Chemin de navigation

Left navigation

Additional tools

MEMO/10/587

Bruxelles, 18 noiembrie 2010

Notă de informare: Comunicarea Comisiei privind viitorul PAC

Comisia Europeană a adoptat astăzi o comunicare cu privire la viitorul PAC, intitulată „PAC în perspectiva anului 2020: cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentație, resurse naturale și teritorii”. Documentul marchează începutul unui proces de consultare care va dura până în primăvara viitoare și care va permite Comisiei să pregătească propuneri legislative până în vara anului 2011. PAC reformată urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2014.

Care sunt liniile directoare ale Comisiei pentru a asigura creșterea competitivității agriculturii europene?

Competitivitatea sectorului agricol pe termen lung depinde de capacitatea acestuia de a reacționa cu succes în fața schimbărilor climatice și de a promova utilizarea durabilă a resurselor naturale, devenind în același timp mai productiv. Pentru a îndeplini toate aceste condiții este necesar ca, pe întreg teritoriul european, să se mențină capacitatea agriculturii de a promova inovația și investițiile și de a se adapta evoluției piețelor.

Comunicarea Comisiei sugerează mai multe elemente-cheie. În primul rând, o nouă viziune asupra arhitecturii plăților directe. Acestea trebuie să integreze componenta „verde” reprezentată de competitivitatea ecologică și să fie distribuite într-un mod mai echitabil și mai transparent. În al doilea rând, este necesar să se intensifice eforturile în direcția inovației și a combaterii schimbărilor climatice în cadrul programelor de dezvoltare rurală. În fine, se impune să se lucreze la transparența lanțului alimentar și să se examineze posibilitatea de a pune la dispoziția statelor membre noi instrumente pentru combaterea volatilității excesive a prețurilor materiilor prime din agricultură.

De ce este nevoie de o PAC mai echitabilă?

Criterii de sprijin moștenite din trecut. Criteriile de referință pentru plățile directe distribuite agricultorilor din vechile state membre ale UE datează din anii 2000-2002. Sumele s-au fixat în funcție de volumele de producție din perioada respectivă. Este necesar ca acestea să evolueze către un mecanism mai obiectiv și mai corect pentru toți agricultorii și pentru toate statele membre.

Extinderile recente ale UE. În momentul de față coexistă două mecanisme de referință pentru ajutoarele directe: unul pentru vechile state membre, fondat pe criterii istorice, celălalt pentru statele membre care au aderat la UE începând cu anul 2004, bazat pe plata unică la hectar. Este necesar să se instituie un sistem nou, echitabil și transparent, adaptat pentru întreaga Uniune.

O mai bună susținere a diversității agricultorii europene. Criteriile de referință trebuie să integreze dimensiunea economică a plăților directe destinate susținerii veniturilor agricole, dar și dimensiunea lor ecologică (garantarea producției de bunuri publice de către agricultori). Se analizează soluții pragmatice din punct de vedere economic și politic, astfel încât să se poată crea condițiile necesare pentru acordarea unui sprijin echitabil, care să ia în considerare diverși parametri legați de contextul social, economic și de mediu în care lucrează agricultorii.

Este necesară plafonarea plăților directe?

Sprijinul direct înseamnă ajutoare pentru susținerea veniturilor, indispensabile funcționării agriculturii pe teritoriul european în ansamblul său. Ca atare, este necesar să se garanteze că de ajutoarele publice beneficiază agricultori activi, care au cu adevărat nevoie de ele. Dincolo de o anumită sumă, ajutoarele își pierd din pertinență, cu excepția situațiilor în care sunt justificate de anumite elemente tangibile legate de activitățile remunerate.

Este posibil ca PAC să devină mai utilă pentru micile exploatații?

Nu este vorba despre susținerea exploatațiilor care nu sunt viabile, ci de stimularea integrării lor pe piață. PAC trebuie simplificată. Demersurile administrative diminuează accesul micilor exploatații la ajutoarele acordate prin PAC, în condițiile în care acestea joacă un rol economic important în dinamica anumitor zone rurale. Demersul de simplificare trebuie să conducă la asigurarea accesului corect la politicile publice pentru toți actorii din economie.

Va exista o modalitate anume de susținere a regiunilor defavorizate?

Ajutoarele prevăzute în prezent în cadrul programelor de dezvoltare rurală vor fi în continuare valabile. Menținerea activităților agricole în zonele unde producția întâmpină cele mai mari dificultăți constituie un element esențial pentru păstrarea biodiversității și a dinamismului teritoriilor rurale. Constrângerile de ordin natural ar putea fi așadar luate la rândul lor în considerare la calculul plăților directe.

Ce practici agricole vor fi încurajate în vederea combaterii schimbărilor climatice și pentru protecția mediului?

În momentul de față nu există o listă exhaustivă a practicilor agricole care vor fi susținute prin intermediul componentei „verzi” a plăților directe. Cele mai pertinente tehnici se vor identifica pe baza concluziilor unui studiu de impact care se află în curs de realizare. Cu titlu de exemplu, se pot aminti menținerea stratului vegetal, rotația culturilor, scoaterea temporară a terenurilor din circuitul agricol în scop ecologic sau pășunile permanente.

Menținerea unui strat vegetal în perioada de iarnă constă în semănarea anumitor plante imediat după recoltare. Această operațiune permite îmbogățirea solului, ameliorarea capacității de retenție a apei și combaterea eroziunii. De asemenea, în acest mod se pot produce așa-numitele „culturi secundare”.

Rotația culturilor este o metodă tradițională care respectă capacitatea de regenerare solurilor. Avantajul oferit de această metodă este că se apelează mai puțin la produse chimice (pesticide, erbicide, îngrășăminte).

Pășunile oferă rezervoare de biodiversitate considerabile. Acestea constituie ecosisteme cu mare valoare adăugată în materie de soluri, utilizarea apei, sechestrarea carbonului și peisaje.

Scoaterea temporară a terenurilor din circuitul agricol în scop ecologic îmbogățește ecosistemele agricole, creând zone de refugiu pentru faună și floră. Pentru a utiliza la maxim potențialul acestor terenuri este necesar ca ele să fie cosite cu mare atenție, astfel încât să nu se compromită dezvoltarea arbuștilor.

Este necesară păstrarea celor doi piloni ai PAC?

Cei doi piloni reprezintă două fațete complementare ale PAC. Primul a fost conceput pentru ca agricultorii să poată fi ajutați, pe o bază anuală, să facă față cu bine provocărilor comune Uniunii Europene în ansamblu. Al doilea pilon, inclusiv programul „Leader”, constituie un instrument de investiții multianual și flexibil, adaptat realităților locale din fiecare stat membru, destinat în special susținerii competitivității, inovației, combaterii schimbărilor climatice și durabilității agriculturii.

De ce nu se oferă în comunicare mai multe detalii cu privire la anumite aspecte?

Comunicarea Comisiei nu intră în toate amănuntele reformei. Pentru mai multe detalii, cei interesați trebuie să aștepte propunerile legislative care vor fi prezentate până în vara anului 2011. Textul publicat astăzi este un document politic, care prezintă o serie de orientări generale bazate pe aspectele prioritare identificate în cursul dezbaterii publice desfășurate la începutul anului. Până la prezentarea propunerilor legislative se vor efectua studii de impact pe baza cărora se vor identifica instrumentele cele mai pertinente și mai eficiente care să permită îndeplinirea obiectivelor stabilite în comunicare.

Ce etape urmează după publicarea comunicării?

Comunicarea Comisiei va fi dezbătută în cadrul Consiliului și al Parlamentului European, precum și în cadrul Comitetului Economic și Social European și al Comitetului Regiunilor. Comisia va organiza o consultare în cadrul căreia părțile interesate vor fi invitate să-și prezinte opiniile cu privire la opțiunile propuse și să contribuie cu elemente de analiză la studiul de impact. Pe baza studiilor de impact detaliate realizate în prezent pentru fiecare dintre opțiunile propuse în comunicare, Comisia va pregăti propuneri legislative care vor fi prezentate în vara anului 2011. Aceste propuneri vor face obiectul procedurii de codecizie care se va aplica pentru prima dată unei reforme a PAC, ca urmare a intrării în vigoare a noului tratat. PAC reformată urmează să intre în vigoare în 2014.

Care sunt provocările de mâine pentru agricultura europeană?

Aprovizionarea cu alimente. Având în vedere creșterea numărului de locuitori ai planetei și schimbarea obiceiurilor alimentare, experții FAO au ajuns la concluzia că cererea de produse agricole va crește la rândul său cu 50% până în 2030 și cu 70% până în 2050. Europa trebuie să își asume partea sa de responsabilitate la nivel internațional prin menținerea capacității de a produce produse de calitate, în cantități suficiente, care să respecte standarde de sănătate foarte ridicate, încurajând totodată practici de producție durabile, care să nu afecteze mediul.

Utilizarea durabilă a resurselor naturale. Sectorul agricol utilizează într-o măsură foarte mare solurile, apa și biodiversitatea și reprezintă un factor major în constituirea peisajelor. Mai mult de jumătate din teritoriul european este gestionat de aproximativ 14 milioane de exploatații. Prin agricultură și silvicultură se exploatează 80% din teritoriul european. Agricultura poate oferi soluții concrete pentru combaterea schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității. Pe lângă aceasta, practicile agricultorilor trebuie să evolueze, adaptându-se condițiilor generate de creșterea temperaturilor.

Dezvoltarea echilibrată a teritoriilor rurale. Agricultura este motorul economic al celor mai multe zone rurale și în același timp baza sectorului agroalimentar european. Sectorul agroalimentar este sursa a 17,5 milioane de locuri de muncă (13,5% din locurile de muncă din industrie). Este esențial ca locurile de muncă din agricultură să păstreze un grad acceptabil de atractivitate, lucru necesar mai ales pentru a asigura un minim de reînnoire a generațiilor. În prezent veniturile din agricultură reprezintă doar 40% din media veniturilor medii europene.

ANEXĂ: DESCRIEREA CELOR TREI OPȚIUNI DE POLITICĂ GENERALE

Plăți directe

Măsuri de piață

Dezvoltare rurală

Opțiunea 1

Distribuirea mai echitabilă a plăților directe între statele membre (lăsând neschimbat actualul sistem de plăți directe)

Consolidarea instrumentelor pentru gestionarea riscurilor

Raționalizarea și simplificarea instrumentelor de piață existente, atunci când este cazul

Menținerea orientării bilanțului de sănătate în sensul creșterii finanțării pentru a face față provocărilor legate de schimbările climatice, resursele de apă, biodiversitate și energia din surse regenerabile, precum și pentru inovare.

Opțiunea 2

Distribuirea mai echitabilă a plăților directe între statele membre și o schimbare semnificativă a modului în care sunt concepute.

Plățile directe ar fi formate din:

o rată de bază care ar avea rolul de ajutor pentru venit,

un ajutor suplimentar obligatoriu pentru bunuri publice specifice care devin „mai ecologice” cu ajutorul unor acțiuni de agromediu simple, generalizate, anuale și necontractuale, bazat pe costurile suplimentare impuse de desfășurarea acestor acțiuni,

o plată suplimentară destinată compensării unor constrângeri naturale specifice,

și o componentă de ajutor cuplat facultativă, pentru anumite sectoare și regiuni1,

Introducerea unei noi scheme pentru exploatațiile mici.

Introducerea unui plafonări a ratei de bază, ținând cont și de contribuția marilor exploatații la ocuparea forței de muncă în zonele rurale.

Îmbunătățirea și simplificarea instrumentelor de piață existente, atunci când este cazul

Ajustarea și completarea instrumentelor existente pentru alinierea la prioritățile UE, sprijinul fiind concentrat asupra mediului, schimbărilor climatice și/sau restructurării și inovării, precum și pentru consolidarea inițiativelor regionale/locale.

Consolidarea actualelor instrumente pentru gestionarea riscurilor și introducerea unui instrument opțional de stabilizare a veniturilor compatibil cu cutia verde a OMC, pentru a compensa pierderile de venit semnificative.

Ar putea fi prevăzută o oarecare redistribuire a fondurilor între statele membre, pe baza unor criterii obiective.

Opțiunea 3

Renunțarea treptată la plățile directe în forma lor actuală

Prevederea, în schimb, a unor plăți limitate pentru bunurile publice de mediu și a unor plăți suplimentare pentru compensarea constrângerilor naturale specifice

Eliminarea tuturor măsurilor de piață, eventual cu excepția clauzelor aplicabile în cazul perturbărilor pieței, care ar putea fi activate în cazul unor crize severe

Măsurile s‑ar concentra mai ales asupra aspectelor legate de schimbările climatice și de mediu

1 :

Acest ajutor ar echivala cu actualul ajutor cuplat plătit în temeiul articolului 68 și al altor măsuri bazate pe ajutoare cuplate.


Side Bar

Mon compte

Gérez vos recherches et notifications par email


Aidez-nous à améliorer ce site