Navigation path

Left navigation

Additional tools

Inițiativa cetățenilor europeni (ICE)

European Commission - MEMO/12/235   30/03/2012

Other available languages: EN FR DE DA ES NL IT SV PT FI EL CS ET HU LT LV MT PL SK SL BG

MEMO/12/235

Bruxelles, 30 martie 2012

Inițiativa cetățenilor europeni (ICE)

I. Întrebări și răspunsuri cu caracter general privind inițiativa cetățenilor europeni

  • Ce prevede Tratatul de la Lisabona referitor la inițiativa cetățenilor europeni?

  • Când vor putea fi lansate primele inițiative ale cetățenilor?

  • Ce se întâmplă într-un caz similar cu cel al petiției lansate recent de Greenpeace? Aceasta poate fi înaintată din nou acum, când Regulamentul privind inițiativa cetățenilor a intrat în vigoare?

  • Care este valoarea adăugată a ICE?

  • Care este diferența dintre o ICE și o petiție?

  • Există inițiative ale cetățenilor în statele membre?

  • O ICE se poate referi la „x”? Ar trece aceasta testul de admisibilitate?

  • Pot cetățenii să lanseze o revizuire a tratatelor prin intermediul unei ICE?

  • Pot resortisanții țărilor terțe care au reședința în UE să semneze o ICE?

II. Întrebări și răspunsuri privind regulamentul: cum funcționează ICE?

  • Cine poate organiza o inițiativă?

  • Pot organizațiile să organizeze o inițiativă a cetățenilor?

  • Există dispoziții privind transparența finanțării?

  • Vor beneficia organizatorii unei ICE de vreo formă de finanțare din partea UE?

  • Cum se pot informa cetățenii cu privire la inițiativele în curs?

  • Cum va proceda Comisia pentru a verifica dacă grupurile care lansează inițiative sunt serioase?

  • Cum va proceda Comisia pentru a-i împiedica pe extremiști să utilizeze acest instrument ca o platformă pentru opiniile lor?

  • Nu cumva criteriile privind respingerea inițiativelor abuzive sau neserioase deschid calea exercitării cenzurii de către Comisie?

  • Care sunt cerințele pentru a înregistra o propunere de inițiativă?

  • Ce limbă trebuie să utilizeze organizatorii pentru a cere înregistrarea unei propuneri de inițiativă?

  • Va traduce Comisia propunerile de inițiative?

  • Cum pot organizatorii potențiali să fie siguri că ideea lor intră în sfera competențelor Comisiei?

  • De ce s-a stabilit că semnatarii unei inițiative trebuie să provină dintr-un sfert din numărul statelor membre? De ce nu doar dintr-un singur stat membru?

  • De ce se utilizează un multiplu al numărului de membri ai Parlamentului European ca prag pentru numărul minim de declarații de susținere din fiecare stat membru?

  • Ce se întâmplă cu declarațiile de susținere colectate în statele membre în care nu se atinge pragul minim?

  • Ce vârstă trebuie să aibă cetățenii pentru a putea să semneze o inițiativă?

  • Cetățenii trebuie să fie înscriși pe listele electorale pentru a putea să semneze o inițiativă?

  • Dacă un cetățean este un resortisant al unui stat membru cu reședința în alt stat membru, în ce stat membru va fi luată în considerare declarația sa de susținere?

  • Cetățenii Uniunii care au reședința în afara acesteia pot să semneze o inițiativă? În ce stat membru vor fi luate în considerare declarațiile lor de susținere?

  • Este posibil să se semneze online o ICE?

  • Cum pot fi siguri cetățenii că semnarea online a unei inițiative se efectuează în condiții de siguranță?

  • Cum pot fi siguri cetățenii care susțin o inițiativă că datele lor cu caracter personal nu vor fi folosite în alte scopuri?

  • Cum vor fi verificate declarațiile de susținere?

  • Cum va răspunde Comisia inițiativelor care au fost încununate de succes?

  • Ce se întâmplă în cazul în care Comisia decide să nu acționeze în urma unei inițiative a cetățenilor? Ce drept de recurs au cetățenii?

  • Este posibil să se prezinte o inițiativă care este contrară unei alte inițiative în curs? Este posibil să se prezinte aceeași inițiativă de mai multe ori?

  • De ce statele membre au avut nevoie de un an pentru a pune în aplicare ICE?

  • Regulamentul nu face ICE mult prea birocratică?

  • Numeroase încercări de organizare a unei ICE ar putea eșua din cauza lipsei unui temei juridic sau a neconcordanței cu „valorile UE”. O rată ridicată de eșecuri ar putea să dăuneze reputației procedurii ICE sau chiar reputației Comisiei?

  • Nu cumva aceasta este doar o procedură de fațadă? Nu va avea niciun impact!

I. Întrebări și răspunsuri cu caracter general privind inițiativa cetățenilor europeni

1. Ce prevede Tratatul de la Lisabona referitor la inițiativa cetățenilor europeni?

Tratatul de la Lisabona introduce inițiativa cetățenilor europeni. Tratatul prevede că „la inițiativa a cel puțin un milion de cetățeni ai Uniunii, resortisanți ai unui număr semnificativ de state membre, Comisia Europeană poate fi invitată să prezinte, în limitele atribuțiilor sale, o propunere corespunzătoare în materii în care acești cetățeni consideră că este necesar un act juridic al Uniunii, în vederea aplicării tratatelor.” [articolul 11 alineatul (4) din TUE]

Tratatul prevede, de asemenea, că procedurile și condițiile necesare pentru prezentarea unei astfel de inițiative, inclusiv numărul minim de state membre din care trebuie să provină cetățenii, se vor stabili printr-un regulament care va fi adoptat de Parlamentul European și de Consiliu, la propunerea Comisiei Europene. Comisia a adoptat propunerea sa la 31 martie 2010. Parlamentul European și Consiliul au adoptat regulamentul la data de 16 februarie 2011. La solicitarea statelor membre, acesta nu s-a aplicat până la 1 aprilie 2012 (a se vedea întrebarea 27).

2. Când vor putea fi lansate primele inițiative ale cetățenilor?

Duminică, 1 aprilie, este data de la care Comisia poate accepta cereri de înregistrare a propunerilor de inițiative. Acesta este primul pas important înainte ca cetățenii să înceapă colectarea declarațiilor de susținere.

3. Ce se întâmplă într-un caz similar cu cel al petiției lansate recent de Greenpeace? Aceasta poate fi înaintată din nou acum, când Regulamentul privind inițiativa cetățenilor a intrat în vigoare?

Petițiile precum cea lansată recent de Greenpeace nu pot fi considerate ca o inițiativă a cetățenilor. Întrucât tratatul precizează că procedurile și condițiile necesare pentru prezentarea unei inițiative a cetățenilor se stabilesc printr-un regulament adoptat de Parlamentul European și de Consiliu, inițiativele lansate înainte de aplicarea regulamentului nu pot fi considerate „inițiative ale cetățenilor”, întrucât normele și procedurile nu erau încă în vigoare. Semnăturile colectate înainte de data aplicării regulamentului nu pot fi folosite ulterior; regulamentul prevede că declarațiile de susținere pot fi colectate numai după ce propunerea de inițiativă a fost înregistrată la Comisie.

4. Care este valoarea adăugată a ICE?

Prevederile Tratatului de la Lisabona sunt clare: funcționarea Uniunii Europene continuă să se întemeieze pe „democrația reprezentativă” și cetățenii europeni continuă să fie reprezentați direct, la nivelul Uniunii, în Parlamentul European.

Cu toate acestea, ICE va extinde sfera dezbaterii publice, permițând cetățenilor să participe mai activ la viața democratică a Uniunii, prin intermediul acestui nou instrument de „democrație participativă”.

Deși Comisia își păstrează dreptul de inițiativă și, prin urmare, nu va fi obligată să prezinte o propunere în urma unei inițiative a cetățenilor, aceasta se angajează să analizeze cu atenție toate inițiativele care intră în sfera atribuțiilor sale pentru a evalua dacă o nouă propunere de politică este adecvată.

Prin urmare, Comisia consideră că acest nou instrument va contribui într-un mod pozitiv nu numai la democrația europeană, ci și la elaborarea politicilor UE.

5. Care este diferența dintre o ICE și o petiție?

Dreptul de a adresa petiții Parlamentului European, care exista deja în temeiul tratatelor anterioare, diferă în mod substanțial de noua inițiativă a cetățenilor, introdusă de Tratatul de la Lisabona. Petițiile pot fi înaintate de cetățenii Uniunii, precum și de persoane fizice sau juridice având reședința sau sediul social într-un stat membru, fie individual, fie în asociere cu alți cetățeni sau cu alte persoane, și trebuie să se refere la aspecte care fac parte din domeniile de activitate ale Uniunii și care îi/le afectează în mod direct (de exemplu, o plângere). Prin urmare, petițiile nu se referă neapărat la noi propuneri de politică. Petițiile sunt adresate Parlamentului European, în calitate de reprezentant direct al cetățenilor la nivelul Uniunii.

Pe de altă parte, inițiativa cetățenilor permite unui număr de cel puțin un milion de cetățeni să facă apel în mod direct la Comisie pentru a propune noi inițiative de politică.

6. Există inițiative ale cetățenilor în statele membre?

Inițiative ale cetățenilor există deja în majoritatea statelor membre, fie la nivel național, fie la nivel regional sau local. Inițiative ale cetățenilor la nivel național există, de exemplu, în Austria, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Țările de Jos. Inițiative regionale ale cetățenilor există în Austria, Germania, Spania, Suedia, Țările de Jos etc. Inițiative locale ale cetățenilor există în Belgia, Germania, Ungaria, Italia, Luxemburg, Slovenia, Spania, Suedia etc. Inițiative ale cetățenilor există și în afara UE (Elveția și SUA, de exemplu). Aceste inițiative au domenii de aplicare foarte variate și, în general, se desfășoară conform unor proceduri diferite.

7. O ICE se poate referi la „x”? Ar trece aceasta testul de admisibilitate?

Nu vom efectua aici o analiză juridică a oricărei eventuale propuneri care poate fi imaginată în acest moment. Criteriile sunt destul de clare: o inițiativă va fi înregistrată, cu excepția cazului în care aceasta se află vădit în afara sferei de competență a Comisiei, este vădit abuzivă sau neserioasă sau contravine vădit valorilor UE.

8. Pot cetățenii să lanseze o revizuire a tratatelor prin intermediul unei ICE?

Nu. În conformitate cu tratatul și astfel cum se prevede, de asemenea, în regulament, inițiativele cetățenilor pot viza doar propuneri referitoare la aspecte cu privire la care cetățenii consideră că este nevoie de un act legislativ al Uniunii în vederea punerii în aplicare a tratatelor.

9. Pot resortisanții țărilor terțe care au reședința în UE să semneze o ICE?

Nu. În conformitate cu tratatul, resortisanții țărilor terțe nu pot semna o ICE. Într-adevăr, tratatul prevede în mod clar că numai cetățenii care sunt resortisanți ai statelor membre pot semna o inițiativă.

II. Întrebări și răspunsuri privind regulamentul: cum funcționează ICE?

1. Cine poate organiza o inițiativă?

Inițiativele cetățenilor trebuie să fie organizate de către Comitete ale cetățenilor, alcătuite din cel puțin 7 persoane, care locuiesc în cel puțin 7 state membre diferite. Membrii Comitetului cetățenilor trebuie să fie cetățeni ai Uniunii și să aibă vârsta de votare necesară pentru alegerile europene (18 ani în toate statele membre, cu excepția Austriei, unde vârsta de votare este de 16 ani). Ei vor trebui să desemneze un reprezentant și un supleant, care sunt mandatați să reprezinte Comitetul cetățenilor și să acționeze în numele acestuia pe parcursul întregii proceduri. Membrii Parlamentului European nu pot fi luați în considerare în scopul atingerii numărului minim necesar de persoane pentru a forma un comitet al cetățenilor.

2. Pot organizațiile să organizeze o inițiativă a cetățenilor?

Organizațiile nu pot să organizeze inițiative ale cetățenilor. Cu toate acestea, orice entitate poate promova sau susține propunerile de inițiative, cu condiția să o facă în mod absolut transparent.

3. Există dispoziții privind transparența finanțării?

În interesul transparenței și al răspunderii democratice, organizatorii inițiativelor au obligația să furnizeze, pe parcursul întregii proceduri, informații actualizate periodic cu privire la organizațiile care susțin o inițiativă și la modul de finanțare a inițiativelor. Aceasta este în interesul cetățenilor care au în vedere să semneze o inițiativă; de asemenea, aceasta este în conformitate cu Inițiativa europeană în materie de transparență, prezentată de Comisie.

4. Vor beneficia organizatorii unei ICE de vreo formă de finanțare din partea UE?

Nicio finanțare din partea UE nu este prevăzută în acest scop.

5. Cum se pot informa cetățenii cu privire la inițiativele în curs?

Toate inițiativele în curs sunt înregistrate și puse la dispoziția publicului pe site-ul internet al Comisiei. Aceasta permite monitorizarea inițiativelor în curs și reprezintă un instrument de comunicare și de asigurare a transparenței.

6. Cum va proceda Comisia pentru a verifica dacă grupurile care lansează inițiative sunt serioase?

Regulamentul prevede că propunerile de inițiative care sunt vădit lipsite de seriozitate (de exemplu, cele care sunt neserioase, abuzive sau vexatorii) nu vor fi înregistrate. Cu toate acestea, întrucât organizatorul unei inițiative a cetățenilor trebuie să fie un comitet al cetățenilor, numărul de propuneri de inițiative lipsite de seriozitate ar trebui să fie limitat.

7. Cum va proceda Comisia pentru a-i împiedica pe extremiști să utilizeze acest instrument ca o platformă pentru opiniile lor?

Conform regulamentului, Comisia trebuie să respingă înregistrarea propunerilor de inițiative ale cetățenilor care contravin vădit valorilor Uniunii, astfel încât să se evite postarea unor opinii extremiste pe site-ul internet al Comisiei.

8. Nu cumva criteriile privind respingerea inițiativelor abuzive sau neserioase deschid calea exercitării cenzurii de către Comisie?

Nu. Inițiativele trebuie să fie în mod clar abuzive sau neserioase: aceasta înseamnă că nu trebuie să existe îndoieli cu privire la caracterul abuziv sau neserios al acestora. În orice caz, inițiatorii au posibilitatea de a introduce o acțiune înaintea Curții de Justiție a UE sau de a depune o plângere la Ombudsmanul European dacă nu sunt de acord cu decizia (a se vedea întrebarea 25).

9. Care sunt cerințele pentru a înregistra o propunere de inițiativă?

Organizatorii unei inițiative trebuie să solicite înregistrarea propunerii lor la Comisie. Aceștia trebuie să furnizeze următoarele informații în una din limbile oficiale ale Uniunii, în registrul online pus la dispoziție de Comisie:

  • titlul propunerii de inițiativă a cetățenilor;

  • obiectul;

  • descrierea obiectivelor propunerii cu privire la care Comisia este invitată să acționeze;

  • dispozițiile tratatului considerate relevante de către organizatori pentru acțiunea propusă;

  • numele complet, adresa poștală, cetățenia și data nașterii pentru cei șapte membri ai Comitetului cetățenilor, indicând în mod specific un reprezentant și un supleant, precum și adresele de e-mail ale acestora;

  • toate sursele de finanțare și de susținere.

De asemenea, organizatorii au avea posibilitatea de a furniza informații mai detaliate într-o anexă, inclusiv un proiect de text legislativ.

Pe baza acestor informații, Comisia va înregistra propunerea de inițiativă, cu condiția ca cerințele prevăzute de regulament să fie îndeplinite - în special aceea ca propunerea de inițiativă să nu depășească vădit sfera competențelor Comisiei de a prezenta o propunere pentru un act juridic al Uniunii în vederea punerii în aplicare a tratatelor.

10. Ce limbă trebuie să utilizeze organizatorii pentru a cere înregistrarea unei propuneri de inițiativă?

Organizatorii pot solicita înregistrarea unei inițiative în oricare din limbile oficiale ale Uniunii.

11. Va traduce Comisia propunerile de inițiative?

Nu. Va fi responsabilitatea organizatorilor să traducă propunerea de inițiativă în limbile pe care le doresc. După confirmarea înregistrării într-o limbă oficială, organizatorii vor avea posibilitatea de a solicita adăugarea altor limbi oficiale în registru. Înainte de introducerea acestora în registru, Comisia va efectua verificări pentru a se asigura că nu există diferențe semnificative vădite în raport cu versiunea originală a titlului, a obiectului și a obiectivelor.

12. Cum pot organizatorii potențiali să fie siguri că ideea lor intră în sfera competențelor Comisiei?

Comisia a furnizat informații cu privire la competențele sale pe site-ul internet al inițiativei cetățenilor. Aceste informații ar trebui să permită organizatorilor potențiali să afle dacă există o dispoziție din tratat care autorizează Comisia să acționeze în domeniul în cauză.

13. De ce s-a stabilit că semnatarii unei inițiative trebuie să provină dintr-un sfert din numărul statelor membre? De ce nu doar dintr-un singur stat membru?

A fost necesar să se stabilească numărul minim de state membre din care trebuie să provină cetățenii pentru a se asigura că o inițiativă a cetățenilor reprezintă un autentic interes european și pentru a reflecta prevederea din tratat conform căreia cetățenii trebuie să provină dintr-un „număr semnificativ de state membre”.

Numărul convenit de Parlamentul European și de Consiliu este un sfert din statele membre, care în prezent înseamnă șapte, chiar și după aderarea Croației.

14. De ce se utilizează un multiplu al numărului de membri ai Parlamentului European ca prag pentru numărul minim de declarații de susținere din fiecare stat membru?

În cartea sa verde, Comisia a sugerat stabilirea pragului la 0,2 % din populația fiecărui stat membru. Cu toate acestea, numeroși respondenți au considerat că 0,2 % din populație era un prag nejustificat de ridicat pentru îndeplinirea obiectivului de a asigura reprezentarea unui interes european. Alții au considerat că un astfel de procent nu ar fi echitabil. Este mult mai ușor, de exemplu, să se colecteze declarații de susținere de la 1 000 de cetățeni (reprezentând 0,2 % din populație) în Luxemburg, decât 160 000 de astfel de declarații în Germania, fiind astfel mai ușor să se țină seama de statele membre mici, decât de cele mari.

Prin urmare, abordarea aleasă reflectă ambele preocupări menționate. Regulamentul prevede un prag fix pentru fiecare stat membru, care este proporțional în mod descrescător cu populația fiecărui stat, cu un prag minim și un plafon.

Pentru a se asigura că pragurile respective se bazează pe criterii obiective, acestea sunt calculate în funcție de un multiplu al numărului de membri ai Parlamentului European aleși în fiecare stat membru. Multiplul ales a fost 750, pentru a reflecta cerințele mai multor părți interesate de a stabili un prag sub 0,2 % din populație, pe de o parte, și, pe de altă parte, pentru a lua în considerare preocupările conform cărora, în statele membre mici, pragul nu ar trebui să fie prea scăzut.

Astfel, acest sistem permite un număr de semnatari proporțional mai mic pentru țările mari și, respectiv, un număr proporțional mai mare pentru țările mici.

Numărul minim de semnatari pentru fiecare stat membru este prezentat în anexa I la regulament.

15. Ce se întâmplă cu declarațiile de susținere colectate în statele membre în care nu se atinge pragul minim?

Aceste declarații de susținere vor fi adăugate, bineînțeles, la numărul total de semnături, dar statele membre în cauză nu vor fi incluse în rândul celor care vor forma sfertul de state membre necesar.

16. Ce vârstă trebuie să aibă cetățenii pentru a putea să semneze o inițiativă?

Toți cetățenii Uniunii care au vârsta de votare necesară pentru alegerile europene pot să susțină o inițiativă. Aceasta înseamnă o vârstă minimă de 18 ani în toate statele membre, cu excepția Austriei (unde vârsta de votare este de 16 ani).

17. Cetățenii trebuie să fie înscriși pe listele electorale pentru a putea să semneze o inițiativă?

Nu. Cetățenii Uniunii vor trebui doar să aibă vârsta de votare necesară pentru alegerile europene.

18. Dacă un cetățean este un resortisant al unui stat membru cu reședința în alt stat membru, în ce stat membru va fi luată în considerare declarația sa de susținere?

Aceasta depinde de datele pe care le furnizează persoana care susține inițiativa și, prin urmare, de statul membru care verifică declarația sa de susținere. În cazul în care persoana care susține inițiativa furnizează datele necesare corespunzătoare statului membru de reședință, aceasta va fi luată în considerare în statul membru de reședință. În mod similar, în cazul în care persoana care susține inițiativa furnizează datele necesare corespunzătoare statului membru al cărui resortisant este, aceasta va fi luată în considerare în statul al cărui resortisant este. De exemplu, un resortisant austriac care are reședința în Estonia poate completa fie un formular care va fi verificat în Estonia și, prin urmare, va fi luat în considerare în Estonia, indicându-și prenumele, numele, adresa, data și locul nașterii și cetățenia, fie un formular care va fi verificat și luat în considerare în Austria, furnizând, în plus față de datele anterioare, un număr personal de identificare; acesta din urmă figurează pe lista acceptată de Austria și este disponibil în partea C din anexa III la regulament (numărul pașaportului sau al cărții de identitate).

În orice caz, cetățenii au dreptul de a semna o inițiativă doar o singură dată.

19. Cetățenii Uniunii care au reședința în afara acesteia pot să semneze o inițiativă? În ce stat membru vor fi luate în considerare declarațiile lor de susținere?

În cazul cetățenilor Uniunii care au reședința în afara acesteia, posibilitatea de a semna o inițiativă va depinde de statul membru ai căror resortisanți sunt. Unele state membre nu sunt în măsură să verifice declarațiile de susținere ale resortisanților lor care trăiesc în afara UE. Conform propunerii inițiale a Comisiei, toți cetățenii Uniunii cu reședința în afara acesteia aveau posibilitatea de a semna o ICE. Dar, având în vedere noile cerințe ale statelor membre, este posibil ca unii cetățeni să nu poată semna o ICE. Cei care au această posibilitate vor fi luați în considerare în statul membru ai căror resortisanți sunt.

20. Este posibil să se semneze online o ICE?

Cetățenii au posibilitatea de a semna online. Pentru aceasta, organizatorii trebuie să înființeze un sistem de colectare online, care să respecte cerințele tehnice și de securitate prevăzute în regulament. Comisia a elaborat standarde tehnice și a pus la dispoziție un software cu sursă deschisă pentru a-i ajuta pe organizatori să își creeze sistemul.

21. Cum pot fi siguri cetățenii că semnarea online a unei inițiative se efectuează în condiții de siguranță?

Înainte de a începe colectarea online, organizatorii vor trebui să solicite autorității naționale competente unde vor fi stocate datele să certifice sistemul lor de colectare online (inclusiv atunci când organizatorii utilizează software-ul cu sursă deschisă furnizat de Comisie). Autoritățile naționale vor verifica dacă aspectele legate de securitate și caracteristicile tehnice ale sistemului lor de colectare online respectă cerințele minime stabilite în regulament. Aceasta va garanta că semnarea se efectuează în condiții de siguranță.

22. Cum pot fi siguri cetățenii care susțin o inițiativă că datele lor cu caracter personal nu vor fi folosite în alte scopuri?

Regulamentul garantează că toți actorii relevanți - organizatorii, statele membre și Comisia - asigură pe deplin protecția datelor. Protecția respectivă se aplică atât în ceea ce privește organizarea inițiativei cetățenilor, cât și în etapele ulterioare ale acesteia. Legislația în vigoare privind protecția datelor cu caracter personal se va aplica prelucrării datelor cu caracter personal efectuate în scopul unei inițiative a cetățenilor. Organizatorii unei inițiative a cetățenilor, în calitate de operatori de date, vor fi răspunzători pentru daunele provocate, în conformitate cu dreptul național aplicabil, și vor face obiectul unor sancțiuni corespunzătoare în cazul încălcării regulamentului.

23. Cum vor fi verificate declarațiile de susținere?

În declarațiile lor de susținere, cetățenii vor trebui să completeze informațiile necesare în funcție de statul membru din care provin (fie statul membru unde au reședința, fie statul membru ai căror resortisanți sunt). Aceste informații pot include prenumele, numele, adresa, data și locul nașterii, cetățenia, precum și, în cazul mai multor state membre, un număr personal de identificare. O parte a acestor informații (cum ar fi adresa completă, locul sau data nașterii) nu sunt solicitate de unele state membre. Detaliile cu privire la datele necesare sunt disponibile în două modele de formulare de declarații de susținere din anexa III (părțile A și B) la regulament. În ceea ce privește statele membre care solicită un număr personal de identificare, lista documentelor/numerelor acceptate de fiecare dintre acestea se găsește în partea C din anexa III.

Organizatorii trebuie să utilizeze formulare separate, în funcție de statul membru din care provin semnatarii. Aceasta înseamnă că toți semnatarii unui formular trebuie să provină din același stat membru. Organizatorii vor trebui să trimită apoi aceste declarații către autoritatea națională a statului membru respectiv. Autoritățile naționale vor efectua apoi verificări corespunzătoare pentru a certifica numărul declarațiilor de susținere valabile care au fost colectate. În acest scop, se poate utiliza selecția aleatorie.

24. Cum va răspunde Comisia inițiativelor care au fost încununate de succes?

Conform normelor, Comisia are la dispoziție un termen de trei luni pentru a analiza o inițiativă a cetățenilor care a întrunit numărul necesar de declarații de susținere. Înainte de stabilirea concluziilor sale într-o comunicare, Comisia va primi organizatorii la un nivel corespunzător, astfel încât aceștia să poată explica în detaliu problemele ridicate prin inițiativa lor. De asemenea, organizatorilor li se va oferi posibilitatea de a-și prezenta inițiativa în cadrul unei audieri publice organizate la Parlamentul European.

25. Ce se întâmplă în cazul în care Comisia decide să nu acționeze în urma unei inițiative a cetățenilor? Ce drept de recurs au cetățenii?

Inițiativa cetățenilor este un instrument de stabilire a programului de lucru și, prin urmare, nu afectează dreptul de inițiativă al Comisiei. Cu toate acestea, ea va obliga Comisia în ansamblul său, la nivel de colegiu, să acorde o atenție deosebită solicitărilor formulate prin inițiativele cetățenilor. În cazul în care decide să nu acționeze în urma unei inițiative a cetățenilor, Comisia trebuie să explice în mod clar motivele sale. Această analiză politică pe fond a inițiativei efectuată de Comisie nu poate face obiectul unei proceduri de recurs.

Pe de altă parte, decizia privind înregistrarea propunerilor de inițiative, care se bazează pe temeiuri juridice, poate fi contestată. În cazul în care înregistrarea este refuzată, Comisia va comunica organizatorilor motivele acestei decizii și va furniza informații cu privire la toate căile de atac posibile, cu caracter judiciar și extrajudiciar, pe care aceștia le au la dispoziție.

26. Este posibil să se prezinte o inițiativă care este contrară unei alte inițiative în curs? Este posibil să se prezinte aceeași inițiativă de mai multe ori?

Regulamentul nu impune norme în ceea ce privește prezentarea succesivă a unor inițiative ale cetățenilor identice sau similare. De asemenea, regulamentul nu împiedică lansarea de inițiative contradictorii.

27. De ce statele membre au avut nevoie de un an pentru a pune în aplicare ICE?

Multe state membre au trebuit să își adapteze legislațiile naționale pentru a putea să efectueze verificarea declarațiilor de susținere și/sau să se asigure că organizatorii fac obiectul unor sancțiuni corespunzătoare în cazul încălcării regulamentului.

28. Regulamentul nu face ICE mult prea birocratică?

Inițiativa cetățenilor nu face obiectul unor norme birocratice inutile. Normele convenite asigură un echilibru corect între necesitatea de a asigura credibilitatea acestui instrument și necesitatea de a facilita folosirea acestuia de către cetățeni.

În plus, Comisia a elaborat un ghid cuprinzător și ușor de folosit, care facilitează înțelegerea diferitelor etape ale procedurii. Acesta poate fi descărcat de pe site-ul internet. Punctul de contact, „Europe Direct”, care beneficiază de sprijinul serviciilor Comisiei, va răspunde, de asemenea, la întrebările cetățenilor.

29. Numeroase încercări de organizare a unei ICE ar putea eșua din cauza lipsei unui temei juridic sau a neconcordanței cu „valorile UE”. O rată ridicată de eșecuri ar putea să dăuneze reputației procedurii ICE sau chiar reputației Comisiei?

Comisia consideră că majoritatea propunerilor de inițiative nu vor fi respinse. Criteriile de respingere a unei ICE sunt destul de limitate și de clare, și anume dacă aceasta se află vădit în afara sferei de competență a Comisiei, este vădit abuzivă sau neserioasă sau contravine vădit valorilor UE. ICE este un instrument inovator al democrației participative și, ca în cazul oricărui sistem nou, la început poate exista o perioadă de „încercare și eroare”, dar acest lucru nu înseamnă neapărat o rată ridicată de respingere a inițiativelor. Dimpotrivă, Comisia este convinsă că organizatorii oricărei ICE vor lua foarte în serios exercitarea inițiativei și vor solicita înregistrarea inițiativei lor în deplină cunoștință a criteriilor menționate anterior. Prin urmare, este puțin probabil ca reputația ICE sau cea a Comisiei să fie deteriorată.

30. Nu cumva aceasta este doar o procedură de fațadă? Nu va avea niciun impact!

Un milion de semnături din cel puțin șapte state membre vor avea cu siguranță un impact. Atât timp cât o inițiativă îndeplinește criteriile limitate care au fost stabilite și colectează semnăturile necesare, nu se pune problema de a fi ignorată. Comisia va primi organizatorii la un nivel corespunzător, astfel încât aceștia să poată explica în detaliu problemele ridicate prin inițiativa lor. De asemenea, organizatorilor li se va oferi posibilitatea de a-și prezenta inițiativa în cadrul unei audieri publice organizate la Parlamentul European. Întregul mecanism decizional al Comisiei va fi mobilizat pentru a elabora o comunicare, adoptată de întregul colegiu, în care se va preciza modul în care Comisia intenționează să dea curs inițiativei. Chiar dacă în cele din urmă nu vor fi adoptate măsuri legislative, problema în cauză va fi dezbătută temeinic în întreaga Europă, în cadrul Comisiei Europene și al Parlamentului European.


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website