Navigation path

Left navigation

Additional tools

MEMO/10/302

Bruxelles, 7 iulie 2010

Cartea verde privind pensiile

De ce lansează Comisia acum această carte verde?

Sistemele europene de pensii se află sub presiune din cauza îmbătrânirii demografice rezultate din creșterea longevității și declinul ratei natalității. Din 2012, populația activă a Europei va începe să scadă, prin urmare ne revine chiar nouă să răspundem la această provocare. Numeroase state membre își reformează sistemele de pensii într-o proporție mai mare sau mai mică pentru a răspunde acestei provocări, dar criza economică și financiară a făcut ca situația să devină mai dificilă și mai presantă.

În acest context, este momentul potrivit pentru lansarea unei dezbateri deschise cu privire la necesitatea dezvoltării unui cadru privitor la pensii la nivel UE și la forma pe care ar trebui să o ia acesta, pentru a se oferi cel mai bun sprijin pentru statele membre în sarcina lor dificilă de a se asigura că pot oferi cetățenilor lor pensii adecvate, viabile și sigure - atât în prezent cât și pe viitor.

Care este rolul UE în ceea ce privește pensiile?

Statele membre sunt cele care poartă în cea mai mare măsură responsabilitatea concepției sistemelor de pensii, iar cartea verde nu pune acest lucru la îndoială. Cadrul de reglementare la nivel UE cuprinde patru mari puncte:

1. coordonare transfrontalieră a pensiilor de securitate socială pentru facilitarea liberei circulații a lucrătorilor și tratament egal pentru lucrătorii care trec de la o țară la alta;

2. stabilirea unei piețe interne pentru sisteme ocupaționale finanțate și standarde minime necesare pentru norme prudențiale de protejare a membrilor și beneficiarilor sistemelor;

3. garanții minime privind pensiile ocupaționale și drepturi acumulate în cazul insolvenței întreprinderilor în calitate de sponsori;

4. se aplică norme antidiscriminare, deși cu unele diferențieri, atât sistemelor de pensii publice, cât și private.

În plus față de acestea, există un proces de coordonare (metoda deschisă de coordonare) folosit pentru facilitarea și promovarea reformelor la nivel național, pentru schimbul de bune practici și pentru stabilirea de obiective și indicatori la nivel înalt. La nivel UE, obiectivele aprobate pentru sistemele de pensii sunt adecvarea și viabilitatea acestora, precum și modernitatea și transparența.

Documentul de lucru al serviciilor Comisiei „Legislația UE, extindere și inițiative conexe”, care însoțește cartea verde, oferă mai multe detalii în această privință.

În sfârșit, există și domeniul viabilității fiscale, în care tratatul cere statelor membre să nu pericliteze, prin bugetele guvernamentale, funcționarea Uniunii Economice și Monetare. Consiliul poate să recomande măsuri de remediere (în special în cadrul Pactului de stabilitate și creștere), chiar și în domeniul securității sociale, dacă aceasta este cauza problemei.

Care este obiectivul cărții verzi?

În contextul îmbătrânirii demografice și al provocărilor suplimentare aduse de criza economică și financiară, cartea verde colectează opiniile tuturor părților interesate din UE asupra necesității și a formei în care ar trebui să fie ajustat cadrul la nivel UE privind pensiile pentru a sprijini cel mai bine statele membre, asigurând atingerea de către acestea a obiectivului reprezentat de pensii adecvate și viabile pentru cetățenii UE.

Care sunt principalele aspecte luate în discuție?

Dincolo de obiectivele generale reprezentate de sisteme de pensii europene adecvate, viabile și sigure, există trei mari teme:

  • în primul rând, felul în care statele membre pot fi cel mai bine sprijinite de la nivel UE în încercarea lor de a echilibra perioadele active cu cele de pensie, ținând cont de schimbările structurale din societățile noastre și de pe piețele forței de muncă și de creșterea speranței de viață. Aceasta se leagă îndeaproape cu strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii;

  • în al doilea rând, preocuparea noastră este de a înlătura obstacolele în calea mobilității lucrătorilor și a capitalului din mecanismele de pensii, inclusiv sistemele suplimentare de pensii;

  • și, în al treilea rând, asigurarea siguranței pensiilor acum și pe viitor. Ne interesează micșorarea riscului și a volatilității pentru lucrători și pensionari. Dorim să asigurăm securitatea sistemelor de pensii finanțate și atingerea de către acestea a echilibrului corect între eficiență și siguranță.

Comisia dorește să lanseze o nouă legislație?

Aceasta este o carte verde, așadar nu introduce, în această etapă, propuneri specifice ferme. În orice caz, după cum precizează cartea verde, numeroase aspecte ale sistemelor de pensii reprezintă responsabilitatea statelor membre. Dar, în domenii în care UE are competență legislativă, suntem gata să o facem (în mod special să revizuim legislația existentă), dacă, luând în considerare răspunsurile la consultare, se consideră că această abordare este adecvată.

Comisia recomandă creșteri ale vârstelor de pensionare?

Nu. Stabilirea vârstelor de pensionare sau creșterea vârstei de pensionare reprezintă apanajul statelor membre. Cartea verde nu face recomandări ferme și nici nu face observații cu privire la sistemul de pensii al vreunui stat membru. Elaborarea sistemelor de pensii reprezintă o sarcină a guvernelor naționale și există o gamă largă de diferite sisteme în vigoare în întreaga Europă.

Comisia recunoaște că, în UE, oamenii trăiesc mai mult, ceea ce reprezintă o realizare imensă. Cu toate acestea, dacă cetățenii, care trăiesc mai mult, nu ocupă de asemenea mai mult timp un loc de muncă, sau nu încep mai devreme în viața activă să contribuie la pensia lor, există riscul ca adecvarea pensiilor să se deterioreze sau să apară o creștere neviabilă a cheltuielilor legate de pensii. Iată de ce Comisia încurajează statele membre, așa cum a făcut-o și în trecut (prin metoda deschisă de coordonare), să examineze felul în care pot obține un echilibru viabil între perioada activă și perioada de pensie, ceea ce poate însemna atât mai multă muncă, cât și muncă pe o perioadă mai lungă.

Comisia încearcă să oblige oamenii să subscrie la o pensie privată?

Nu. Această decizie revine statelor membre. Comisia nu susține în mod special un tip de sistem de pensii. Comisia recunoaște că pensiile private sau finanțate joacă un rol tot mai mare în venitul din pensie al cetățenilor UE în mai multe state membre. Prin urmare, obiectivul Comisiei este de a ajuta și de a încuraja statele membre să conceapă astfel de sisteme cu atenție, pentru a se asigura că acestea sunt sigure și că amestecă într-o proporție potrivită riscul și volatilitatea astfel încât obiectivele generale de adecvare și viabilitate a sistemelor de pensii să fie atinse.

Nu este o contradicție între ieșirile la pensie mai târziu și măsurile de combatere a șomajului în rândul tinerilor?

Piețele forței de muncă nu reprezintă o sumă zero în care numărul de locuri de muncă este fix și în care un nou loc de muncă devine disponibil numai atunci când cineva iese la pensie. Dacă ar fi așa, țările cu vârste mai mari de ieșire la pensie și cu mulți oameni mai în vârstă care continuă să lucreze ar trebui și ele să aibă probleme cu ocuparea de către tineri a unui loc de muncă.

Cu siguranță, lucrurile nu se întâmplă așa. Adevărul este că acele țări cu rate mai mari ale ocupării forței de muncă în rândul persoanelor în vârstă au rate mari ale ocupării forței de muncă și pentru lucrătorii mai tineri. Pe de altă parte, acele țări cu ocupare a forței de muncă relativ scăzută în rândul persoanelor în vârstă tind să aibă performanțele cele mai scăzute și în crearea de locuri de muncă pentru tineri.

Șomajul în rândul tinerilor nu reprezintă o problemă cauzată de lucrători mai în vârstă care rămân „prea mult” în locuri de muncă pe care, altfel, le-ar ocupa o persoană tânără. Șomajul în rândul tinerilor tinde să fie, mai curând, o consecință a crizelor economice generale și/sau a neajunsurilor din sistemele educaționale sau din instituțiile pieței forței de muncă.

Soluția șomajului în rândul tinerilor nu este trimiterea anticipată a mai multor lucrători în vârstă la pensie, care sporește, de asemenea, și mai mult povara finanțării prestațiilor de pensie de către populația tânără și activă. Îmbunătățirea situației ocupării locurilor de muncă de către tineri necesită mai curând un set mai complex de măsuri care merg de la o mai bună asociere a competențelor tinerilor la cerințele pieței forței de muncă și până la strategii mai eficiente de activare pentru înlăturarea obstacolelor instituționale în calea angajării tinerilor.

Obiectivul Comisiei Europene este de a lucra în strânsă cooperare cu statele membre la punerea în aplicare de soluții funcționale pentru asigurarea participării depline a tinerilor la ocuparea forței de muncă.

Va propune Comisia stabilirea unui sistem de garantare a prestațiilor de pensie?

Și această chestiune face obiectul procesului de consultare. Astfel de sisteme trebuie să fie examinate cu atenție, alături de revizuirea normelor de solvență pentru fondurile de pensii și a normelor UE care au drept obiectiv protejarea drepturilor lucrătorilor atunci când angajatorii devin insolvenți. Mai mult, trebuie menținută coerența cu sisteme de protecție care se revizuiesc sau se propun pe alte piețe financiare, în special în cazul depozitelor bancare, al produselor de investiții și al polițelor de asigurare.

Care a fost impactul crizei asupra sistemelor de pensii din UE?

Criza financiară și economică a agravat mult problema de fond a îmbătrânirii populației. Demonstrând interdependența dintre diverse scheme și dând la iveală punctele slabe în conceperea anumitor scheme, criza a acționat ca un semnal de alarmă pentru toate sistemele de pensii: toate sistemele de pensii se confruntă cu dificultăți mai mari în a-și îndeplini „promisiunile de pensii”, din cauza creșterii șomajului, a diminuării creșterii economice, a creșterii nivelurilor datoriei publice și a volatilității pieței financiare.

Aceste impacturi se adaugă problemei demografice de fond cu care ne confruntăm și înseamnă că reformele dificile ale sistemelor de pensii nu mai pot fi amânate.

Cum afectează pensiile mobilitatea lucrătorilor în UE?

Pe piața actuală a forței de muncă, oamenii trebuie să poată să își schimbe cu ușurință locul de muncă, fără neajunsuri financiare. Angajatorii trebuie să fie în măsură să recruteze persoana adecvată, care posedă competențele necesare. Odată cu schimbările demografice în sensul îmbătrânirii, oamenii trebuie să aibă posibilități de a munci, de a acumula și de a păstra drepturi la pensie, fără să le piardă din cauza unei schimbări a locului de muncă. Iată de ce avem nevoie să înlăturăm obstacolele în calea liberei circulații generate de normele de pensionare.

Cum se organizează consultarea?

Consultarea este deschisă pentru comentariile oricui este interesat de măsurile pe care le poate lua UE pentru a contribui la asigurarea unor pensii adecvate, viabile și sigure acum și în viitor. Aceasta poate însemna cetățeni, parteneri sociali, guverne naționale, supraveghetori ai pieței, ONG-uri, organizații care reprezintă persoanele în vârstă și industriile, în special fonduri de pensii și asigurări.

Prin această carte verde, Comisia solicită opinii despre necesitatea și forma de actualizare a cadrului UE privind pensiile, respectând în același timp faptul că statele membre au principala responsabilitate pentru organizarea propriilor sisteme de pensii.

Perioada de consultare va dura între 7 iulie și 15 noiembrie 2010, ceea ce înseamnă peste patru luni în care cetățenii se pot gândi la problemele propuse și pot răspunde. Oricine poate contribui prin intermediul unui chestionar online disponibil la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=89&newsId=839&furtherNews=yes

Persoanele care nu au acces la internet pot trimite răspunsurile lor prin poștă la următoarea adresă:

European Commission

Green Paper on Pensions consultation

Directorate-General for Employment, Social Affairs & Equal Opportunities – Unit E4

B – 1040 Bruxelles

Care sunt următoarele etape?

După încheierea perioadei de consultare, Comisia va compila toate răspunsurile și va publica un document rezumativ. Toate răspunsurile vor fi, de asemenea, vizibile online ca parte a angajamentului nostru la deschidere, deși respondenții ar putea să ceară să rămână anonimi.

Este prea devreme să se specifice pașii următori, având în vedere că aceștia vor depinde, în mod natural, de rezultatul consultării pe care am lansat-o. Abordările posibile ar putea implica o carte albă și/sau inițiative separate în aspecte în care s-a avansat deja înainte de cartea verde.

În orice caz, rezultatul consultării prin cartea verde nu trebuie anticipat și sunt posibile alte mijloace de reacție la răspunsuri.

Informații suplimentare

IP/10/905

Cartea verde și consultarea online:

http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=89&newsId=839&furtherNews=yes


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website