Navigation path

Left navigation

Additional tools

Reforma PAC – explicarea elementelor principale

European Commission - MEMO/11/685   12/10/2011

Other available languages: EN FR DE DA ES NL IT SV PT FI EL CS ET HU LT LV MT PL SK SL BG

MEMO/11/685

Bruxelles, 12 octombrie 2011

Reforma PAC – explicarea elementelor principale

Comisia a publicat astăzi patru propuneri de regulamente de bază ale Parlamentului European și Consiliului care țin de politica agricolă comună: i) privind plățile directe, ii) privind organizarea comună a piețelor (OCP) unică, iii) privind dezvoltarea rurală și iv) un regulament orizontal privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC. În plus, există 3 regulamente mai mici care conțin dispoziții pentru tranziția spre noile norme. Pachetul conține, de asemenea: o expunere de motive, un rezumat pentru cetățeni și anexele referitoare la diferite aspecte ale evaluării impactului.

Elementele principale ale propunerilor pot fi rezumate după cum urmează:

  • Plăți directe

Schema de plată de bază: pentru a se renunța treptat la diferitele sisteme din cadrul schemei de plată unică din UE-15 (care permite aplicarea referințelor istorice sau a unei plăți la hectar sau a unei combinații „hibride” între cele două) și la schema de plată unică pe suprafață (SAPS) din majoritatea statelor UE-12, după 2013 se va aplica o nouă „schemă de plată de bază”. (Modelele actuale din fiecare stat membru pot fi consultate la adresa http://ec.europa.eu/agriculture/markets/sfp/pdf/ms_en.pdf.) La fel ca în prezent, această schemă va face obiectul „ecocondiționalității” (respectarea anumitor norme privind mediul, bunăstarea animalelor etc.), deși cerințele actuale sunt întrucâtva simplificate (a se vedea mai jos). Scopul este reducerea semnificativă a discrepanțelor dintre fermieri, dintre regiuni (la nivel naţional) și dintre statele membre ( la nivel european) din punctul de vedere al cuantumului plăților obținute după implementarea completă a legislației actuale. Până la începutul anului 2019, toate statele membre vor fi obligate să treacă la o plată uniformă per hectar la nivel național sau regional. În conformitate cu propunerile Comisiei din cadrul financiar multianual, pachetele financiare naționale pentru plățile directe vor fi ajustate, astfel încât cei care primesc mai puțin de 90 % din plata medie per hectar în UE vor primi mai mult. Diferența dintre cuantumurile prevăzute în prezent și 90 % din media UE-27 este redusă cu o treime. De exemplu, dacă un stat membru primește acum un cuantum mediu per hectar care echivalează cu 75 % din media UE, deci cu 15 % mai puțin decât acel 90 %, atunci statul membru respectiv va primi treptat mai mult, până va ajunge la 80 %. Comisia este hotărâtă să discute un obiective pe termen mai lung, cel de a realiza „convergența completă” prin distribuirea egală a sprijinului direct în întreaga Uniune Europeană în următoarele perspective financiare, după 2020.

Plăţi pentru practivi agricole durabile: pe lângă plata de bază, fiecare exploatație va primi o plată la hectar pentru respectarea anumitor practici agricole benefice pentru climă și mediu. Statele membre vor utiliza 30 % din pachetul financiar național pentru a finanţa această măsură, care este obligatorie, şi care nu va face obiectul plafonării.

Cele 3 măsuri prevăzute sunt:

  • menținerea pajiștilor permanente;

  • diversificarea culturilor (un fermier trebuie să cultive cel puțin trei culturi pe terenul arabil pe care îl deține, dar niciuna dintre cele trei nu trebuie să ocupe mai mult de 70 % din suprafață, iar a treia cultură trebuie să ocupe cel puțin 5 % din suprafața arabilă și

  • menținerea unei „zone de interes ecologic” de cel puțin 7 % din suprafața agricolă (fără luarea în calcul a pajiștilor permanente) - mai exact marginile câmpurilor, gardurile vii, arborii, elementele de peisaj, biotopurile, zonele tampon, suprafețele împădurite.

  • NB: producătorii de produse ecologice nu trebuie să respecte nicio cerință suplimentară, deoarece s-a dovedit că generează un beneficiu ecologic clar.

Zonele care se confruntă cu constrângeri naturale: statele membre (sau regiunile) pot acorda o plată suplimentară - de până la 5 % din pachetul financiar național - pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale (astfel cum sunt definite în normele privind dezvoltarea rurală). Această plată suplimentară este opțională și nu afectează acţiunile referitoare la zonele defavorizate disponibile în cadrul dezvoltării rurale. NB: ca răspuns la criticile exprimate de Curtea de Conturi, definiția „zonelor defavorizate” a fost ajustată pentru a reflecta criterii obiective.

Tinerii fermieri: plata de bază pentru tinerii fermieri care își încep activitatea (cei care nu au împlinit 40 de ani) ar trebui să fie completată de o plată suplimentară de 25 % în primii 5 ani de la instalare. Această măsură este limitată la dimensiunea maximă a unei ferme medii din statul membru respectiv. În cazul statelor membre în care dimensiunea femei este redusă, limita este de 25 ha. Această măsură va fi finanțată cu până la 2 % din pachetul financiar național.

Micii fermieri: orice fermier care solicită sprijin în 2014 poate decide, până la 15 octombrie 2014, să participe la schema pentru micii fermieri și, prin urmare, să primească o plată anuală fixată de statul membru la o sumă cuprinsă între 500 și 1 000 EUR, indiferent de dimensiunea fermei. (Cifra va fi legată fie de plata medie per beneficiar, fie de plata medie națională per hectar pentru 3 ha.) Aceasta va fi o simplificare enormă pentru fermierii în cauză și pentru administrațiile naționale. Participanții vor avea de respectat cerințe mai puțin severe legate de ecocondiționalitate și vor fi scutiți de la aplicarea măsurii de ecologizare. (Evaluarea impactului arată că aproximativ o treime dintre fermele care solicită finanțare în cadrul PAC au o suprafață de cel mult 3 ha – dar aceasta nu reprezintă decât 3 % din întreaga suprafață agricolă a UE-27.) Costul total al schemei pentru micii fermieri nu poate depăși 10 % din pachetul financiar național, iar nivelul plății va fi ajustat în consecință dacă este necesar. De asemenea, va exista o finanțare în cadrul Fondului de dezvoltare rurală pentru consilierea micilor fermieri în vederea dezvoltării economice şi granturi pentru restructurare în cazul regiunilor cu o mare fragmentare a terenurilor agricole.

Opțiunea „cuplată”: pentru a contracara eventualele efecte negative ale redistribuirii plăților directe pe o bază națională și pentru a ține cont de condițiile existente, statele membre vor avea opțiunea de a oferi cuantumuri limitate de plăți „cuplate”, adică plăți legate de un anumit produs. Finanțarea acestei măsuri va fi plafonată la 5 % din pachetul financiar național dacă statul membru acordă în prezent un sprijin cuplat de 0-5 % sau la 10 % dacă nivelul actual al sprijinului cuplat este mai mare de 5 %. Comisia poate aproba un procent mai ridicat dacă statul membru poate demonstra că acest lucru este justificat.

Transferul de fonduri între piloni: statele membre vor avea posibilitatea de a transfera până la 10 % din pachetul lor financiar național pentru plăți directe (primul pilon) către pachetul financiar destinat dezvoltării rurale, iar statele membre care primesc mai puțin de 90 % din media UE pentru plățile directe pot transfera acum până la 5 % din fondurile lor pentru dezvoltare rurală către pachetul financiar național destinat primului pilon.

Ecocondiționalitate: alocarea tuturor plăților din pachetul financiar național destinat plăților directe va continua să fie legată de respectarea unor cerințe de referință legate de standardele de mediu, de bunăstare a animalelor și de sănătate a plantelor și a animalelor. Totuși, din dorință de simplificare, numărul cerințelor statutorii de management (CSM) a fost redus de la 18 la 13, iar normele privind bunele condiții agricole și de mediu (GAEC) au fost reduse de la 15 la 8 - de exemplu, prin excluderea unor elemente care nu sunt relevante pentru fermieri. Se propune, de asemenea, ca Directiva-cadru privind apa și Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor să fie încorporate în normele privind ecocondiționalitatea de îndată ce se va fi demonstrat că dispozițiile respective au fost implementate în mod adecvat în toate statele membre, iar obligațiile pentru fermieri au fost clar identificate.

„Plafonarea”: cuantumul sprijinului pe care îl poate primi orice fermă în cadrul schemei de plată de bază va fi limitat la 300 000 EUR/an, iar plata va fi redusă cu 70 % în cazul sumelor cuprinse între 250 000 și 300 000 EUR, cu 40 % în cazul celor cuprinse între 200 000 și 250 000 EUR și cu 20 % în cazul celor cuprinse între 150 000 și 200 000 EUR. Totuși, pentru a ține cont de ocuparea forței de muncă, exploatația poate deduce costurile salariale din anul precedent (inclusiv impozitele și contribuțiile la fondul asigurărilor sociale) înaintea aplicării acestor reduceri. NB: fondurile „salvate” prin acest mecanism rămân în statul membru în cauză și sunt transferate în pachetul destinat dezvoltării rurale, urmând a fi utilizate pentru inovare și investiții de către fermieri și de către grupurile operaționale din cadrul Parteneriatului european pentru inovare.

„Fermieri activi”: pentru a elimina unele lacune legislative, Comisia restrânge definiția fermierilor activi. În vederea excluderii de la plăți a solicitanților care nu desfășoară efectiv, în mod tangibil, o activitate agricolă, definiția propusă precizează că sprijinul nu va fi acordat solicitanților ale căror plăți directe în cadrul PAC sunt mai mici de 5 % din totalul veniturilor obținute din toate activitățile neagricole. Acelaşi lucru este valabil în cazul în care suprafețele lor agricole sunt în cea mai mare parte menținute în mod natural într-o stare adecvată pentru pășunat sau pentru cultivare, iar solicitanții nu desfășoară activitatea minimă necesară, astfel cum este definită de statele membre. Există o derogare pentru fermierii care au primit mai puțin de 5 000 EUR ca plăți directe în anul precedent.

Suprafeţe eligibile: - Normele prevăd stabilirea anului 2014 ca noul an de referință pentru suprafețele eligibile, dar se va face o legătură cu beneficiarii din anul 2011 ai sistemului de plăți directe, pentru a se evita specula.

  • Mecanisme de gestionare a pieței

Sistemele de intervenție publică și de ajutoare pentru depozitare privată și-au dovedit eficiența ca mecanisme de siguranță care îi pot ajuta pe producători atunci când se confruntă cu dificultăți pe piață, de exemplu în urma unei crize alimentare. Totuși, aceste sisteme vor fi revizuite pentru a le face să reacționeze mai repede și mai eficient. Este introdusă o clauză de salvgardare pentru toate sectoarele, cu scopul de a permite Comisiei să ia măsuri de urgență pentru a răspunde perturbărilor generale de pe piață – precum măsurile luate în timpul crizei E. coli din mai-iulie 2011. Aceste măsuri vor fi finanțate din rezerva pentru situații de criză definită în linii generale în cadrul financiar multianual.

Cotele pentru lapte și drepturile referitoare la plantarea viței-de-vie urmează să expire, iar Comisia încearcă să pună capăt ultimului sistem de cote - pentru zahăr. Sistemul de cote pentru zahăr ar trebui să expire la 30 septembrie 2015. Având în vedere că cele mai multe țări în curs de dezvoltare beneficiază de un acces nelimitat și fără taxe vamale la piața UE, dar exporturile UE sunt limitate de reglementările OMC (atât timp cât există cote), suprimarea cotelor este singura opțiune pentru a oferi sectorului o perspectivă pe termen lung – mai ales în contextul îmbunătățirilor preconizate în ceea ce privește productivitatea. În perioada de după suprimarea cotelor, zahărul alb va deveni eligibil pentru ajutorul pentru depozitare publică și vor trebui stabilite dispoziții standard pentru acorduri între fabricile de zahăr și cultivatorii de sfeclă de zahăr.

Programul de încurajare a consumului de fructe în școli și sistemul de distribuire a laptelui în școli urmează a fi prelungite. Textele reflectă, de asemenea, propunerile existente, din decembrie 2010, referitoare la standardele de comercializare pentru produsele lactate (contracte scrise obligatorii și putere mai mare de negociere în cadrul filierei agroalimentare) și privind calitatea - inclusiv conceptul de „loc de proveniență agricolă”.

Pentru a îmbunătăți poziția de pe care negociază fermierii în cadrul filierei agroalimentare, Comisia caută o metodă mai bună de organizare a sectoarelor. Normele referitoare la recunoașterea organizațiilor de producători (OP) și a organizațiilor interprofesionale sunt extinse acum pentru a cuprinde toate sectoarele - opțiunile suplimentare privind înființarea unor astfel de organizații de producători fiind transferate acum, în ceea ce priveşte finanţarea în cadrul dezvoltării rurale (a se vedea mai jos). Din motive de simplificare, sunt suprimate câteva scheme minore (ajutoarele pentru includerea laptelui praf în hrana animalelor, ajutoarele cuplate pentru viermii de mătase!).

  • Dezvoltare rurală

Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) va intra în noul cadru strategic comun – aplicabil și Fondului european pentru dezvoltare regională (FEDER), Fondului social european (FSE), Fondului de coeziune (FC) și Fondului european pentru afaceri maritime și pescuit (EMFF) – publicat la 6 octombrie [a se vedea IP/11/1159] – în vederea îndeplinirii obiectivelor strategiei Europa 2020 (creștere durabilă, creștere inteligentă, creștere favorabilă incluziunii). Ca și în cazul celorlalte fonduri, pentru a se introduce o legătură mai clară cu performanța, vor trebui stabilite obiective specifice pentru toate programele de dezvoltare rurală pentru cele 6 priorități enumerate mai jos. O parte din fonduri, aproximativ 5 %, va fi reținută într-o așa-numită „rezervă de performanță” și va deveni disponibilă doar când se poate demonstra că se realizează progrese în îndeplinirea obiectivelor specifice respective.

Rămâne neschimbat, în esenţă, conceptul actual de scheme multianuale de dezvoltare rurală elaborate și cofinanțate de statele membre (sau de regiuni), care a fost aplicat cu succes. Totuși, în loc de 3 axe legate de aspecte economice, de mediu și sociale, cu cerințe minime privind cheltuielile din cadrul fiecărei axe, noua perioadă de programare va avea cele 6 priorități enumerate mai jos. Statele membre trebuie să aloce în continuare 25 % din propriul pachet destinat dezvoltării rurale aspectelor legate de gestionarea terenurilor și de combaterea schimbărilor climatice.

  • Încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării;

  • Creșterea competitivității;

  • Promovarea organizării filierei agroalimentare și a gestionării riscurilor;

  • Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor;

  • Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției spre o economie cu emisii reduse de carbon;

  • Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale;

Pentru a îndeplini obiectivele cuantificate stabilite în raport cu aceste priorități (și ținând cont de propriile nevoi specifice), statele membre / regiunile vor include în programele lor de dezvoltare rurală combinații de măsuri preluate dintr-un meniu simplificat.

În termeni bugetari, distribuirea pachetelor financiare naționale destinate dezvoltării rurale va cunoaşte unele schimbări, în funcţie de criterii obiective care vor fi stabilite de Comisie în temeiul propriilor competențe la o dată ulterioară. Ratele de cofinanțare din partea UE vor fi de 85 % în regiunile mai puțin dezvoltate, în regiunile ultraperiferice și în insulele mici din Marea Egee și de 50 % în alte regiuni, pentru cele mai multe plăți, dar pot fi mai mari pentru transferul de cunoaștere și pentru inovare, pentru cooperare, pentru înființarea grupurilor de producători, pentru subvențiile la instalarea tinerilor fermieri și pentru proiectele LEADER.

În noua perioadă de programare, statele membre vor avea, de asemenea, posibilitatea de a elabora subprograme cu rate de sprijin mai mari, pentru a răspunde nevoilor tinerilor fermieri, ale micilor fermieri și ale zonelor montane, precum și pentru lanțurile de aprovizionare scurte.

Câteva elemente-cheie din meniul simplificat al proiectelor din cadrul dezvoltării rurale

  • Inovarea: această temă esențială (mai specific, proiectul de parteneriat european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii) va fi deservită de mai multe măsuri de dezvoltare rurală diferite, precum „transferul de cunoștințe” și „cooperarea”, și vizează promovarea utilizării eficiente a resurselor, productivitatea, emisiile reduse, dezvoltarea benefică pentru climă și durabilă a agriculturii, a silviculturii și a zonelor rurale. Toate acestea ar trebui realizate printr-o mai bună cooperare între agricultură și cercetare, pentru accelerarea transferului de tehnologie spre practica agricolă;

  • Cunoaștereao agricultură bazată pe cunoaștere: măsuri consolidate pentru serviciile de consiliere agricolă (legate și de atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, de provocările referitoare la mediu, de dezvoltarea economică și formarea profesională);

  • Restructurarea/Investițiile/Modernizarea: sprijinul va fi în continuare disponibil;

  • Tinerii fermieri: – o combinație de măsuri poate include subvențiile pentru instalare (până la 70 000 EUR) și servicii de formare și de consiliere;

  • Micii fermieri: ajutor de instalare de până la 15 000 EUR pentru fiecare fermă mică;

  • Setul de instrumente pentru gestionarea riscurilor: fondurile de asigurare și mutuale – pentru asigurarea culturilor, pentru asigurarea împotriva fenomenelor meteorologice și pentru asigurarea împotriva bolilor animalelor [disponibile în prezent în temeiul articolului 68 al Reg. 73/2009 în cadrul primului pilon] – extinse pentru a include opțiunea de stabilizare a veniturilor [care ar permite o despăgubire (de până la 70 % din pierderi) dintr-un fond mutual dacă venitul scade cu 30 %]. Pentru fiecare euro depus de un fermier, fondurile de dezvoltare rurală oferă un cuantum suplimentar de 0,65 EUR;

  • Organizațiile de producători/Asociațiile de organizații de producători: sprijin pentru înființarea de organizații pe baza unui plan de afaceri, sprijin limitat la grupuri definite ca fiind IMM-uri;

  • Plăți pentru agromediu și climă: flexibilitate sporită în contracte, contracte în comun, legate de formare profesională/informare adecvată;

  • Agricultură ecologică: nouă măsură separată pentru vizibilitate sporită;

  • Zone care se confruntă cu constrângeri naturale și cu alte constrângeri specifice: nouă delimitare a zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale, bazată pe 8 criterii biofizice; statele membre își păstrează flexibilitatea de a defini până la 10 % din suprafața lor agricolă ca fiind confruntată cu constrângeri specifice, pentru a proteja sau a ameliora mediul;

  • Zone montane: în cazul zonelor muntoase și al terenurilor agricole aflate la nord de paralela 62º, cuantumurile ajutoarelor pot fi de până la 300 EUR/ha (în creștere de la 250 EUR/ha;

  • Cooperare: posibilități extinse în vederea sprijinirii cooperării tehnologice, comerciale și în domeniul mediului (de exemplu, proiecte pilot, scheme de mediu comune, filiere agroalimentare scurte, dezvoltarea piețelor locale);

  • Servicii de bază și reînnoirea satelor: – investițiile în infrastructura de bandă largă și în energia din surse regenerabile se pot extinde, nu vor mai fi limitate la investiții de mică amploare;

  • LEADER: kitul de inițiere LEADER, pentru a contribui la înființarea grupurilor LEADER și la elaborarea strategiilor LEADER; promovarea flexibilității pentru combinarea cu alte fonduri la nivel local, mai exact: cooperare rural-urban; NB: abordarea LEADER constituie acum abordarea obișnuită în cazul dezvoltării locale conduse de comunitate prin intermediul tuturor fondurilor CSC (FEDER, FSE, FC, EMFF, FEADR);

  • Elemente suplimentare

Monitorizarea și evaluarea PAC: Comisia va prezenta un raport până la sfârșitul anului 2017 - și o dată la fiecare 4 ani după aceea - privind impactul PAC asupra celor 3 priorități principale - producție alimentară viabilă, gestionarea durabilă a resurselor naturale și dezvoltare teritorială echilibrată.

Simplificarea controalelor: cerințele privind controalele vor fi reduse în regiunile în care controalele precedente au dat rezultate bune, demonstrând că normele sunt respectate în mod corespunzător. Totuși, controalele vor trebui să fie intensificate în regiunile în care sunt probleme.

Până la sfârșitul anului vor apărea propuneri separate pentru schema de ajutoare pentru persoanele aflate în dificultate (pentru perioada de după 2013) și pentru a conferi transparență totală plăților directe și altor subvenții din cadrul PAC, ținând cont de hotărârea Curții din octombrie 2010, în care se afirmă că normele existente nu respectă normele privind protecția datelor cu caracter personal în cazul persoanelor fizice.

Documente și informații privind propunerile de reformare a PAC pot fi găsite la adresa: http://ec.europa.eu/agriculture/cap-post-2013/legal-proposals/index_en.htm


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website