Navigation path

Left navigation

Additional tools

MEMO/11/428

Bruxelles, 20 iunie 2011

Ajutoare de stat: Comisia lansează o consultare pe tema susținerii producției cinematografice – întrebări frecvente

Care este scopul consultării lansate astăzi?

Criteriile de evaluare a compatibilității schemelor naționale, regionale și locale de susținere a producției cinematografice și a audiovizualului cu normele UE privind ajutoarele de stat expiră la 31 decembrie 2012. Aceste criterii au fost stabilite în Comunicarea Comisiei din 2001 privind cinematografia (a se vedea IP/01/1326). Valabilitatea acestora a fost prelungită de trei ori, cel mai recent în 2009 (a se vedea IP/09/138).

Cu ocazia prelungirii valabilității din 2009, Comisia a identificat un număr de tendințe care ar necesita o reflecție mai amplă în cadrul unei revizuiri a normelor privind ajutoarele de stat. Aceste tendințe includ obligația de repartizare teritorială a cheltuielilor impuse de schemele de susținere a producției cinematografice, sprijinul acordat altor aspecte în afară de producția cinematografică și de televiziune (precum distribuția cinematografică și proiecția digitală), precum și concurența între anumite state membre în a utiliza ajutoarele de stat pentru a atrage investiții străine din partea unor mari societăți de producție cinematografică, în special din SUA.

Documentul de analiză publicat astăzi reprezintă prima etapă în vederea finalizării revizuirii normelor privind ajutoarele de stat până la sfârșitul anului 2012.

Ce prevede Comunicarea Comisiei din 2001 privind cinematografia?

Normele UE privind ajutoarele de stat mențin o piață unică în cadrul căreia societățile din toate statele UE pot concura și își pot desfășura activitățile comerciale în condiții egale, împiedicând statele membre să promoveze, de manieră selectivă, anumite societăți în detrimentul concurenților din cadrul UE. În general, sprijinul financiar acordat de state sau de organisme publice anumitor societăți sau anumitor sectoare este interzis de legislația UE.

Tratatul privind funcționarea UE (TFUE) permite câteva excepții de la acest principiu, inclusiv în ceea ce privește ajutoarele de stat acordate în vederea promovării culturii. Acest tip de ajutor poate fi considerat compatibil în anumite circumstanțe, prevăzute la articolul 107, alineatul (3) litera d) din TFUE și în Comunicarea din 2001 privind cinematografia.

În ce condiții pot beneficia de ajutoare de stat producțiile cinematografice și audiovizuale?

Schemele naționale nu pot face discriminări pe motiv de naționalitate și trebuie să respecte principiul liberei circulații în cadrul pieței interne. În prezent, în temeiul Comunicării din 2001 privind cinematografia, acestea trebuie să respecte și anumite criterii specifice:

  • sprijinul trebuie acordat produselor culturale și nu poate viza activități specifice privind producția cinematografică (precum postproducția);

  • trebuie respectate anumite plafoane privind obligațiile de repartizare teritorială a cheltuielilor și intensitatea ajutorului.

De ce se efectuează acum o consultare cu privire la aceste criterii?

Au trecut 10 ani de la adoptarea acestor criterii de către Comisie. Atât tehnologia, cât și comportamentul consumatorilor au evoluat considerabil în această perioadă. Astfel, documentul de analiză publicat astăzi examinează nu numai dacă acestea sunt criteriile cele mai adecvate, ci și dacă sprijinul acordat cinematografiei ar trebui să acopere alte activități în afară de producție.

Comisia pune la îndoială necesitatea de a acorda ajutoare de stat producțiilor cinematografice și audiovizuale?

Nu. Începând cu planul de acțiune din 2005 privind ajutoarele de stat, noua legislație în materie de ajutoare de stat este structurată astfel încât se stabilește mai întâi obiectivul ajutorului și ulterior se explică cerințele pe care ajutorul trebuie să le îndeplinească pentru a fi necesar, proporțional și bine conceput. De aceea, una din primele întrebări formulate în documentul de analiză este „De ce finanțăm un film?” Această întrebare nu pune la îndoială principiul finanțării publice a unui film, ci are ca scop să reunească opinii referitoare la obiectivul european comun al unui astfel de sprijin, înainte de a încerca identificarea normelor UE în materie de ajutoare de stat aplicabile acestui sector important.

Tendința către o cursă pentru subvenții între anumite state membre pentru a atrage marile societăți de producție cinematografică a fost identificată de Comisie în 2009 și a continuat de atunci. Evitarea cursei pentru subvenții este exact unul dintre obiectivele dispozițiilor din tratat privind ajutoarele de stat.

Singurii câștigători ai unei astfel de curse sunt societățile americane importante, iar marii perdanți sunt industriile cinematografice naționale din Europa. Comunicarea din 2001 privind cinematografia a fost concepută însă pentru schemele europene de susținere a producției cinematografice vizând în principal sprijinirea culturii la nivel național și european. Prin urmare, Comisia analizează această contradicție aparentă.

Ideea potrivit căreia toate schemele de susținere a producției cinematografice ar trebui să se bazeze pe criterii europene comune nu contrazice ideea diversității culturale promovate de UE?

Documentul de analiză nu sugerează că toate schemele de susținere a producției cinematografice ar trebui să se bazeze pe criterii comune europene. De fapt, aceasta subliniază necesitatea respectării principiului subsidiarității, potrivit căruia fiecare decizie trebuie luată la nivelul corespunzător.

Cu toate acestea, conform tratatului, toate aceste scheme fac obiectul acelorași norme privind ajutoarele de stat. Este un echilibru dificil de realizat, însă Comisia speră că răspunsurile la această consultare vor contribui la identificarea celor mai adecvate, generale și comune criterii.

De ce finanțarea producțiilor cinematografice este considerată ajutor de stat, dacă majoritatea filmelor europene care beneficiază de finanțare publică nu sunt proiectate în afara granițelor naționale, au o cotă mică de piață și, deci, un efect inexistent sau minim asupra comerțului și concurenței între statele membre?

După cum reiese în mod clar din multiplicarea activităților de promovare care se desfășoară în timpul festivalurilor internaționale de film, precum cel de la Cannes, filmele europene sunt comercializate în întreaga lume și concurează pentru a atrage atenția. Condițiile în care finanțările publice sunt considerate ajutoare de stat sunt, prin urmare, îndeplinite, întrucât aceste filme beneficiază adeseori de sprijin în valoare de peste 200 000 EUR și sunt susceptibile de a avea un efect asupra comerțului și de a denatura concurența. În special, acesta este cazul finanțării publice a producțiilor cinematografice internaționale importante.

Este, de asemenea, important de observat faptul că datele disponibile privind proiecțiile transfrontaliere și cotele de piață iau în considerare doar intrările în sălile de cinema. După cum se observă în documentul de analiză, oamenii nu mai vizionează filme doar la cinema. Filmele video destinate vizionării la domiciliu, televiziunea cu plată, televiziunea gratuită, internetul și alte platforme, împreună cu piața internă, permit în prezent accesul cu ușurință la filmele produse în alte state membre ale UE.

Nu se confundă în documentul analiză două aspecte foarte diferite care cer abordări și soluții diferite: filmele având un pronunțat caracter cultural cu adevărat european (chiar național) și atragerea/redirecționarea producțiilor cinematografice importante?

Documentul de analiză atrage doar atenția cu privire la o potențială contradicție între aceste două abordări distincte adoptate de diferite state membre. Comisia va examina răspunsurile primite în urma consultării înainte de a propune o modalitate adecvată de evaluare a ambelor tipuri de finanțare, fiecare dintre acestea având propriile avantaje.

Extinderea sferei de aplicare a Comunicării privind cinematografia ar îngreuna finanțarea publică a producțiilor cinematografice și audiovizuale?

Nu. Comisia trebuie să analizeze compatibilitatea tuturor finanțărilor publice care constituie ajutoare de stat în temeiul dispozițiilor tratatului. Existența unei comunicări a Comisiei sau a unor orientări sporește securitatea juridică în cadrul sectorului și facilitează conceperea de scheme de susținere a cinematografiei.

Chiar dacă normele existente ale Comunicării din 2001 privind cinematografia acoperă doar sprijinul pentru producție, Comisia primește tot mai multe notificări din partea statelor membre prin care se propune susținerea altor activități, cum ar fi distribuția de filme.

Acest lucru duce la incertitudine juridică pentru statele membre și creează o sarcină administrativă suplimentară atât pentru statele membre, cât și pentru Comisie. Prin urmare, asigurarea faptului că o viitoare comunicare privind cinematografia ar acoperi majoritatea tipurilor de sprijin pentru cinematografie ar reduce atât sarcina administrativă a notificării unui astfel de sprijin, cât și timpul alocat de Comisie pentru analizarea acestora.

De ce Comisia are în vedere revizuirea criteriului teritorial?

Un principiu de bază al pieței interne europene este libera circulație a bunurilor, capitalurilor, persoanelor și serviciilor. Condițiile teritoriale, care impun producătorilor de film să cheltuiască un anumit procent din bugetul total al filmului (sau al ajutorului acordat) în statul membru care acordă ajutorul, pot constitui o restricție a acestei libertăți de mișcare. O astfel de restricție trebuie să fie justificată și proporțională în raport cu circumstanțele specifice ale activităților de producție cinematografică europeană, conform principiilor dreptului UE. În consecință, Comisia intenționează să revizuiască criteriile care stau la baza analizei sale, în lumina evoluției recente a piețelor și ținând seama de specificitățile proprii promovării culturii.

Care este calendarul revizuirii efectuate de către Comisie?

Un calendar indicativ este disponibil pe pagina de internet a consultării publice. Aceasta va fi actualizată în conformitate cu evoluția revizuirii:

  • octombrie 2011: publicarea răspunsurilor primite în urma consultării

  • decembrie 2011 - februarie 2012: consultare publică privind proiectul de comunicare

  • aprilie 2012: publicarea răspunsurilor primite în urma consultării

  • a doua jumătate a anului 2012: adoptarea unei noi comunicări privind cinematografia

(a se vedea, de asemenea, IP/11/757)


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website