Chemin de navigation

Left navigation

Additional tools

MEMO/11/706

Bruxelles, 19 octombrie 2011

Conectarea Europei: Noua rețea centrală de transport a UE

Comisia a adoptat astăzi o propunere pentru a transforma mozaicul actual de drumuri, căi ferate, aeroporturi și canale europene într-o rețea unificată de transport (TEN-T). Noua rețea centrală va înlătura blocajele, va moderniza infrastructura și va eficientiza operațiunile transfrontaliere de transport pentru călători și pentru companii în întreaga UE. Ea va îmbunătăți conexiunile dintre diferitele moduri de transport și va contribui la obiectivele UE privind schimbările climatice prin reducerea emisiilor de CO2 generate de mijloacele de transport.

Siim Kallas, vicepreședinte al Comisiei Europene și comisarul responsabil cu transporturile, a declarat: „Transportul este fundamental pentru o economie eficientă a UE, însă în prezent lipsesc unele conexiuni vitale. Căile ferate ale Europei trebuie să utilizeze 7 ecartamente diferite și doar 20 de aeroporturi principale și 35 de porturi majore sunt conectate direct la rețeaua feroviară. Fără conexiuni bune Europa nu va crește și nu va prospera.”

Noua politică a fost elaborată în urma unui proces de consultare de doi ani și stabilește o rețea centrală de transport care urmează să fie instituită până în 2030 pentru a reprezenta coloana vertebrală a transporturilor în cadrul pieței unice. Propunerile de finanțare publicate astăzi (pentru perioada 2014-2020) concentrează de asemenea fondurile UE din domeniul transporturilor cu preponderență către această rețea centrală de transport, completând verigile lipsă la nivel transfrontalier, înlăturând blocajele și transformând-o într-o rețea mai inteligentă.

Noua rețea TEN-T centrală va fi susținută de o rețea cuprinzătoare de rute la nivel regional și național care aduc trafic în rețeaua centrală. Aceasta din urmă va fi în mare parte finanțată de statele membre, cu câteva posibilități de finanțare UE și regionale din fonduri destinate transporturilor, inclusiv noi instrumente de finanțare inovatoare. Scopul este ca treptat, până în 2050, cea mai mare parte a cetățenilor și a companiilor din Europa să se afle la cel mult 30 de minute de rețeaua-„afluent”.

Luată în ansamblu, noua rețea de transport va oferi:

  • călătorii mai sigure și mai puțin aglomerate;

  • călătorii mai fluente și mai rapide.

Cele 31,7 miliarde de euro alocate transporturilor în cadrul facilității „Conectarea Europei” a CFM (cadrul financiar multianual) vor servi în practică drept „capital inițial” pentru stimularea investițiilor suplimentare din partea statelor membre în vederea finalizării conexiunilor și legăturilor transfrontaliere dificile, care altfel nu ar fi probabil construite. Fiecare 1 milion de euro cheltuit la nivel european va genera 5 milioane de euro din partea guvernelor statelor membre și 20 de milioane de euro de la sectorul privat.

Hărțile anexate prezintă rețeaua centrală TEN-T (rețeaua transeuropeană de transport) pentru 2030, precum și principalele coridoare de implementare în perioada de finanțare 2014-2020.

Context:

Noua politică instituie o rețea de transport a Europei mai mică și mai bine definită. Scopul său este să concentreze cheltuielile asupra unui număr mai mic de proiecte care pot realiza o valoare adăugată reală la nivelul UE. Statele membre se vor confrunta, de asemenea, cu cerințe mai riguroase în ceea ce privește specificațiile comune care vor funcționa la nivel transfrontalier și cu obligații juridice legate de finalizarea proiectului.

Rețeaua TEN-T este compusă din două niveluri: o rețea centrală care urmează să fie finalizată până în 2030 și o vastă rețea afluentă care aduce trafic în aceasta și care urmează să fie finalizată până în 2050. Rețeaua afluentă globală va asigura acoperirea completă a UE și accesibilitatea tuturor regiunilor. Rețeaua centrală va acorda prioritate celor mai importante legături și noduri ale TEN‑T, astfel încât acestea să devină pe deplin funcționale până în 2030. Ambele niveluri includ toate modurile de transport: rutier, feroviar, aerian, pe căi navigabile interioare și transportul maritim, precum și platformele intermodale.

Orientările TEN-T stabilesc cerințe comune pentru infrastructura TEN-T - cu cerințe mai stricte pentru rețeaua centrală. Acest aspect va asigura fluența operațiunilor de transport în întreaga rețea. Totodată, această politică favorizează implementarea unor sisteme de gestionare a traficului care vor permite optimizarea utilizării infrastructurii și, prin creșterea eficienței, reducerea emisiilor de CO2.

Implementarea rețelei centrale va fi facilitată printr-o abordare bazată pe coridoare. 10 coridoare vor constitui baza dezvoltării coordonate a infrastructurii în cadrul rețelei centrale. Acoperind cel puțin 3 moduri, 3 state membre și 2 secțiuni transfrontaliere, aceste coridoare vor reuni statele membre în cauză, precum și părțile interesate relevante, de exemplu administratorii și utilizatorii infrastructurii. Coordonatori europeni vor prezida „platforme de coridoare” care vor reuni toate părțile interesate – acestea vor fi un instrument important pentru garantarea coordonării, a cooperării și a transparenței.

See http://ec.europa.eu/transport/index_en.htm for core network maps, national maps, projects lists.

Aspecte și cifre esențiale / întrebări frecvente

  • Transportul este esențial pentru o economie europeană eficientă.

  • Se preconizează că transportul de marfă va crește cu 80 % până în 2050. Transportul de călători va crește cu peste 50 %.

  • Comerțul este vital pentru creștere. Comerțul are nevoie de transport. Acele zone ale Europei care nu au conexiuni bune nu vor prospera.

Noua rețea centrală – cifre

Rețeaua centrală va conecta:

  • 83 de porturi europene principale cu legături feroviare și rutiere;

  • 37 de aeroporturi principale cu legături feroviare cu orașe mari;

  • 15 000 de km de linii de cale ferată modernizate pentru circulația de mare viteză;

  • 35 proiecte transfrontaliere majore pentru reducerea blocajelor.

Aceasta va fi forța motrice economică a pieței unice, făcând posibilă o adevărată circulație liberă a bunurilor și a persoanelor în întreaga Uniune.

Noua rețea centrală - finanțarea:

Costul implementării primei faze de finanțare a rețelei centrale pentru 2014-2020 (a se vedea lista anexată a proiectelor) este estimat la 250 de miliarde de euro. Rețeaua centrală urmează să fie finalizată până în 2030.

Facilitatea „Conectarea Europei” pune la dispoziție 31,7 de miliarde de euro pentru infrastructura de transport pe perioada financiară următoare (2012-2020). 80 % din această sumă va fi utilizată pentru a sprijini:

  • Proiecte privind rețeaua centrală – proiecte prioritare de-a lungul celor 10 coridoare de implementare ale rețelei centrale. De asemenea, va fi disponibilă finanțare și pentru un număr limitat de proiecte privind alte secțiuni care au o valoare adăugată europeană mare pentru rețeaua centrală.

  • Finanțare pentru proiecte orizontale – acestea sunt legate de IT - cum ar fi finanțarea SESAR (dimensiunea tehnologică a sistemului de management al traficului în cerul unic european) sau a ERTMS (sistemul european de management al traficului feroviar), care trebuie folosite de-a lungul principalelor coridoare de transport. Aceasta este o prioritate deosebită – întrucât o altă inovare în ceea ce privește noua rețea centrală este că există obligații mai stricte pentru ca sistemele de transport să „își unească forțele”, și anume să investească pentru respectarea în special a standardelor UE existente, de exemplu pentru sisteme de semnalizare feroviară comune.

Fondurile rămase pot fi puse la dispoziție pentru proiecte ad hoc, inclusiv pentru proiecte privind rețeaua globală.

Cum pot vedea ce proiecte de transport vor fi finanțate pentru țara mea?

Principiul de bază este acela că fiecare țară beneficiază de accesul la o rețea centrală de transport europeană solidă, care permite o circulație liberă a persoanelor și a bunurilor. Toate țările europene va fi conectate la această rețea.

Lista proiectelor care au fost identificate ca fiind prioritare pentru finanțare din partea UE pentru următoarea perioadă de finanțare (2014-2020) sunt stabilite în anexa la regulamentul privind facilitatea „Conectarea Europei” – a se vedea anexa la acest MEMO..(link)

Aceste proiecte sunt eligibile pentru finanțare UE în domeniul transporturilor pentru perioada 2014-2020 deoarece:

  • îndeplinesc criteriile stabilite în metodologie pentru a face parte din rețeaua centrală (a se vedea mai jos pentru mai multe informații privind metodologia și criteriile);

  • prezintă un nivel ridicat de valoare adăugată a UE;

  • și sunt suficient de avansate pentru implementarea între 2014 și 2020.

Statelor membre le revine sarcina de a prezenta Comisiei propuneri detaliate, finanțarea urmând să fie alocată pe baza acestora. Aceasta ar trebui să se petreacă încă de la începutul anului 2014. Nivelul exact al finanțării UE disponibile depinde, de asemenea, de detaliile propunerilor naționale. În ansamblu, pentru o perioadă bugetară de 7 ani, contribuția UE la dezvoltarea infrastructurii de transport principale va fi în mod normal de aproximativ 20 % din costurile investiției. Sprijinul pentru studii individuale poate fi de până la 50 %, iar pentru studii și lucrări de construcții în cazul proiectelor transfrontaliere de până la 40 %. Restul provine de la statele membre, de la autoritățile regionale sau eventual de la investitori privați.

Ce se întâmplă dacă nu fac parte din rețeaua centrală? Ce este rețeaua globală? Cine o finanțează și cum funcționează?

La nivel regional și național, ceea ce numim rețeaua globală va reprezenta un afluent al rețelei centrale de transport. Această rețea globală face parte integrantă din politica TEN-T și va fi administrată în mare măsură chiar de statele membre, cu unele fonduri disponibile în cadrul politicii în domeniul transporturilor și, bineînțeles, în cadrul politicii regionale.

Aceasta este subsidiaritatea în acțiune. Intenționăm ca, treptat, până în 2050, marea majoritate a cetățenilor și companiilor din Europa să se afle la cel mult 30 de minute distanță, ca timp de deplasare, de această rețea-„afluent”.

Noile orientări TEN-T merg mult mai departe decât înainte în privința specificării de cerințe, incluzând și rețeaua globală, astfel încât în timp – până la orizontul 2050 – părți mari din rețeaua globală să fie unite în ceea ce privește standarde pe deplin interoperabile și eficiente pentru transportul feroviar, autoturisme electrice etc.

Care sunt cerințele mai stricte pentru rețeaua centrală?

Există două seturi importante de cerințe pentru proiecte care beneficiază de finanțare pentru rețeaua centrală: (a) cerințe tehnice care trebuie aplicate; și (b) noi cerințe juridice de finalizare a proiectelor.

Cerințele tehnice:

În special pentru o rețea centrală, cerințele tehnice trebuie să fie în mod obligatoriu interoperabile la nivelul întregii rețele. De exemplu, acest lucru înseamnă că ERTMS (sistemul european de management al traficului feroviar) - sistemele SIT de bază pentru gestionarea circulației trenurilor - trebuie să se aplice peste tot. De asemenea, standardele de siguranță rutieră în ceea ce privește cerințele de siguranță în tuneluri și cerințele de siguranță rutieră trebuie să se aplice la nivelul întregii rețele, iar tehnologia pentru SIT (sistemele inteligente de transport) trebuie să se adauge la acestea. Totodată, dacă în viitor urmează să fie construite infrastructuri de puncte de încărcare pentru vehiculele electrice, în mod logic acestea trebuie să îndeplinească standarde comune, astfel încât automobilele să le poate utiliza oriunde în rețea.

Cerințele legale:

În orientările TEN-T este introdusă o nouă cerință juridică strictă pentru ca statele membre ale căror proiecte beneficiază de finanțare pentru rețeaua centrală să aibă o obligație legală de a finaliza proiectele respective. Această obligație înseamnă că trebuie terminate până în 2030 – data de finalizare a rețelei centrale. Această cerință legală ar trebui totuși să constituie un stimulent clar pentru ca statele membre să avanseze în realizarea proiectelor de transport.

Cum vom ajunge la cele 250 de miliarde de euro necesare pentru rețeaua centrală?

Cele 31,7 miliarde de euro alocate transporturilor în cadrul facilității „Conectarea Europei” a CFM (cadrul financiar multianual) vor servi efectiv drept „capital inițial” pentru stimularea investițiilor suplimentare din partea statelor membre în vederea finalizării conexiunilor și legăturilor transfrontaliere dificile, care altfel nu ar fi construite.

Există un foarte puternic efect de pârghie al finanțării TEN-T. Experiența din ultimii ani arată că fiecare 1 milion de euro cheltuit la nivel european va genera 5 milioane de euro din partea guvernelor statelor membre și 20 de milioane de euro de la sectorul privat.

La aceste sume obținute prin efectul de pârghie se adaugă acum posibilitatea apariției unor noi fonduri din sectorul privat, prin instrumente de finanțare inovatoare precum obligațiuni pentru proiecte.

Cum funcționează cofinanțarea? Ce sumă provine de la statele membre și ce sumă de la Europa.

Infrastructurile de transport necesită investiții enorme – iar mare parte din acestea va veni întotdeauna de la statele membre. Rolul Europei în materie de investiții și coordonare este de a oferi valoare adăugată prin eliminarea blocajelor și prin completarea legăturilor și conexiunilor lipsă, precum și de a sprijini crearea unei veritabile rețele de transport europene.

Ratele normale de cofinanțare pentru proiecte TEN-T privind rețeaua centrală vor fi:

  • Până la 50 % cofinanțare UE pentru studii.

  • Pentru lucrări, până la 20 % (de exemplu lucrări de explorare pentru un tunel important).

  • Există anumite posibilități de a crește cofinanțarea pentru proiectele transfrontaliere privind conexiuni între transportul feroviar și căile navigabile interioare (până la 40 %).

  • Pentru anumite proiecte SIT, precum ERTMS, se poate oferi un nivel mai mare de cofinanțare, de până la 50 %, pentru a sprijini statele membre care fac tranziția.

Cum au fost alese proiectele care fac parte din rețeaua centrală?

Prioritatea a fost să se reorienteze finanțarea UE în domeniul transporturilor pentru a crea o veritabilă rețea europeană - nu doar pentru a elimina blocajele într-un mod dispersat – ci pentru a avea într-adevăr o rețea.

În acest scop, a fost elaborată o nouă metodă pe baza consultărilor aprofundate cu statele membre și cu părțile interesate. Obiectivul era crearea unei rețele europene care să lege centrele economice și sociale majore și punctele de trecere importante către țări terțe (porturi, aeroporturi și legături terestre) și crearea infrastructurii permanente necesare pentru a susține piața unică și a sprijini competitivitatea și dezvoltarea economică.

Metodologia se bazează pe mai multe etape. În primul rând, selectarea nodurilor principale – care îndeplinesc anumite criterii statistice, de exemplu capitalele și alte centre economice și sociale importante, porturile mari (volum și criterii teritoriale), precum și aeroporturile principale (volum și criterii teritoriale) și punctele de trecere importante către țări terțe. În al doilea rând, procesul de conectare a nodurilor respective cu moduri de transport terestru - transportul feroviar, pe căi navigabile interioare și rutier (dintre care unele există deja, în timp ce altele prezintă blocaje, iar altele legături lipsă.) În al treilea rând, încorporând o analiză detaliată a principalelor fluxuri de trafic - de călători și de marfă. Acest lucru este esențial pentru a defini secțiunile prioritare ale rețelei centrale și pentru a vedea în mod clar secțiunile prioritare unde infrastructura trebuie modernizată sau construită sau unde există blocaje care trebuie înlăturate.

Pe această bază s-a definit o rețea centrală strategică, care face legătura între noduri importante din punct de vedere strategic și rute multimodale, ținând de asemenea seama de principalele fluxuri de trafic.

Toate proiectele privind rețeaua centrală reprezintă o prioritate pentru cofinanțarea UE. Cu toate acestea, pentru perioada de finanțare 2014-2020 se acordă o importanță deosebită finanțării proiectelor transfrontaliere care au cea mai mare valoare adăugată a UE.

Ce sunt, mai exact, coridoarele și de ce avem nevoie de coridoare?

Experiența din trecut a arătat că este foarte greu să se implementeze proiecte de transport transfrontaliere și de alt gen în diferite state membre într-un mod coordonat. Este foarte ușor, de fapt, să se creeze sisteme și conexiuni divergente și să se genereze mai multe blocaje.

O inovație majoră a noilor orientări TEN-T este introducerea a 10 coridoare de implementare pentru rețeaua centrală. Acestea au rolul de a ajuta la implementarea dezvoltării rețelei centrale. Fiecare coridor trebuie să includă trei moduri, trei state membre și două secțiuni transfrontaliere.

Vor fi create „platforme de coridoare”, pentru a reuni la un loc toate părțile interesate statele membre relevante. Platforma de coridor reprezintă o structură de guvernanță care va elabora și implementa „planuri de dezvoltare a coridorului" pentru ca lucrările efectuate de-a lungul coridorului în diferite state membre și aflate în diferite stadii de realizare să poată fi îmbinate cu eficacitate. Platformele de coridor pentru cele 10 coridoare principale ale rețelei centrale vor fi prezidate de coordonatori europeni.

Cum îndeplinește noua TEN-T obiectivele ecologice?

TEN-T este un instrument esențial care contribuie la atingerea de către politica în domeniul transporturilor a obiectivului global de reducere cu 60 % a emisiilor provenite din sectorul transporturilor până în 2050 (a se vedea Cartea albă privind transporturile - 2050, publicată la începutul acestui an). În esență, rețeaua TEN-T este o rețea de transport multimodal, facilitând în mod substanțial trecerea călătorilor și a mărfurilor de la transportul rutier la cel feroviar și la alte moduri de transport. Toate proiectele TEN-T trebuie să treacă o evaluare riguroasă a impactului asupra mediului înainte de a putea beneficia de fonduri UE. Pentru a face acest lucru, ele trebuie să îndeplinească toate cerințele de planificare și sustenabilitate stabilite în temeiul legislației UE în domeniul mediului.

Contextul politicii TEN-T: Politica TEN-T, politica europeană privind rețelele transeuropene, are drept scop crearea infrastructurilor și interconexiunilor de transport care să stea la baza pieței unice, asigurarea liberei circulații a bunurilor și a persoanelor și sprijinirea creșterii economice, a creării de locuri de muncă și a competitivității UE. În trecut, sistemele de transport din Europa s-au dezvoltat în mare parte în interiorul frontierelor naționale. Aceasta a condus la lipsa interconectării rețelelor de transport sau la un grad redus de interconectare la frontiere sau de-a lungul coridoarelor principale. Gradul redus de interconectare a sistemelor de transport reprezintă un obstacol în calea creșterii economice. Începând din anii 1980, politica TEN-T a alocat fondurile UE cu preponderență pentru sprijinirea dezvoltării proiectelor de infrastructură europene esențiale. Și au existat multe povești de succes importante (a se vedea linkul). Cu toate acestea, având în vedere, în special, perioada dificilă din punct de vedere financiar prin care trecem, este necesar să se reorienteze cheltuielile UE în domeniul transporturilor acolo unde acestea oferă valoare adăugată maximă – pentru a crea o rețea centrală europeană puternică.


Side Bar

Mon compte

Gérez vos recherches et notifications par email


Aidez-nous à améliorer ce site