Navigation path

Left navigation

Additional tools

Inițiativa cetățenilor europeni (ICE)

European Commission - MEMO/10/683   15/12/2010

Other available languages: EN FR DE DA ES NL IT SV PT FI EL CS ET HU LT LV MT PL SK SL BG

MEMO/10/683

Bruxelles, 15 decembrie 2010

Inițiativa cetățenilor europeni (ICE)

I. Întrebări și răspunsuri cu caracter general privind inițiativa cetățenilor europeni

1. Ce prevede Tratatul de la Lisabona referitor la inițiativa cetățenilor europeni?

2. Este deja posibil să se prezinte o inițiativă a cetățenilor? Când vor putea fi lansate primele inițiative ale cetățenilor?

3. Ce se întâmplă într-un caz similar cu cel al petiției lansate recent de Greenpeace? Aceasta poate fi înaintată din nou după intrarea în vigoare a regulamentului privind inițativa cetățenilor?

4. Care este valoarea adăugată a ICE?

5. Care este diferența dintre o ICE și o petiție?

6. Există inițiative ale cetățenilor în statele membre?

7. O ICE se poate referi la sediul Parlamentului European de la Strasbourg?

8. Vor putea cetățenii să lanseze o revizuire a tratatelor prin intermediul ICE?

9. Pot resortisanții țărilor terțe care au reședința în UE să semneze o ICE?

II. Întrebări și răspunsuri privind regulamentul: cum va funcționa ICE?

1. Cine poate organiza o inițiativă?

2. Pot organizațiile să organizeze o inițiativă a cetățenilor?

3. Vor exista dispoziții privind transparența finanțării?

4. Vor beneficia organizatorii unei ICE de vreo formă de finanțare din partea UE?

5. Cum vor afla cetățenii despre inițiativele în curs?

6. Cum va proceda Comisia pentru a verifica dacă grupurile care lansează inițiative sunt serioase?

7. Cum va proceda Comisia pentru a-i împiedica pe extremiști să utilizeze acest instrument ca o platformă pentru opiniile lor?

8. Care vor fi cerințele pentru a înregistra o propunere de inițiativă?

9. Ce limbă vor trebui să utilizeze organizatorii pentru a cere înregistrarea unei propuneri de inițiativă?

10. Va traduce Comisia propunerile de inițiative?

11. Cum ar putea organizatorii potențiali să fie siguri că ideea lor intră în sfera competențelor Comisiei?

12. Comisia a declarat întotdeauna că dorea să existe o etapă de înregistrare și, ulterior, în cadrul procedurii, o etapă de verificare a admisibilității. De ce s-a renunțat la această idee?

13. De ce s-a stabilit că semnatarii unei inițiative trebuie să provină dintr-un sfert din numărul statelor membre? De ce nu doar dintr-un singur stat membru?

14. De ce se utilizează un multiplu al numărului de membri ai Parlamentului European ca prag pentru numărul minim de declarații de susținere din fiecare stat membru?

15. Ce se întâmplă cu declarațiile de susținere colectate în statele membre în care nu se atinge pragul minim?

16. Ce vârstă trebuie să aibă cetățenii pentru a putea să semneze o inițiativă?

17. Cetățenii vor trebui să fie înscriși pe listele electorale pentru a putea să semneze o inițiativă?

18. Dacă un cetățean este un resortisant al unui stat membru cu reședința în alt stat membru, în ce stat membru va fi luată în considerare declarația sa de sprijin?

19. Vor putea cetățenii Uniunii care au reședința în afara acesteia să semneze o inițiativă? În ce stat membru vor fi luate în considerare declarațiile lor de susținere?

20. Va fi posibil să se semneze o ICE on-line?

21. Cum pot fi siguri cetățenii că semnarea unei inițiative on-line se efectuează în condiții de siguranță?

22. Cum pot fi siguri cetățenii care susțin o inițiativă că datele lor cu caracter personal nu vor fi folosite în alte scopuri?

23. Cum vor fi verificate declarațiile de susținere?

24. Cum va răspunde Comisia inițiativelor care au fost încununate de succes?

25. Ce se întâmplă în cazul în care Comisia decide să nu acționeze în urma unei inițiative a cetățenilor? Ce drept de recurs au cetățenii?

26. Va fi posibil să se prezinte o inițiativă care este contrară unei alte inițiative în curs? Va fi posibil să se prezinte aceeași inițiativă de mai multe ori?

27. De ce statele membre au nevoie de un an pentru a pune în aplicare ICE?

28. Acordul nu face ICE mult prea birocratică?

I. Întrebări și răspunsuri cu caracter general privind inițiativa cetățenilor europeni

1. Ce prevede Tratatul de la Lisabona referitor la inițiativa cetățenilor europeni?

Tratatul de la Lisabona introduce inițiativa cetățenilor europeni. Acesta prevede că „la inițiativa a cel puțin un milion de cetățeni ai Uniunii, resortisanți ai unui număr semnificativ de state membre, Comisia Europeană poate fi invitată să prezinte, în limitele atribuțiilor sale, o propunere corespunzătoare în materii în care acești cetățeni consideră că este necesar un act juridic al Uniunii, în vederea aplicării tratatelor” [articolul 11 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană].

Tratatul prevede, de asemenea că procedurile și condițiile necesare pentru prezentarea unei astfel de inițiative, inclusiv numărul minim de state membre din care trebuie să provină cetățenii, se stabilesc printr-un regulament care va fi adoptat de Parlamentul European și de Consiliu, la propunerea Comisiei Europene [articolul 11 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolul 24 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene]. Comisia a adoptat propunerea sa la 31 martie 2010. În prezent, Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord final cu privire la regulament.

2. Este deja posibil să se prezinte o inițiativă a cetățenilor? Când vor putea fi lansate primele inițiative ale cetățenilor?

Normele referitoare la inițiativa cetățenilor au fost convenite, dar, în conformitate cu regulamentul, primele inițiative ale cetățenilor nu vor putea fi lansate decât la un an după intrarea în vigoare a acestuia. Statele membre au nevoie de timp pentru a-și adapta dreptul național înainte de lansarea primei inițiative.

3. Ce se întâmplă într-un caz similar cu cel al petiției lansate recent de Greenpeace? Aceasta poate fi înaintată din nou după intrarea în vigoare a regulamentului privind inițativa cetățenilor?

Petițiile precum cea lansată recent de Greenpeace nu pot fi considerate ca o inițiativă a cetățenilor. Întrucât tratatul precizează că procedurile și condițiile necesare pentru prezentarea unei inițiative a cetățenilor se stabilesc printr-un regulament adoptat de Parlamentul European și de Consiliu, prin urmare, inițiativele lansate înainte de adoptarea și aplicarea regulamentului nu pot fi considerate ca „inițiative ale cetățenilor”, conform prevederilor tratatului, întrucât normele și procedurile nu sunt încă în vigoare. Semnăturile colectate înainte de data aplicării regulamentului nu pot fi folosite ulterior; regulamentul prevede că declarațiile de sprijin pot fi colectate numai după ce propunerea de inițiativă a fost înregistrată la Comisie, ceea ce va fi posibil doar după ce regulamentul este aplicabil. Între timp, Comisia va analiza cu atenție opiniile exprimate în petiția Greenpeace.

4. Care este valoarea adăugată a ICE?

În temeiul Tratatului de la Lisabona, funcționarea Uniunii Europene continuă să se întemeieze pe „democrația reprezentativă" și cetățenii europeni vor continua să fie reprezentați direct, la nivelul Uniunii, în Parlamentul European. Tratatul de la Lisabona reamintește în mod corespunzător aceste principii fundamentale.

Cu toate acestea, odată cu ICE, noul tratat lărgește sfera dezbaterii publice, permițând cetățenilor să participe mai intens la viața democratică a Uniunii, prin intermediul acestui nou instrument de „democrație participativă”.

Deși Comisia își păstrează dreptul de inițiativă și, prin urmare, nu va fi obligată să prezinte o propunere în urma unei inițiative a cetățenilor, aceasta se angajează să analizeze cu atenție toate inițiativele care intră în sfera atribuțiilor sale pentru a evalua dacă o nouă propunere de politică ar fi adecvată.

Prin urmare, Comisia consideră că acest nou instrument va contribui foarte mult nu numai la democrația europeană, ci și, de asemenea, la elaborarea politicilor UE.

5. Care este diferența dintre o ICE și o petiție?

Dreptul de a adresa petiții Parlamentului European, care exista deja în temeiul tratatelor anterioare, diferă în mod substanțial de noua inițiativă a cetățenilor, introdusă de Tratatul de la Lisabona. Petițiile pot fi înaintate de cetățenii Uniunii, precum și de persoane fizice sau juridice având reședința sau sediul social într-un stat membru, fie individual, fie în asociere cu alți cetățeni sau cu alte persoane și trebuie să se refere la aspecte care fac parte din domeniile de activitate ale Uniunii și care îi/le afectează în mod direct (de exemplu, o plângere). Prin urmare, petițiile nu se referă neapărat la noi propuneri de politică. Petițiile sunt adresate Parlamentului European, în calitate de reprezentant direct al cetățenilor la nivelul Uniunii.

Pe de altă parte, acest tip de inițiativă permite unui număr de cel puțin un milion de cetățeni să facă apel în mod direct la Comisie pentru a propune noi inițiative de politică.

6. Există inițiative ale cetățenilor în statele membre?

Inițiative ale cetățenilor există deja în majoritatea statelor membre, fie la nivel național, fie la nivel regional sau local. Următoarele state membre au inițiative ale cetățenilor la nivel național: Austria, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Țările de Jos. Inițiative cetățenilor la nivel regional există în Austria, Germania, Spania, Suedia și Țările de Jos. Inițiative ale cetățenilor la nivel local pot fi întâlnite în Belgia, Germania, Ungaria, Italia, Luxemburg, Slovenia, Spania și Suedia. De asemenea, există inițiative ale cetățenilor în afara UE (Elveția, SUA...). Aceste inițiative au domenii de aplicare foarte variate și, în general, se desfășoară conform unor proceduri diferite.

7. O ICE se poate referi la sediul Parlamentului European de la Strasbourg?

Nu, prezentarea unei propuneri pe această temă nu intră în sfera atribuțiilor Comisiei. Regulamentul precizează că nu pot fi înregistrate propunerile de inițiative ale cetățenilor care, în mod vădit, nu intră în sfera atribuțiilor Comisiei de a prezenta o propunere de act juridic al Uniunii în vederea punerii în aplicare a tratatelor. Sediul instituțiilor este stabilit de comun acord de guvernele statelor membre.

8. Vor putea cetățenii să lanseze o revizuire a tratatelor prin intermediul unei ICE?

Nu. În conformitate cu tratatul și astfel cum se prevede, de asemenea, în regulament, inițiativele cetățenilor pot viza doar propuneri referitoare la aspecte cu privire la care cetățenii consideră că este nevoie de un act legislativ al Uniunii în vederea punerii în aplicare a tratatelor.

9. Pot resortisanții țărilor terțe care au reședința în UE să semneze o ICE?

Nu. În conformitate cu tratatul, resortisanții țărilor terțe nu pot semna o ICE. Într-adevăr, tratatul prevede în mod clar că numai cetățenii care sunt resortisanți ai statelor membre pot semna o inițiativă.

II. Întrebări și răspunsuri privind regulamentul: cum va funcționa ICE?

1. Cine poate organiza o inițiativă?

Inițiativele cetățenilor trebuie să fie organizate de către comitete ale cetățenilor, alcătuite din cel puțin 7 persoane, care locuiesc în cel puțin 7 state membre diferite. Membrii comitetului cetățenilor trebuie să fie cetățeni ai Uniunii, care să aibă vârsta necesară pentru a putea vota la alegerile europene (18 ani în toate statele membre, cu excepția Austriei, unde aceasta este de 16 ani). Ei vor trebui să desemneze un reprezentant și un supleant, care vor fi mandatați să reprezinte comitetul cetățenilor și să acționeze în numele acestuia pe parcursul întregii proceduri. Membrii Parlamentului European nu pot fi luați în considerare în scopul atingerii numărului minim necesar de persoane pentru a forma un comitet al cetățenilor.

2. Pot organizațiile să organizeze o inițiativă a cetățenilor?

Organizațiile nu pot să organizeze inițiative ale cetățenilor. Cu toate acestea, orice entitate poate promova sau sprijini propunerile de inițiative, cu condiția să o facă în mod absolut transparent.

3. Vor exista dispoziții privind transparența finanțării?

În interesul transparenței și al răspunderii democratice, organizatorii inițiativelor vor avea obligația să furnizeze, pe parcursul întregii proceduri, informații actualizate periodic cu privire la organizațiile care sprijină o inițiativă și la modul de finanțare a inițiativelor. Aceasta este în interesul cetățenilor care au în vedere să semneze o inițiativă; de asemenea, aceasta este în conformitate cu Inițiativa europeană în materie de transparență, prezentată de Comisie.

4. Vor beneficia organizatorii unei ICE de vreo formă de finanțare din partea UE?

Nicio finanțare din partea UE nu este prevăzută în acest scop.

5. Cum vor afla cetățenii despre inițiativele în curs?

Toate inițiativele în curs vor fi înregistrate și puse la dispoziția publicului pe site-ul Comisiei. Aceasta va permite monitorizarea inițiativelor în curs și va reprezenta un instrument de comunicare și de asigurare a transparenței.

6. Cum va proceda Comisia pentru a verifica dacă grupurile care lansează inițiative sunt serioase?

Regulamentul prevede că propunerile de inițiative care, în mod evident, sunt lipsite de seriozitate (de exemplu, cele care sunt frivole, abuzive sau jignitoare) nu vor fi înregistrate. Cu toate acestea, întrucât organizatorul unei inițiative a cetățenilor trebuie să fie un comitet al cetățenilor, numărul de propuneri de inițiative lipsite de seriozitate ar trebui să fie limitat.

7. Cum va proceda Comisia pentru a-i împiedica pe extremiști să utilizeze acest instrument ca o platformă pentru opiniile lor?

Conform regulamentului, Comisia trebuie să respingă înregistrarea propunerilor de inițiative ale cetățenilor care sunt vădit contrare valorilor Uniunii, astfel încât să se evite postarea unor opinii extremiste pe site-ul Comisiei.

8. Care vor fi cerințele pentru a înregistra o propunere de inițiativă?

Organizatorii unei inițiative vor trebui să solicite înregistrarea propunerii lor la Comisie. Aceștia vor trebui să furnizeze următoarele informații în una din limbile oficiale ale Uniunii, în registrul on-line pus la dispoziție de Comisie:

  • titlul propunerii de inițiativă a cetățenilor;

  • obiectul;

  • descrierea obiectivelor propunerii cu privire la care Comisia este invitată să acționeze;

  • dispozițiile tratatului considerate relevante de către organizatori pentru acțiunea propusă;

  • numele complet, adresa poștală, cetățenia și data nașterii pentru cei șapte membri ai comitetului cetățenilor, indicând în mod specific un reprezentant și un supleant, precum și adresele de e-mail ale acestora;

  • toate sursele de finanțare și de sprijin.

De asemenea, organizatorii vor avea posibilitatea de a furniza informații mai detaliate într-o anexă, inclusiv un proiect de text legislativ.

Pe baza acestor informații, Comisia va înregistra propunerea de inițiativă, cu condiția ca cerințele prevăzute de regulament să fie îndeplinite, în special aceea ca propunerea de inițiativă să nu depășească sfera competențelor Comisiei de a prezenta o propunere pentru un act juridic al Uniunii în vederea punerii în aplicare a tratatelor.

9. Ce limbă vor trebui să utilizeze organizatorii pentru a cere înregistrarea unei propuneri de inițiativă?

Organizatorii pot solicita înregistrarea unei inițiative în oricare din limbile oficiale ale Uniunii.

10. Va traduce Comisia propunerile de inițiative?

Nu. Va fi responsabilitatea organizatorilor să traducă propunerea de inițiativă în limbile pe care le doresc. După confirmarea înregistrării într-o limbă oficială, organizatorii vor avea posibilitatea de a solicita adăugarea altor limbi oficiale în registru. Înainte de introducerea acestora în registru, Comisia va verifica dacă nu există diferențe evidente semnificative în raport cu versiunea originală a titlului, a obiectului și a obiectivelor.

11. Cum ar putea organizatorii potențiali să fie siguri că ideea lor intră în sfera competențelor Comisiei?

Comisia va furniza informații cu privire la competențele sale pe site-ul inițiativei cetățenilor. Aceste informații ar trebui să permită organizatorilor potențiali să afle dacă există o dispoziție din tratat care autorizează Comisia să acționeze în domeniul în cauză.

12. Comisia a declarat întotdeauna că dorea să existe o etapă de înregistrare și, ulterior, în cadrul procedurii, o etapă de verificare a admisibilității. De ce s-a renunțat la această idee?

Comisia dorea ca verificarea admisibilității să fie făcută după colectarea unui număr semnificativ de declarații de susținere pentru a se asigura că organizatorii doreau cu adevărat să colecteze declarații de susținere și pentru a se asigura că propunerea lor de inițiativă beneficia deja de un sprijin substanțial, în scopul evitării riscului de abuz.

În timpul discuțiilor, Parlamentul a propus constituirea unui comitet al cetățenilor, pentru a răspunde aceleiași preocupări. Într-adevăr, acest comitet format din cel puțin 7 cetățeni, provenind din cel puțin 7 state membre, va asigura, de la început, seriozitatea inițiativelor și un veritabil caracter european al acestora.

În plus, Comisia nu va lua o decizie oficială cu privire la admisibilitate, astfel cum se prevedea în propunerea sa, dar aceasta va avea obligația să înregistreze propunerile de inițiative doar dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în regulament, în special aceea ca propunerile de inițiative să nu depășească în mod vădit în sfera de competență conferită Comisiei în temeiul tratatelor de a prezenta o propunere pentru actul juridic cerut.

13. De ce s-a stabilit că semnatarii unei inițiative trebuie să provină dintr-un sfert din numărul statelor membre? De ce nu doar dintr-un singur stat membru?

Este necesar să se stabilească numărul minim de state membre din care trebuie să provină cetățenii pentru a se asigura că o inițiativă a cetățenilor este reprezentativă pentru un interes al Uniunii și deoarece tratatul prevede că cetățenii trebuie să provină dintr-un „număr semnificativ de state membre”.

Numărul convenit de Parlamentul European și de Consiliu este ¼ din statele membre, care în prezent înseamnă șapte.

14. De ce se utilizează un multiplu al numărului de membri ai Parlamentului European ca prag pentru numărul minim de declarații de susținere din fiecare stat membru?

În Cartea sa verde, Comisia a sugerat stabilirea pragului la 0,2 % din populația fiecărui stat membru. Cu toate acestea, mulți dintre cei care au răspuns la Cartea verde au considerat că 0,2 % din populație era un prag mult prea ridicat pentru îndeplinirea obiectivului de a asigura reprezentarea unui interes european. Alții au considerat că un astfel de procent nu ar fi echitabil, deoarece este mult mai ușor, de exemplu, să se colecteze declarații de susținere de la 1 000 de cetățeni (reprezentând 0,2 % din populație) în Luxemburg, decât 160 000 de astfel de declarații în Germania și că, prin urmare, este mai ușor să se atingă pragul în statele mici, decât în cele mari.

Prin urmare, abordarea aleasă reflectă aceste două preocupări. Regulamentul prevede pentru un prag fix pentru fiecare stat membru, care este proporțional în mod descrescător cu populația fiecărui stat, cu un prag minim și un plafon.

Pentru a se asigura că aceste praguri se bazează pe criterii obiective, acestea sunt calculate în funcție de un multiplu al numărului de membri ai Parlamentului European aleși în fiecare stat membru. Multiplul ales este 750, pentru a reflecta cerințele mai multor părți interesate de a stabili un prag sub 0,2 % din populație, pe de o parte, și, pe de altă parte, pentru a lua în considerare preocupările conform cărora, în statele membre mici, pragul nu ar trebui să fie prea scăzut.

Astfel, acest sistem va permite un număr de semnatari proporțional mai mic pentru țările mari și, respectiv, un număr proporțional mai mare pentru țările mici.

Numărul minim de semnatari pentru fiecare stat membru este enumerat în anexa I la regulament.

15. Ce se întâmplă cu declarațiile de susținere colectate în statele membre în care nu se atinge pragul minim?

Aceste declarații de susținere vor fi adăugate, bineînțeles, la numărul total de semnături, dar statele membre în cauză nu vor fi incluse în rândul celor care vor forma sfertul de state membre necesar.

16. Ce vârstă trebuie să aibă cetățenii pentru a putea să semneze o inițiativă?

Toți cetățenii Uniunii care au vârsta necesară pentru a putea vota la alegerile europene vor fi în măsură să susțină o inițiativă. Aceasta înseamnă o vârstă minimă de 18 ani în toate statele membre, cu excepția Austriei (unde aceasta este de 16 ani).

17. Cetățenii vor trebui să fie înscriși pe listele electorale pentru a putea să semneze o inițiativă?

Nu. Cetățenii Uniunii vor trebui doar să aibă vârsta necesară pentru a putea vota la alegerile europene.

18. Dacă un cetățean este un resortisant al unui stat membru cu reședința în alt stat membru, în ce stat membru va fi luată în considerare declarația sa de sprijin?

Aceasta va depinde de datele pe care le va furniza semnatarul și, prin urmare, de statul membru care va verifica declarația sa de sprijin. În cazul în care persoana în cauză furnizează datele necesare corespunzătoare statului membru de reședință, aceasta va fi luată în considerare în statul membru de reședință. În mod similar, în cazul în care persoana în cauză furnizează datele necesare corespunzătoare statului al cărui resortisant este, aceasta va fi luată în considerare în statul al cărui resortisant este. De exemplu, un resortisant austriac care are reședința în Estonia poate completa fie un formular care va fi verificat în Estonia și, prin urmare, va fi luat în considerare în Estonia, indicându-și prenumele, numele, adresa, data și locul nașterii, cetățenia, fie un formular care va fi verificat și luat în considerare în Austria, oferind în plus față de datele anterioare un număr personal de identificare; acesta figurează pe lista acceptată de Austria și este disponibil în partea C din anexa III la regulament.

În orice caz, cetățenii au dreptul de a semna o inițiativă doar o singură dată.

19. Vor putea cetățenii Uniunii care au reședința în afara acesteia să semneze o inițiativă? În ce stat membru vor fi luate în considerare declarațiile lor de susținere?

Posibilitatea pentru cetățenii Uniunii care au reședința în afara acesteia de a semna o inițiativă va depinde de statul membru ai cărui resortisanți sunt. Într-adevăr, unele state membre nu sunt în măsură să verifice declarațiile de sprijin ale resortisanților lor care trăiesc în afara UE. Propunerea Comisiei a oferit posibilitatea de a semna o ICE tuturor cetățenilor Uniunii care au reședința în afara acesteia. Având în vedere noile cerințe solicitate de statele membre, există probabilitatea ca unii cetățeni să nu poată semna o ICE. Cei care vor avea posibilitatea să semneze o ICE vor fi luați în considerare în statul membru ai căror resortisanți sunt.

20. Va fi posibil să se semneze o ICE on-line?

Cetățenii vor avea posibilitatea să semneze o ICE on-line. Organizatorii vor trebui să înființeze un sistem de colectare on-line, care să respecte cerințele tehnice și de securitate prevăzute în regulament. Comisia va elabora standarde tehnice și va pune la dispoziție un software cu sursă deschisă pentru a-i ajuta pe organizatori să își creeze sistemul.

21. Cum pot fi siguri cetățenii că semnarea unei inițiative on-line se efectuează în condiții de siguranță?

În orice caz (inclusiv atunci când organizatorii utilizează software-ul cu sursă deschisă creat de către Comisie), înainte de a începe colectarea on-line, organizatorii vor trebui să solicite autorității naționale competente unde vor fi stocate datele să certifice sistemul lor de colectare on-line. Autoritățile naționale vor verifica dacă aspectele legate de securitate și caracteristicile tehnice ale sistemului lor de colectare on-line respectă cerințele minime stabilite în regulament. Aceasta va garanta că semnarea se efectuează în condiții de siguranță.

22. Cum pot fi siguri cetățenii care susțin o inițiativă că datele lor cu caracter personal nu vor fi folosite în alte scopuri?

Regulamentul garantează că toți actorii relevanți - organizatorul, statele membre și Comisia - respectă pe deplin cerințele în materie de protecție a datelor, atât pe parcursul organizării inițiativei cetățenilor, cât și în etapele ulterioare ale acesteia. Legislația în vigoare privind protecția datelor cu caracter personal se va aplica prelucrării datelor cu caracter personal efectuate în scopul unei inițiative a cetățenilor. Organizatorii unei inițiative a cetățenilor, în calitate de operatori de date, vor fi răspunzători pentru daunele provocate, în conformitate cu dreptul național aplicabil, și vor face obiectul unor sancțiuni corespunzătoare în cazul încălcării regulamentului.

23. Cum vor fi verificate declarațiile de susținere?

În declarațiile lor de susținere, cetățenii vor trebui să completeze informațiile necesare în funcție de statul membru din care provin (fie statul membru unde au reședință, fie statul membru ai căror resortisanți sunt), care pot include prenumele, numele, adresa, data și locul nașterii, cetățenia, precum și, în cazul mai multor state membre, un număr de identificare personal. O parte a acestor informații (cum ar fi adresa completă, locul sau data nașterii) nu sunt solicitate de unele state membre. Detaliile cu privire la datele necesare sunt disponibile în două modele de formulare de declarații de susținere din anexa III (părțile A și B) la regulament. În ceea ce privește statele membre care solicită un număr de identificare personal, lista documentelor/numerelor acceptate de către fiecare dintre acestea se găsește în partea C din anexa III.

Organizatorii vor trebui să colecteze pe același formular doar semnăturile susținătorilor care urmează să fie verificate de același stat membru. Apoi, ei vor trebui să trimită aceste declarații de sprijin către autoritatea națională a statului membru respectiv. Autoritățile naționale vor efectua apoi verificări adecvate pentru a certifica numărul declarațiilor de susținere valabile care au fost colectate.

24. Cum va răspunde Comisia inițiativelor care au fost încununate de succes?

Conform acordului, Comisia va avea la dispoziție un termen de trei luni pentru a analiza o inițiativă a cetățenilor care a întrunit numărul necesar de declarații de sprijin prevăzut de regulament și care i-a fost prezentată. Înainte de stabilirea concluziilor sale într-o comunicare, Comisia va primi organizatorii la un nivel corespunzător, astfel încât aceștia să poată explica în detaliu problemele ridicate prin inițiativa lor. De asemenea, o audiere publică va fi organizată la Parlamentul European.

25. Ce se întâmplă în cazul în care Comisia decide să nu acționeze în urma unei inițiative a cetățenilor? Ce drept de recurs au cetățenii?

Inițiativa cetățenilor este o inițiativă de stabilire a agendei de lucru și, prin urmare, nu afectează dreptul de inițiativă al Comisiei. Cu toate acestea, ea va obliga Comisia, la nivel de colegiu, să acorde o atenție deosebită solicitărilor formulate prin inițiativele cetățenilor. În cazul în care decide să nu acționeze în urma unei inițiative a cetățenilor, Comisia va explica în mod clar motivele sale. Această analiză politică pe fond a inițiativei efectuată de către Comisie nu poate face obiectul unei proceduri de recurs.

Dimpotrivă, decizia privind înregistrarea propunerilor de inițiative, care se bazează pe temeiuri juridice, poate fi contestată. În caz de refuz al înregistrării, Comisia va informa organizatorii cu privire la motivele care au stat la baza acestei decizii și cu privire la toate căile de atac judiciare și extrajudiciare pe care aceștia le au la dispoziție.

26. Va fi posibil să se prezinte o inițiativă care este contrară unei alte inițiative în curs? Va fi posibil să se prezinte aceeași inițiativă de mai multe ori?

Regulamentul nu impune norme în ceea ce privește prezentarea succesivă a unor inițiative ale cetățenilor identice sau similare. De asemenea, acesta nu împiedică lansarea de inițiative contradictorii.

27. De ce statele membre au nevoie de un an pentru a pune în aplicare ICE?

Multe state membre trebuie să își adapteze dreptul național pentru a putea să efectueze verificarea declarațiilor de susținere și/sau să se asigure că organizatorii fac obiectul unor sancțiuni corespunzătoare în cazul încălcării regulamentului.

28. Acordul nu face ICE mult prea birocratică?

Inițiativa cetățenilor nu va face obiectul unor norme birocratice inutile. Normele convenite asigură un echilibru corect între necesitatea de a asigura credibilitatea acestui instrument și necesitatea de a facilita folosirea acestuia de către cetățeni.

În plus, Comisia intenționează să elaboreze un ghid cuprinzător și ușor de folosit pentru a facilita înțelegerea diferitelor etape ale procedurii. De asemenea, Comisia va oferi asistență organizatorilor, dacă este cazul.


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website