Chemin de navigation

Left navigation

Additional tools

MEMO/11/819

Bruxelles, 23 noiembrie 2011

Europa creativă: întrebări frecvente

(a se vedea, de asemenea, IP/11/1399)

În ce constă programul Europa creativă?

Programul Europa creativă dorește să sprijine cinematografia europeană și sectoarele culturale și creative, permițându-le să-și sporească potențialul de creare de locuri de muncă și de contribuție la creșterea economică. Cu un buget propus de 1,8 miliarde EUR pentru perioada 2014-2020, programul va sprijini zeci de mii de artiști, profesioniști din domeniul cultural și organizații culturale din domeniul artelor spectacolului, artelor frumoase, editurilor, filmelor, televiziunii, muzicii, artelor interdisciplinare și al patrimoniului, precum și din industria jocurilor video, permițându-le să-și exercite activitatea în întreaga Europă, pentru a ajunge la noi categorii de public și pentru a dezvolta competențele necesare în era digitală. Facilitând accesul unor noi categorii de public din alte țări la producțiile culturale europene, noul program va contribui, de asemenea, la protejarea și promovarea diversității culturale și lingvistice a Europei.

De ce are nevoie Europa de un program Europa creativă?

Cultura joacă un rol major în economia UE-27. O serie de studii efectuate de UE au constatat că industriile culturale și creative reprezintă aproximativ 4,5% din PIB-ul UE și 3,8% din ocuparea forței de muncă (adică 8,5 milioane de locuri de muncă fără a ține cont de repercusiunile pentru alte sectoare). Cercetările arată potențialul de creștere impresionant al culturii: între 2000 și 2007, ocuparea forței de muncă din aceste sectoare a cunoscut o creștere medie de 3,5% pe an, față de 1% pentru economia globală a UE-27. În SUA și China ocuparea forței de muncă în aceste sectoare a fost rapidă, atingând o creștere de aproape 2% pe an în medie. Europa este de departe lider mondial pentru exporturile de produse din industria creativă. Dacă dorim să păstrăm această poziție, trebuie să investim în capacitatea sectoarelor de a funcționa la nivel transfrontalier.

Europa creativă răspunde acestei necesități, deoarece posedă o orientare mai strategică și prevede concentrarea investițiilor acolo unde vor avea cel mai mare impact.

Europa creativă ține seama de contextul provocărilor create de globalizare, în special impactul tehnologiilor digitale, care schimbă modul în care producțiile culturale sunt realizate, distribuite și accesate, și care transformă sursele de venit și modelele de afaceri. Dar aceste evoluții, creează de asemenea oportunități pentru sectoarele culturale și creative europene iar programul urmărește să ajute aceste sectoare să profite de aceste oportunități, astfel încât acestea să beneficieze de digitalizare și să creeze mai multe oportunități de angajare și de carieră la scară internațională.

De ce propune Comisia fuzionarea într-un singur program a programelor existente Cultura, MEDIA și MEDIA Mundus ?

Aceste sectoare se confruntă cu provocări similare, inclusiv fragmentarea pieței care rezultă din diversitatea lingvistică și culturală, globalizarea și digitalizare, precum și cu serioase dificultăți în accesarea împrumuturilor comerciale.

De asemenea, acestea au necesități comparabile: protejarea și promovarea diversității culturale și lingvistice și consolidarea competitivității lor, în scopul de a contribui la crearea de locuri de muncă și la creșterea economică.

Comisia recunoaște totuși că aceste sectoare prezintă o structură diversificată. Din acest motiv ea propune un program-cadru unic, dar compus din componente distincte, în scopul de a le asigura un sprijin adecvat.

Prin ce diferă Europa creativă față de programele existente MEDIA și Cultura? Aceste denumiri vor dispărea?

Programul Europa creativă va combina diferitele mecanisme de sprijin actuale destinate sectorului culturii și al audiovizualului din Europa într-un fel de „ghișeu unic” accesibil tuturor sectoarelor culturale și creative.

Cu toate acestea, noul program va continua să răspundă nevoilor particulare ale sectorului audiovizual și ale altor sectoare culturale și creative, prin intermediul componentelor sale specifice Cultura și MEDIA. Acestea vor valorifica succesul programelor actuale Cultura și MEDIA.

În plus, programul va institui un nou mecanism de garantare financiară care va permite micilor operatori să obțină împrumuturi bancare în valoare de până la 1 miliard de euro.

Care sunt obiectivele programului?

Comisia estimează că, în perioada 2014-2020, cel puțin 8 000 de organizații culturale și 300 000 de artiști, profesioniști din domeniul culturii și producțiile acestora vor beneficia de sprijin pentru a trece frontiera și pentru a dobândi o experiență care le va permite să se lanseze într-o carieră internațională. Programul va sprijini, de asemenea, traducerea a peste 5 500 de cărți și alte opere literare.

Componenta MEDIA va sprijini distribuția la nivel mondial a peste 1 000 de filme europene prin intermediul platformelor clasice și digitale; de asemenea, va oferi finanțare pentru profesioniștii din domeniul audiovizualului, pentru a-i sprijini să aibă acces și să lucreze eficient pe piețele internaționale și va încuraja crearea de filme și de alte producții audiovizuale care au potențial pentru circulația transfrontalieră.

Există multe lucruri de valorificat: datorită, pe de-o parte, sprijinului MEDIA, proporția filmelor europene în raport cu numărul total de filme difuzate în premieră în cinematografele europene a crescut de la 36% în 1989 la 54% în 2009. Rețeaua Europa Cinemas, care numără peste 2 000 de ecrane din săli de cinema, care sunt, în marea lor majoritate săli independente, contribuie la garantarea unei oferte largi și diversificate pentru publicul din 475 de orașe. Filmele lor au atras 59 de milioane de bilete vândute în 2009, comparativ cu 30 de milioane în 2000.

Care sunt problemele cu care se confruntă programul?

Industriile culturale și creative, nu profită la maximum, în prezent, de piața unică. Bariera limbii este una dintre dificultățile cu care se confruntă sectorul: Uniunea Europeană are 23 de limbi oficiale, 3 alfabete și aproximativ 60 de limbi regionale și minoritare oficial recunoscute. Această diversitate este unul dintre elementele care compun acest bogat mozaic european, dar care împiedică eforturile autorilor de a se adresa cititorilor din alte țări sau cinefilii și amatorii de teatru să vadă opere străine sau muzicienii să ajungă la noi categorii de ascultători. Un sondaj Eurobarometru (2007) a arătat că doar o mică parte din europeni urmăresc programele TV sau filmele într-o limbă străină și numai 7% din cetățenii europeni citesc cărți într-o altă limbă decât limba maternă.

Se pune un accent mai mare pe sprijinul destinat consolidării publicului și pe capacitatea sectoarelor de a interacționa mai direct cu acesta, de exemplu prin inițiativele din domeniul educației media sau prin noi instrumente interactive on-line, ceea ce poate să facă producțiile non-naționale mai cunoscute publicului. Comisia estimează că mai bine de 100 de milioane de persoane vor fi vizate în mod direct sau indirect, prin acțiunea de proiecte sprijinite de Europa creativă.

Cum va fi gestionat programul Europa creativă?

Noul program va constitui un punct de acces mai simplu, ușor de recunoscut și ușor accesibil pentru profesioniștii europeni din sectoarele culturale și creative, indiferent de disciplina lor artistică și va oferi sprijin pentru activități internaționale desfășurate atât în interiorul, cât și în afara UE. Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA) va continua sistemul actual de gestionare.

Persoanele fizice pot solicita o finanțare?

Persoanele fizice nu pot solicita un ajutor din partea programului Europa creativă. Dar aproximativ 300 000 de artiști individuali și profesioniștii din domeniul cultural, precum și instituțiile de formare, vor fi vizați de proiectele prezentate de organizațiile culturale. Este vorba de un mijloc mai rentabil pentru a garanta rezultate și un impact durabil.

Care sunt țările care pot solicita o finanțare?

Programul Europa creativă va fi deschis statelor membre, precum și țărilor care fac parte din Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS) (Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția), țărilor în curs de aderare la UE, țărilor candidate, potențial candidate și țărilor vizate de politica de vecinătate. Alte țări pot participa la acțiuni specifice.

În prezent, statele membre ale UE, țările AELS, Croația, Turcia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Serbia, Muntenegru și Bosnia și Herțegovina participă la programul Cultura.

Statele membre ale UE, Croația, Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția participă la programul MEDIA.

Ce va deveni programul MEDIA Mundus?

MEDIA Mundus, programul actual care sprijină cooperarea între profesioniștii europeni și internaționali și distribuția la nivel internațional de filme europene, va fi integrat în componenta MEDIA a programului Europa creativă.

Europa creativă va include un subprogram trans-sectorial. Ce implică acest fapt?

Acest subprogram va consta din două componente: un mecanism de garantare financiară, gestionat de către Fondul European de Investiții, destinat facilitării accesului la împrumuturi bancare pentru micii operatori; și o finanțare concepută pentru realizarea de studii, analize și pentru a asigura o mai bună colectare de date în scopul de a facilita o bază solidă de informații pentru elaborarea de politici.

Nu este mai eficient să se propună granturi directe către beneficiari în loc de a garanta o parte din împrumuturile lor bancare?

Un mecanism de garantare are un efect multiplicator mai ridicat și poate atrage finanțări suplimentare din partea investitorilor datorită partajării riscurilor cu UE. Se observă deja această tendință la Fondul de garantare a producțiilor din cadrul programului MEDIA, pentru care contribuția UE de 2 milioane EUR a generat deja împrumuturi pentru producătorii de film în valoare de 18 milioane EUR.

De ce este necesar să se creeze un fond special de garantare pentru sectoarele culturale și creative? Nu ar putea programul-cadru pentru competitivitate și inovare sau mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor pentru cercetare să acopere aceste sectoare?

Inițiativele existente nu țin seama de alte obstacole cu care se confruntă IMM-urile din sectoarele culturale și creative în ceea ce privește accesul la finanțare:

  • cea mai mare parte a activelor lor – cum ar fi drepturile de proprietate intelectuală - sunt necorporale;

  • produsele acestor sectoare nu sunt, în general, produse în serie. Fiecare film, carte, operă, joc video poate fi văzut ca un prototip unic;

  • cererea de servicii financiare din partea IMM-urilor din sectoarele culturale și creative este adesea insuficient de substanțială pentru ca băncile să o găsească atrăgătoare din punct de vedere comercial și să fie dispuse să dezvolte competențele necesare pentru a înțelege în mod adecvat profilul lor de risc.

Din cauza acestor aspecte, alte instrumente financiare europene nu au fost în măsură să sprijine eficient aceste sectoare și, prin urmare, un instrument financiar specific este indispensabil.


Side Bar

Mon compte

Gérez vos recherches et notifications par email


Aidez-nous à améliorer ce site