Chemin de navigation

Left navigation

Additional tools

Întrebări și răspunsuri privind baza de impozitare consolidată comună pentru întreprinderi

Commission Européenne - MEMO/11/171   16/03/2011

Autres langues disponibles: FR EN DE DA ES NL IT SV PT FI EL CS ET HU LT LV MT PL SK SL BG

MEMO/11/171

Bruxelles, 16 martie 2011

Întrebări și răspunsuri privind baza de impozitare consolidată comună pentru întreprinderi

Ce reprezintă baza de impozitare consolidată comună pentru întreprinderi (CCCTB)?

Baza de impozitare consolidată comună pentru întreprinderi reprezintă un set unic de reguli pe care întreprinderile care își desfășoară activitatea în Uniunea Europeană l-ar putea folosi pentru a-și calcula profiturile impozabile. Cu alte cuvinte, o societate sau un grup de societăți va trebui să respecte doar un singur sistem de calculare a venitului impozabil, la nivelul Uniunii Europene, și nu sisteme de reguli diferite în fiecare dintre statele membre în care își desfășoară activitatea. În plus, conform sistemului CCCTB, societățile active în mai multe state membre ale Uniunii Europene vor putea să depună o singură declarație fiscală pentru totalitatea activităților lor pe teritoriul UE.

Cum va funcționa în practică baza de impozitare consolidată comună?

Baza de impozitare consolidată comună va permite societăților sau grupurilor de societăți să își consolideze profiturile și pierderile pe teritoriul Uniunii Europene, luând astfel în calcul activitățile lor transfrontaliere. Pentru stabilirea bazei de impozitare a unei societăți va fi folosită o declarație fiscală consolidată unică, după care toate statele membre în care societatea își desfășoară activitatea vor putea să impoziteze o parte din această bază, conform unei formule specifice bazată pe trei factori de valoare egală (active, forța de muncă și vânzări). Demersurile vor fi realizate prin intermediul autorităților fiscale din statul membru principal al societății (prin intermediul sistemului de ghișee unice).

Directiva propusă stabilește reguli procedurale clare despre modul în care societățile pot opta pentru sistemul CCCTB, despre depunerea declarațiilor fiscale, despre armonizarea diferitelor formulare și coordonarea auditurilor. Declarația fiscală privind totalitatea activităților de pe teritoriul UE ale unei societăți sau grup de societăți trebuie să fie depusă la administrațiile fiscale din statul membru principal, iar acest stat membru va fi responsabil cu coordonarea verificărilor adecvate și efectuarea demersurilor necesare în urma depunerii declarației.

Ce înseamnă fiecare element al bazei de impozitare consolidate comune pentru întreprinderi?

Explicația fiecărui element al bazei de impozitare consolidate comune pentru întreprinderi:

Baza de impozitare – cuantumul profitului unei întreprinderi care va fi impozitat. Baza de impozitare este calculată astfel: veniturile societății minus sumele care pot face obiectul unor scutiri fiscale și deduceri, precum salariile și amortizarea. Fiecare stat membru are reguli diferite pentru calcularea bazei de impozitare. De exemplu, statul membru A poate permite amortizarea activelor pe o perioadă de 10 ani, în timp ce statul membru B poate permite amortizarea doar pe o perioadă de 5 ani. Sau statul membru A poate permite deducerea din profituri a tuturor cheltuielilor de protocol, în timp ce statul B nu permite acest lucru. O bază de impozitare unică la nivelul UE ar însemna că societățile nu vor trebui să respecte decât un singur set de reguli pentru efectuarea calculelor.

Exemplu: Societatea are venituri de 10 milioane EUR (de exemplu din vânzarea de bunuri)

Minus cheltuieli de 3 milioane EUR (de exemplu salarii și mărfuri cumpărate pentru a fi vândute)

Minus deduceri de 2 milioane EUR (de exemplu costuri de amortizare a autovehiculelor pentru livrări)

= baza de impozitare totală de 5 milioane EUR

consolidată – consolidarea înseamnă însumarea tuturor profiturilor și pierderilor unei societăți/grup de societăți din diferite state membre, pentru a se obține un profit net/pierdere netă pentru totalitatea activităților de pe teritoriul UE. Rezultatul va fi folosit pentru stabilirea bazei de impozitare finale a societății sau a grupului.

Exemplu: Un grup de societăți care aplică CCCTB cuprinde societățile A, B, C și D. Societățile A și B au fiecare un profit de 10 milioane EUR. Societatea C are un profit de 5 milioane EUR. Societatea D înregistrează pierderi de 8 milioane EUR.

Baza de impozitare consolidată pentru acest grup este A+B+C-D = 17 milioane EUR.

comună – un singur set de reguli care poate fi aplicat peste tot pe teritoriul UE.

pentru întreprinderi – referitoare la impozitarea întreprinderilor.

De ce avem nevoie de o bază de impozitare consolidată comună în Uniunea Europeană?

CCCTB va simplifica demersurile societăților și le va reduce costurile, prin crearea unui singur set de reguli pentru calcularea bazei de impozitare a unei societăți sau a unui grup de societăți și prin instituirea unui sistem de ghișee unice pentru depunerea declarațiilor fiscale. În prezent, societățile trebuie să respecte 27 de sisteme diferite de calculare a profitului impozabil și trebuie să depună declarații fiscale la administrațiile fiscale din fiecare stat membru în care își desfășoară activitatea. Această situație generează costuri de punere în conformitate ridicate, poveri administrative și reajustări complexe. Sistemul complicat de transfer de prețuri care se aplică în prezent în cazul tranzacțiilor în interiorul unui grup este deosebit de costisitor și împovărător pentru societățile care operează în cadrul UE și poate genera dispute între administrațiile statelor membre, ducând la dubla impozitare a societăților.

Mai mult, prin consolidarea profiturilor și a pierderilor la nivelul UE, CCCTB va ține seama în întregime de activitățile transfrontaliere ale societăților și va permite evitarea supraimpozitării.

Reprezintă CCCTB un prim pas în vederea armonizării cotelor de impozitare?

Nu. CCCTB nu vizează cota de impozitare, iar Comisia nu intenționează să armonizeze cotele de impozitare pe care statele membre le aplică societăților. Statele membre vor continua să decidă cu privire la propriile lor cote de impozitare a societăților, acesta fiind un drept suveran pe care îl dețin. Atunci când nu provoacă distorsiuni, diferențele de cote de impozitare mențin un anumit grad de concurență fiscală în cadrul pieței interne. În schimb, CCCTB va îmbunătăți transparența cu privire la situația reală a impozitării societăților din statele membre și va contribui la crearea unei concurențe fiscale mai corecte pe teritoriul UE. De asemenea, în ceea ce privește creșterea competitivității UE la nivel mondial, sistemul CCCTB va fi mult mai eficient decât orice altă măsură privind uniformizarea cotelor de impozitare a societăților.

Există cifre care să arate beneficiile pe care le-ar putea aduce CCCTB?

În cazul companiilor care desfășoară activități transfrontaliere în UE, CCCTB va contribui, fără îndoială, la realizarea de economii privind costurile și timpul necesar pentru punerea în conformitate. Se estimează că nivelul prezent al costurilor de punere în conformitate ar putea fi redus cu 7%, ceea ce reprezintă o economie de 0,7 miliarde EUR la nivelul UE.

Noul sistem va aduce, de asemenea, avantaje tangibile societăților care doresc să se extindă în alte state membre. În prezent, cheltuielile fiscale pe care o întreprindere de mari dimensiuni trebuie să le suporte pentru a deschide o filială în alt stat membru sunt de peste 140 000 EUR. CCCTB va reduce aceste costuri cu 87 000 EUR (62%). Întreprinderile mijlocii vor câștiga și mai mult, dat fiind că, în medie, cheltuielile lor fiscale în vederea extinderii activității în Uniune ar scădea de la 127 000 EUR la 42 000 EUR (o scădere cu 67%). Dacă doar 5% din IMM-uri ar decide să își extindă activitățile datorită acestui lucru, economiile totale ar fi de ordinul unui miliard de euro.

În plus, permițând societăților să își compenseze pierderile dintr-un stat membru cu profiturile din alt stat membru în scopuri fiscale (consolidare), propunerea ar putea genera economii suplimentare de 1,3 miliarde EUR pentru societățile de pe teritoriul UE.

În concluzie, CCCTB va permite societăților să economisească 0,7 miliarde EUR prin reducerea costurilor de punere în conformitate, 1 miliard EUR prin reducerea costurilor aferente extinderii transfrontaliere și 1,3 miliarde EUR prin consolidare.

De ce a propus Comisia ca sistemul CCCTB să fie opțional pentru societăți?

CCCTB va fi opțional, ceea ce înseamnă că societățile care consideră că ar putea într-adevăr avea de câștigat de pe urma unui sistem armonizat vor putea opta pentru CCCTB, în timp ce alte societăți pot să-și continue activitatea în cadrul sistemelor lor naționale. Este o abordare rațională, dat fiind că societățile care nu intenționează să se extindă dincolo de granițele naționale și care își vor desfășura activitatea într-un singur sistem nu vor fi obligate să treacă în mod inutil la un nou sistem fiscal. Comisia consideră, de asemenea, că un sistem CCCTB obligatoriu ar încălca principiul subsidiarității, fiindcă ar însemna că măsurile introduse la nivelul Uniunii ar acoperi, pe lângă activitățile desfășurate la nivel european, și activități exclusiv naționale.

De ce este atât de importantă consolidarea în cadrul acestui sistem?

Consolidarea reprezintă un aspect esențial al CCCTB deoarece permite recunoașterea deplină a activităților transfrontaliere ale unei societăți în Uniunea Europeană.

De exemplu, în prezent un grup poate însuma profiturile unei filiale într-un stat membru A cu pierderile unei alte filiale în același stat membru A, pentru a obține un profit net/pierdere netă. Totuși, același grup nu poate lua în calcul pierderile înregistrate într-un alt stat membru B. Aceasta înseamnă că, chiar dacă pierderile grupului într-un stat membru depășesc profiturile înregistrate în alt stat membru (s-a înregistrat o pierdere netă), grupul respectiv va trebui, totuși, să plătească impozite în statele membre în care a fost realizat profitul. Nu există un sistem de compensare transfrontalieră a pierderilor. Conform CCCTB, grupul va putea să-și însumeze profiturile și pierderile din toate filialele de pe teritoriul UE, pentru a obține un rezultat net. Astfel, grupul va fi impozitat pentru profitul său net pe întreg teritoriul UE. Acest sistem reflectă, într-adevăr, spiritul pieței unice.

În plus, consolidarea va elimina necesitatea folosirii sistemului complex de prețuri de transfer care este în prezent în vigoare pentru vânzările transfrontaliere în cadrul aceluiași grup. Dat fiind că sistemul prețurilor de transfer este în prezent unul dintre cele mai împovărătoare și mai costisitoare aspecte ale impozitării întreprinderilor, eliminarea sa va aduce beneficii semnificative societăților și grupurilor de societăți din cadrul UE.

Cum a stabilit Comisia această formulă de repartizare?

În cadrul sistemului CCCTB, odată stabilită baza de impozitare a societății, aceasta va fi împărțită (repartizată) între toate statele membre pe teritoriul cărora își desfășoară activitatea societatea, pe baza unei formule fixe de repartizare. Această formulă se va baza pe trei factori, de valoare egală:

  • Active: Sunt incluse aici toate activele fixe corporale, inclusiv clădiri, avioane și utilaje. Costurile pentru cercetare și dezvoltare, marketing și publicitate în cursul celor șase ani care precedă intrarea unei societăți în sistemul CCCTB vor fi de asemenea incluse ca un indicator reprezentativ pentru activele necorporale pentru o perioadă de cinci ani.

  • Forța de muncă: Doi factori vor fi luați în considerare în ceea ce privește forța de muncă: 50% costurile masei salariale și 50% numărul de angajați.

  • Vânzări: Acest factor va fi calculat în funcție de locul de expediție/destinație a bunurilor. Pentru servicii, factorul este calculat în funcție de locul unde este efectiv prestat serviciul.

Exemplu:

Societățile A, B și C alcătuiesc un grup care aplică CCCTB. Baza de impozitare consolidată este 900.

Societatea A are un capital de 100, salarii de 100, 1000 de angajați și vânzări în statul membru A de 10 000.

Societatea B are un capital de 200, salarii de 200, 2 000 de angajați și vânzări în statul membru B de 20 000.

Societatea C are un capital de 300, salarii de 300, 3 000 de angajați și vânzări în statul membru C de 30 000.

Calculul se efectuează după cum urmează:

O treime din 900 se împarte prin aplicarea factorului „active”: 100/600 pentru A, 200/600 pentru B și 300/600 pentru C

½ de treime din 900 este repartizată în funcție de salarii: 100/600 pentru A, 200/600 pentru B și 300/600 pentru C

½ de treime din 900 este repartizată în funcție de angajați: 1000/6000 pentru A, 2000/6000 pentru B și 3000/6000 pentru C

O treime din 900 se împarte în funcție de vânzări: 10 000/60 000 pentru A, 20 000/60 000 pentru B și 30 000/60 000 pentru C

Baza de impozitare a societății A = 50 + 25 + 25 + 50 = 150 –acest rezultat este impozabil în statul membru A la cota de impozitare a profitului aplicabilă în acest stat.

Baza de impozitare a societății B = 100 + 50 + 50 + 100 = 300 –acest rezultat este impozabil în statul membru B la cota de impozitare a profitului aplicabilă în acest stat.

Baza de impozitare a societății C = 150 + 75 + 75 + 150 = 450 –acest rezultat este impozabil în statul membru C la cota de impozitare a profitului aplicabilă în acest stat.

Profiturile societăților provin din vânzări, forța de muncă și active, iată de ce formula de repartizare se bazează pe aceste trei criterii. Folosirea acestor trei factori înseamnă că formula se bazează pe date ușor accesibile, că va fi dificil de manipulat și că reflectă locul unde societatea înregistrează într-adevăr profit.

Cum intervine amortizarea în calculul bazei de impozitare ? Va fi aceasta armonizată în cadrul sistemului CCCTB și în ce mod?

Amortizarea corespunde valorii pe care o pierde un activ de-a lungul timpului și care face obiectul unei deduceri fiscale. De exemplu, dacă cumperi o mașină la prețul de 100 000 EUR și o vinzi cinci ani mai târziu la prețul de 20 000 EUR, amortizarea este de 80 000 EUR. Amortizarea nu are loc în cel de-al cincilea an, ci se realizează progresiv în fiecare an. Când o societate cumpără un activ, de exemplu o clădire sau o mașină, baza sa de impozitare anuală este reprezentată de venituri minus cheltuieli, minus o sumă care corespunde amortizării acestui activ. Amortizarea estimativă a activului este repartizată pe durata estimată de utilizare a acestuia de către societate și pe această bază se acordă o deducere fiscală în fiecare an.

Fiecare stat membru are propriile sale reguli privind amortizarea. În unele state amortizarea este realizată pe o perioadă mai lungă (de exemplu 5% timp de 20 de ani), în timp ce în alte state deducerile pot fi concentrate pe o perioadă mai scurtă de timp (de exemplu 20% timp de 5 ani). Scopul este de a repartiza costurile activelor pe un număr corespunzător de ani și de a nu distorsiona profiturile, de exemplu prin deducerea tuturor costurilor în primul an.

Sistemul CCCTB va include un set unic de reguli privind amortizarea (25% timp de 4 ani), pentru societățile care aleg acest sistem. Pentru societățile care nu aplică sistemul CCCTB, se vor aplica în continuare regulile naționale.

Ce avantaje aduce CCCTB IMM-urilor?

Sistemul CCCTB oferă posibilitatea de extindere în UE întreprinderilor mici și mijlocii care până acum considerau acest lucru prea costisitor și complicat. Dat fiind că IMM-urile nu au aceleași resurse (avocați și experți în domeniul fiscalității, consultanți și consilieri) ca întreprinderile mai mari, necesitatea de a se conforma unor reguli divergente de calculare a bazei de impozitare în alte state membre este deseori un obstacol de netrecut. CCCTB va permite IMM-urilor să continue să depindă de un singur sistem și o singură administrație fiscală, ca până acum, chiar dacă aleg să se extindă în alte state membre. Se estimează că, în cazul unei întreprinderi de dimensiuni medii care se extinde în UE, costurile fiscale vor fi reduse cu 67% în cadrul sistemului CCCTB. Comisia a depus eforturi ca noile reglementări propuse să fie suficient de accesibile, pentru a putea fi înțelese și folosite atât de IMM-uri, cât și de marile întreprinderi.

Va contribui sistemul CCCTB la încurajarea cercetării și dezvoltării și a societăților inovatoare?

În ceea ce privește cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare, sistemul CCCTB prevede o serie de reguli generoase și favorabile inovării: astfel, salariile și primele acordate cercetătorilor sunt în întregime deductibile în anul în care sunt acordate (fără să se țină cont de data finalizării cercetării) și este prevăzută o deducere imediată de 100% pentru cheltuielile cu clădirile destinate cercetării. În plus, regula generală privind amortizarea presupune un progres tehnic foarte rapid și permite o deducere a costurilor de aproape 60 % în primii trei ani. Această metodă reflectă mai fidel pierderea rapidă a valorii economice sau tehnice a activelor fixe. În general, CCCTB oferă un cadru mai favorabil cercetării și inovării decât regimurile fiscale pentru societăți aflate în prezent în vigoare în majoritatea statelor membre.

Există anumite condiții privind participarea la sistemul CCCTB?

Da. Societățile trebuie să adopte sistemul CCCTB pentru o perioadă de minimum cinci ani (pentru a evita intrarea și ieșirea din sistem din motive de planificare fiscală). În plus, anexa la propunere enumeră diferitele criterii pe care o societate trebuie să le îndeplinească pentru a putea participa la sistemul CCCTB (de exemplu, tipul de reguli de impozitare aplicabile societății, tipul societății etc.).

Sistemul CCCTB va fi disponibil și societăților din afara Uniunii Europene, cu filiale în Europa?

Da. Societățile din afara Uniunii Europene cu filiale sau sucursale într-un stat membru vor putea să opteze pentru CCCTB în ceea ce privește activitățile lor de pe teritoriul UE, cu condiția să îndeplinească aceleași criterii de eligibilitate ca societățile din UE (a se vedea mai sus).

Va contribui regimul CCCTB la atragerea investițiilor străine directe?

CCCTB poate face piața UE mult mai atractivă pentru investitorii străini. De exemplu, în prezent, companiile care operează în țări terțe precum SUA sau China nu trebuie să țină seama decât de un singur sistem fiscal național, în timp ce în Uniunea Europeană există 27 de regimuri diferite, ceea ce sporește complexitatea și costurile demersurilor efectuate. Un singur set de reguli pentru baza de impozitare aplicabilă societăților și un sistem de ghișee unice pentru depunerea declarațiilor fiscale ar încuraja considerabil investițiile întreprinderilor străine în Uniune. Numeroase state terțe au semnalat deja Comisiei că regimul CCCTB ar transforma Uniunea Europeană într-o piață mult mai interesantă pentru investițiile străine.

Cota de impozitare aplicabilă în cadrul sistemului CCCTB va fi diferită de cea a sistemului național?

Statele membre vor continua să ia decizii privind propriile cote de impozitare a întreprinderilor, inclusiv privind impozitarea societăților care au optat pentru CCCTB (dat fiind că regimul CCCTB vizează doar baza de impozitare, nu și cota de impozitare). Un stat membru ar putea alege să aplice o cotă de impozitare diferită în sistemul CCCTB în cazul în care baza sa de impozitare națională este extrem de diferită și dacă dorește să mențină aceeași cotă de impozitare efectivă (de exemplu, nivelul real al impozitului plătit după aplicarea cotei, bazei de impozitare și a diferitelor deduceri). De exemplu, dacă baza de impozitare consolidată comună ar fi mai mare decât baza națională, statul membru ar putea alege să stabilească o cotă inferioară pentru CCCTB, pentru a menține aceeași cotă de impozitare efectivă. O altă posibilitate este ca statele membre să își apropie suficient de mult bazele de impozitare de baza de impozitare comună, pentru a evita coexistența a două cote de impozitare diferite. Fiecare stat membru va putea decide care este abordarea cea mai potrivită pentru a răspunde nevoilor sale la nivel național.

Vor exista măsuri de protejare a statelor membre împotriva societăților care ar dori să își transfere activele pentru a obține cât mai multe beneficii în urma acestei formule?

Propunerea privind CCCTB cuprinde reguli foarte stricte împotriva evaziunii fiscale, pentru a garanta faptul că grupurile de societăți nu vor putea să își transfere în mod artificial profiturile dintr-un stat membru în altul. Totuși, societățile vor putea să-și exercite libertatea de mișcare și de stabilire din motive economice valabile (de exemplu construirea unei noi fabrici într-un alt stat membru), așa cum este cazul și în prezent.

Ce măsuri împotriva abuzurilor include propunerea?

Propunerea include o clauză generală împotriva abuzurilor care este conformă cu măsurile aflate deja în vigoare în multe state membre. În plus, aceasta conține măsuri anti-abuz specifice precum limitarea deductibilității dobânzilor în anumite cazuri și o excepție cu privire la exonerarea veniturilor de origine străină în alte cazuri.

Va contribui CCCTB la întărirea concurenței fiscale?

Prin crearea unei baze uniforme, CCCTB va spori transparența și, prin urmare, va garanta o concurență bazată pe cotele de impozitare efective, și nu pe eventuale elemente ascunse ale diferitelor baze de impozitare. Aceasta ar trebui să dea naștere unei concurențe fiscale mai transparente și mai echitabile. Statele membre vor continua să își stabilească propriile cote de impozitare ale societăților pe teritoriile lor. Fiecare stat membru va putea decide care este abordarea cea mai potrivită pentru a acoperi nevoile sale bugetare și pentru a răspunde exigențelor sale în materie de politică fiscală.

Va contribui sistemul CCCTB la o lărgire a bazei de impozitare în majoritatea statelor membre?

Pentru majoritatea statelor membre1, baza de impozitare consolidată comună va fi mai largă decât bazele de impozitare naționale existente. În medie, baza de impozitare comună este mai largă cu 7,9 %. Trecerea la o bază de impozitare mai largă va însemna că statele membre nu ar trebui să se mai îngrijoreze cu privire la viabilitatea sistemelor lor fiscale în contextul unei consolidări a bugetului (dat fiind că o bază de impozitare mai largă reduce riscul pierderilor fiscale).

Baza de impozitare comună consolidată ar putea determina un impozit mai mare pentru societăți dacă profiturile sunt realizate în cadrul unor piețe fiscale cu cote de impozitare mai ridicate?

Sistemul CCCTB va fi opțional. Dacă societățile consideră că nu vor profita de pe urma acestui sistem, nu sunt obligate să îl adopte. Totuși, cea mai mare parte dintre întreprinderi (80%) susțin CCCTB, având în vedere avantajele pe care le oferă cu privire la reducerea poverii administrative și a costurilor de punere în conformitate, precum și la eliminarea disputelor privind prețurile de transfer (studiu KPMG realizat în 2007, "Harmonised corporate tax base – are European business for or against it? Pan-EU survey results investigating reactions to proposed Common Consolidated Corporate Tax base", Jeff Wagland).

Respectă această propunere principiul subsidiarității ?

Da. Baza de impozitare consolidată comună este menită să elimine obstacolele din calea pieței interne, astfel încât activitățile economice transfrontaliere ale întreprinderilor să fie mai simple și mai puțin costisitoare. Acest obiectiv poate fi implementat cu succes doar la nivelul Uniunii Europene. Este nevoie de o abordare la nivel european pentru a stabili norme comune și un sistem de „ghișee unice” pentru întreprinderile cu activități transfrontaliere. Pe de altă parte, unele dintre principalele elemente ale propunerii (compensarea transfrontalieră a pierderilor, alocarea bazei de impozitare printr-o formulă comună) nu se pot concretiza la nivel pur național.

Care sunt următoarele etape?

Propunerea trebuie acum să fie discutată și acceptată de statele membre în Consiliu, în urma avizului Parlamentului European.

See also IP/11/319

1 :

Cu excepția Estoniei, dat fiind că acest stat prevede un impozit pe dividende aplicabil doar dividendelor plătite și nu este necesară o definiție a bazei de impozitare.


Side Bar

Mon compte

Gérez vos recherches et notifications par email


Aidez-nous à améliorer ce site