Chemin de navigation

Left navigation

Additional tools

MEMO/10/200

Bruxelles, 19 mai 2010

Agenda digitală pentru Europa: inițiative cheie

(a se vedea, de asemenea, IP/10/581 și MEMO/10/199)

De ce o Agendă digitală pentru Europa?

Europa are nevoie de un nou plan de acțiune pentru a utiliza la maximum tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) în scopul de a accelera redresarea economică și de a pune bazele unui viitor digital sustenabil. Noul plan de acțiune propune eliminarea obstacolelor actuale din calea utilizării la maximum a potențialului tehnologiei informației și comunicațiilor prin investiții pe termen lung pentru a reduce la minimum problemele pe viitor.

30% dintre cetățenii europeni nu au folosit niciodată internetul. În SUA se descarcă de patru ori mai multă muzică decât în UE, unde lipsesc ofertele legale, iar piețele sunt fragmentate. Europa se situează în urma unor parteneri industriali precum SUA și Japonia în privința investițiilor în cercetarea în domeniul TIC și a implementării rețelelor ultrarapide. Numai 1% dintre cetățenii europeni au acces la rețelele de mare viteză prin fibră optică, față de 12% dintre japonezi și 15% dintre sud-coreeni. Bugetul UE pentru cercetare și dezvoltare în domeniul TIC reprezintă numai 40% din bugetul similar al SUA.

Europa trebuie să abordeze aceste provocări prin crearea unui „ciclu virtuos” în care TIC să stimuleze economia UE. Acest lucru se poate produce dacă se pun la dispoziție servicii atractive într-un mediu online fără frontiere, iar prezența și utilizarea acestora creează cererea de internet mai rapid. La rândul său, cererea de internet mai rapid va crea oportunități de investiții în rețele mai rapide. Odată introduse și utilizate pe scară largă, aceste rețele rapide deschid calea pentru servicii mai inovatoare.

Agenda digitală identifică aspectele asupra cărora Europa trebuie să își concentreze eforturile pentru a pune în mișcare ciclul virtuos

Care este obiectivul Agendei digitale?

Agenda definește șapte domenii prioritare de acțiune:

  • crearea pieței unice digitale

  • îmbunătățirea condițiilor-cadru pentru interoperabilitatea dintre produsele și serviciile TIC

  • sporirea încrederii în internet și a siguranței online

  • asigurarea furnizării unui acces mult mai rapid la internet

  • încurajarea investițiilor în cercetare și dezvoltare

  • creșterea gradului de alfabetizare digitală, dezvoltarea competențelor digitale și a incluziunii

  • aplicarea TIC la soluționarea provocărilor pe plan social, precum schimbările climatice, creșterea costurilor îngrijirilor de sănătate și îmbătrânirea populației.

Care sunt acțiunile cheie propuse de Comisia Europeană?

Piața unică digitală

Este momentul ca o nouă piață unică să permită europenilor să beneficieze de avantajele erei digitale.

Europa se prezintă deocamdată ca un mozaic de piețe online la nivel național, iar europenii nu pot profita de avantajele unei piețe digitale unice. Conținutul și serviciile digitale trebuie să poată traversa nestânjenite frontierele; acest lucru trebuie realizat prin eliminarea barierelor de reglementare, prin facilitarea plăților și facturării electronice, soluționarea litigiilor și cultivarea încrederii consumatorilor. Se poate și trebuie să se facă mai mult, în contextul cadrului actual de reglementare, pentru a construi o piață unică în sectorul telecomunicațiilor.

De exemplu, Agenda digitală:

  • va stimula afacerile din domeniul descărcării de muzică (în care UE se află abia la 25% din nivelul atins de SUA) prin simplificarea acordării și a gestionării drepturilor de autor și acordarea licențelor transnaționale. Între altele, până la sfârșitul anului 2010, Comisia va propune o directivă-cadru privind gestionarea drepturilor de autor colective pentru a consolida guvernanța, transparența și acordarea licențelor la nivel european pentru gestionarea drepturilor de autor (online). Situația va fi reexaminată în 2012, în urma publicării unei Cărți verzi, la o dată ulterioară în decursul acestui an.

  • va stabili o dată pentru trecerea la piața unică a plăților online. În prezent, numai 8% dintre cei care efectuează cumpărături online în UE cumpără dintr-o altă țară, iar 60% dintre tentativele de achiziționare online eșuează din cauza unor motive tehnice sau juridice, precum refuzarea cărților de credit care nu au fost emise în țara respectivă.

  • stimularea comerțului electronic privat și public prin modernizarea normelor privind semnătura electronică în 2011, astfel încât autentificarea electronică securizată să fie interoperabilă și recunoscută transfrontalier.

  • consolidarea drepturilor cetățenilor și întărirea încrederii acestora prin actualizarea cadrului de reglementare al UE privind protecția datelor până la sfârșitul anului 2010.

Comisia Europeană va garanta, totodată, protecția consumatorilor prin adoptarea unui cod digital care să sintetizeze, într-un mod clar și accesibil, drepturile cetățenilor în mediul online. În prezent, pentru mulți consumatori este dificil să își cunoască drepturile digitale, în special dacă acestea sunt răspândite în mai multe documente juridice complexe.

Alte acțiuni prevăzute de Agenda digitală vor avea drept obiectiv să dea consumatorilor încrederea că pot realiza o tranzacție echitabilă online. Comisia va urmări aplicarea ideii de mărci de încredere online ale UE , în special pentru site-urile web de comerț cu amănuntul și va propune un sistem online de soluționare a litigiilor la nivelul UE pentru tranzacțiile de comerț electronic, astfel încât consumatorii să știe cui să se adreseze în cazul în care se confruntă cu probleme.

Interoperabilitate și standardizare

Avem nevoie de o interoperabilitate eficace între produsele și serviciile IT pentru a construi o societate cu adevărat digitală.

Internetul este cel mai bun exemplu al forței interoperabilității tehnice. Arhitectura sa deschisă a pus la dispoziția a miliarde de oameni din lumea întreagă aplicații și aparate interoperabile. Pentru a beneficia pe deplin de aplicarea TIC în Europa, este esențial să se consolideze interoperabilitatea dintre dispozitive, aplicații, baze de date, servicii și rețele.

Condițiile-cadru pentru interoperabilitate pot fi îmbunătățite în multe feluri. O modalitate importantă în acest sens este de a garanta disponibilitatea și utilizarea de bune standarde în materie de TIC, îndeosebi în ceea ce privește achizițiile publice și legislația.

De exemplu, Agenda digitală:

  • formulează propuneri de reformare a normelor de implementare a standardelor TIC în Europa în scopul de a se permite utilizarea standardelor anumitor foruri și consorții.

    Totodată, Comisia va aborda și situații în care standardele nu sunt utile pentru că actorii semnificativi ai pieței nu le susțin. Un obiectiv pe mai departe îl reprezintă mai buna coordonare dintre administrațiile publice printr-o nouă Strategie europeană de interoperabilitate și un nou cadru de interoperabilitate care să garanteze interoperabilitatea dintre sistemele de e-governement și alte servicii publice din întreaga Europă.

Încredere și securitate

Europenii nu vor adopta o tehnologie în care nu au încredere – era digitală nu este nici „Big Brother”, nici „Vestul sălbatic cibernetic”.

Europenii nu se vor lansa în activități online din ce în ce mai sofisticate decât dacă vor avea certitudinea că atât ei, cât și copiii lor, pot să aibă deplină încredere în rețelele utilizate. Este esențial să se abordeze dezvoltarea noilor forme de criminalitate „cibernetică” – care merg de la exploatarea copiilor la furtul de identitate și la atacurile cibernetice – și să se elaboreze mecanisme de reacție.

În paralel, multiplicarea bazelor de date și a noilor tehnologii creează noi provocări. Dreptul la protecția vieții private și a datelor cu caracter personal este un drept fundamental în UE care trebuie aplicat cu eficacitate atât în mediul online, cât și în cel offline.

Internetul a devenit în prezent o infrastructură informatică atât de importantă, nu numai pentru cetățeni, dar și pentru economia europeană în general, încât sistemele și rețelele noastre IT trebuie să fie securizate și concepute pentru a rezista la o mulțime de noi amenințări.

De exemplu, Agenda digitală:

  • instituie un sistem european de răspuns rapid la atacurile cibernetice, care include o rețea de echipe de reacție la incidente de securitate în domeniul IT (CERT - Computer Emergency Response Teams) și propune, în 2010, consolidarea rolului Agenției Europene pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor (ENISA).

  • prezintă, în 2010, o legislație mai strictă de combatere a atacurilor cibernetice împotriva sistemelor informatice și formulează, până în 2013, propuneri de norme în materie, privind jurisdicția în spațiul cibernetic la nivel european și internațional.

Comisia Europeană va finanța linii telefonice specializate (hotlines) prin care părinți și copii pot raporta conținutul online ilegal și va colabora cu țările UE la organizarea de cursuri de siguranță online în școli.

În cadrul normelor UE actualizate în domeniul telecomunicațiilor, operatorii și furnizorii de servicii sunt obligați să notifice violările privind securitatea datelor cu caracter personal (a se vedea MEMO/09/568). Revizuirea cadrului general privind protecția datelor cu caracter personal, aflată în curs de desfășurare, va analiza și o posibilă extindere a obligației de a notifica violările privind securitatea datelor cu caracter personal.

Acces rapid și ultrarapid la internet

Avem nevoie de un internet ultrarapid pentru o creștere economică puternică, pentru crearea de locuri de muncă, pentru prosperitate și pentru a garanta cetățenilor accesul la conținutul și serviciile dorite.

Europa are nevoie de acces pe scară largă la un internet rapid și ultrarapid, la un preț competitiv. UE are obiectivul de a pune banda largă de bază la dispoziția tuturor europenilor până în 2013 și de a garanta, până în 2020, (i) că toți europenii au acces la viteze de internet mult superioare, de peste 30 Mbps și (ii) că 50% din locuințele europene au abonament la conexiuni internet de peste 100 Mbps.

Pentru îndeplinirea acestor obiective ambițioase este necesară elaborarea unei politici globale, bazate pe o combinație de tehnologii, urmărind două scopuri bine definite: pe de o parte, garantarea acoperirii universale a serviciilor de bandă largă (atât fixe, cât și wireless) cu viteze de acces în creștere progresivă, până la cel puțin 30 Mbps. Pe de altă parte, obiectivul este ca, în timp, să se stimuleze implementarea și adoptarea rețelelor de acces de nouă generație (NGA) într-o mare parte a UE, ceea ce va permite realizarea de conexiuni internet ultrarapide, de peste 100 Mbps.

De exemplu, Agenda digitală:

  • va garanta că, până în 2020, toți europenii pot avea acces la un internet mult mai rapid, așa cum prevăd obiectivele UE. În 2010, Comisia Europeană va prezenta o comunicare privind banda largă, care va stabili cadrul comun de acțiune la nivelul UE și al statelor membre, inclusiv studierea modalităților de atragere a capitalului pentru investiții prin relansarea creditelor (cu sprijinul fondurilor BEI și ale UE), un program ambițios privind politica europeană a spectrului și o recomandare privind încurajarea investițiilor în rețelele competitive de acces de nouă generație.

Cercetare si inovare

Europa trebuie să investească mai mult în domeniul cercetării și dezvoltării și să se asigure că cele mai bune idei europene își găsesc concretizarea pe piață.

Dat fiind că TIC contribuie la valoarea adăugată totală în sectoare industriale europene puternice precum industria autovehiculelor (25 %), sectorul aparatelor electrocasnice (41 %) sau sectorul sănătății și medicinei (33 %) – lipsa investițiilor în cercetarea și dezvoltarea în sectorul TIC reprezintă o amenințare la adresa întregului sector european al producției și serviciilor.

Lipsa investițiilor este legată, în primul rând, de efortul slab și dispersat din domeniul cercetării și dezvoltării în sectorul public. De exemplu, sectorul public al UE cheltuie mai puțin de 5,5 miliarde EUR pe an pentru cercetarea și dezvoltarea în sectorul TIC, mult sub nivelul din economiile concurente. În al doilea rând, fragmentarea pieței și dispersarea largă a finanțării pentru cercetare limitează creșterea și dezvoltarea întreprinderilor inovatoare din sectorul TIC, îndeosebi a IMM-urilor. În al treilea rând, Europa adoptă într-un ritm lent inovațiile pe bază de TIC. În vreme ce schimbările la nivel social, precum îmbătrânirea populației și criza mediului, reprezintă principalele motoare ale inovării, Europa apelează prea puțin la achizițiile care favorizează inovarea, cercetarea și dezvoltarea pentru a ameliora calitatea și performanțele serviciilor sale publice.

Pentru a rezolva aceste probleme, Agenda digitală prevede, de exemplu:

  • atragerea unor investiții private mai mari, prin achiziții publice precomerciale și parteneriate public-privat, prin utilizarea fondurilor structurale pentru cercetare și inovare și prin menținerea unui ritm de creștere anuală a bugetului de cercetare și dezvoltare în sectorul TIC de 20%, cel puțin pe durata celui de-al șaptelea Program-cadru de cercetare (PC7).

Totodată, Comisia va elabora modalități „simple și rapide” pentru ca IMM-urile și tinerii cercetători să aibă acces la finanțarea UE pentru cercetarea în sectorul TIC. Comisia a făcut apel la statele membre ale UE pentru a dubla bugetele publice anuale pentru cercetarea și dezvoltarea în sectorul TIC de la 5,5 miliarde EUR la 11 miliarde EUR (inclusiv programele UE), într-un mod care să atragă o creștere echivalentă a bugetelor private, de la 35 miliarde EUR la 70 miliarde EUR.

Competențe digitale, alfabetizare digitală și e-incluziune

Era digitală înseamnă responsabilizare și emancipare; originea socială sau competențele nu trebuie să reprezinte o barieră în calea accesului la acest potențial.

Deoarece tot mai multe din activitățile zilnice se realizează online, de la depunerea candidaturii pentru un loc de muncă la plata impozitelor sau cumpărarea de bilete, utilizarea internetului a devenit o parte integrantă a vieții cotidiene pentru mulți europeni. Peste jumătate din europeni (250 milioane) se conectează zilnic la internet, dar 150 de milioane de europeni (aproximativ 30%) nu au utilizat niciodată internetul. Aceștia spun adesea că nu au nevoie sau că este prea scump. Acest grup este în mare parte format din persoane cu vârste cuprinse între 65 și 74 de ani, persoane cu venituri scăzute, șomeri și persoane cu un nivel de educație mai scăzut.

În plus, Europa suferă de pe urma unei lipse tot mai importante de specialiști TIC și această lipsă ar putea conduce la neocuparea a 700 000 de locuri de muncă din sectorul IT până în 2015.

Aceste deficiențe au ca efect excluderea multor cetățeni din societatea și economia digitală și limitarea puternicului efect multiplicator în ceea ce privește creșterea productivității pe care îl poate avea adoptarea TIC.

Pentru a rezolva aceste probleme, Agenda digitală prevede, de exemplu:

  • acoperirea lipsei de competențe digitale prin promovarea unei mai bune coordonări a inițiativelor privind competențele TIC la nivelul statelor membre, în principal prin propunerea alfabetizării digitale și a competențelor digitale ca priorități pentru Fondul Social European.

  • promovarea cererii și ofertei de competențe TIC pe piața muncii prin dezvoltarea, până în 2012, de instrumente de identificare a competențelor TIC ale specialiștilor și utilizatorilor, astfel încât întreprinderile care caută personal cu anumite competențe TIC să poată compara cu ușurință competențele acestora.

Pe baza examinării opțiunilor, Comisia va formula propuneri, până în 2012, pentru a garanta că site-urile web care oferă servicii publice sunt accesibile pentru toți cetățenii, inclusiv pentru persoanele în vârstă și persoanele cu handicap.

Avantaje pentru societate, care decurg din utilizarea TIC

Utilizarea inteligentă a tehnologiei și exploatarea informațiilor ne vor ajuta să găsim soluții la provocările cărora trebuie să le facă față societatea, cum ar fi schimbările climatice și îmbătrânirea populației.

Utilizarea și aplicarea TIC sunt esențiale pentru a ajuta Europa să facă față unor provocări precum îmbătrânirea populației, lupta împotriva schimbărilor climatice, reducerea consumului de energie, îmbunătățirea eficienței transporturilor și a mobilității, responsabilizarea pacienților și asigurarea incluziunii persoanelor cu handicap.

Pentru a rezolva aceste probleme, Agenda digitală prevede, de exemplu:

  • garantarea faptului că sectorul TIC dă un exemplu cu privire la raportarea emisiilor sale de gaze cu efect de seră, prin adoptarea, până în 2011, a unei metodologii comune, care va deschide o cale de urmat pentru alte sectoare energofage.

  • instituirea unor acțiuni-pilot pe scară largă care să ofere europenilor accesul online securizat la fișele lor medicale, astfel ca, oriunde s-ar afla, ei să poată acorda acces medicilor la informațiile lor medicale.

  • creșterea siguranței și asistenței medicale pentru europeni, de exemplu în caz de urgență în străinătate, prin definirea unui set minimal de informații medicale care să fie incluse în fișele pacienților și care să poată fi accesate electronic oriunde în UE.

  • îmbunătățirea accesului online la bogăția patrimoniului cultural european prin propunerea unui model sustenabil de finanțare a bibliotecii digitale publice a UE (Europeana) și pentru digitalizarea operelor culturale europene.

  • transformarea e-government într-o facilitate curentă pentru cetățenii și întreprinderile europene prin stabilirea unei liste de servicii comune transfrontaliere care să permită întreprinderilor și cetățenilor să funcționeze în mod independent sau să trăiască oriunde în UE și prin instituirea unui sistem de recunoaștere reciprocă a identităților electronice.

Aceste acțiuni, precum și multe altele, fac ca Agenda digitală să reprezinte un plan de acțiune ambițios pentru anii următori.

Când va fi pusă în practică Agenda digitală?

Anunțul de astăzi vizează o serie de măsuri care vor fi puse în practică sau propuse pe parcursul următorilor 2-3 ani și care vor conduce la acțiuni ulterioare, până în 2015. Inițiativa va evolua și se va desfășura pe parcursul următorilor 10 ani, ca una dintre inițiativele emblematice ale Strategiei Europa 2020 pentru a îndeplini obiectivele pentru anul 2020.

Comisia va implementa singură Agenda digitală? Cum pot contribui părțile interesate?

În vederea transformării în realitate a acestui program ambițios, Comisia Europeană va colabora îndeaproape cu Parlamentul European (prin dialogul periodic) și cu statele membre (prin intermediul unui grup de reprezentanți la nivel înalt), precum și cu toate părțile interesate la toate nivelurile în toate statele membre. Comisia va organiza platforme de acțiune ale părților interesate, precum și o reuniune anuală a „Adunării digitale” pentru a evalua progresele și provocările emergente.

Anexa 1: Acțiuni-cheie

Data de prezentare prevăzută

O piață digitală unică dinamică

Acțiunea-cheie 1: simplificarea acordării și a gestionării drepturilor de autor și acordarea licențelor transnaționale prin

• Consolidarea guvernanței și a transparenței în materie de gestionare a drepturilor (online) și mărirea numărului de licențe paneuropene acordate, prin propunerea unei directive-cadru privind gestionarea colectivă a drepturilor

2010

• Crearea unui cadru juridic pentru a facilita digitizarea și difuzarea operelor culturale în Europa, prin propunerea unei directive privind operele orfane, punerea bazelor unui dialog cu părțile interesate în vederea continuării măsurilor referitoare la operele cu tiraj epuizat, completate de baze de date conținând informații referitoare la drepturile de autor

2010

• Revizuirea Directivei privind reutilizarea informațiilor din sectorul public, în special a domeniului de aplicare și a principiilor de taxare a accesului și a utilizării

2012

Acțiunea-cheie 2: Garantarea finalizării Spațiului unic de plată în euro (SEPA), în ultimă instanță prin măsuri juridice obligatorii prin care să se stabilească o dată limită pentru migrare și să se faciliteze crearea unui cadru european interoperabil de facturare electronică, prin publicarea unei comunicări privind facturarea electronică (eInvoicing) și prin instituirea unui forum al tuturor părților interesate

2010

Acțiunea-cheie 3: Propunerea de revizuire a directivei privind semnătura electronică (eSignature) în vederea creării unui cadru juridic pentru recunoașterea și interoperabilitatea sistemelor de autentificare electronică securizată

2011

Acțiunea-cheie 4: Revizuirea cadrului de reglementare al UE privind protecția datelor cu caracter personal în vederea creșterii încrederii persoanelor și consolidării drepturilor acestora

2010

Interoperabilitate și standardizare

Acțiunea-cheie 5: Propunerea, în cadrul revizuirii politicii de standardizare a UE, de măsuri juridice privind interoperabilitatea, cu scopul reformării normelor de implementare a standardelor TIC în Europa, pentru a permite utilizarea standardelor anumitor foruri și consorții TIC

2010

Încredere și securitate

Acțiunea-cheie 6: Prezentarea de măsuri în vederea instituirii unei politici consolidate și de nivel înalt în domeniul securității rețelelor și informațiilor, inclusiv a unor inițiative legislative cum ar fi modernizarea Agenției pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor (ENISA), precum și a altor măsuri care să permită o reacție mai rapidă în caz de atacuri cibernetice, inclusiv a unei echipe CERT pentru instituțiile UE

2010

Acțiunea-cheie 7: Prezentarea de măsuri, inclusiv a unor inițiative legislative, vizând combaterea atacurilor cibernetice îndreptate împotriva sistemelor informatice – până în 2010 – și a unor norme în materie privind jurisdicția în spațiul cibernetic la nivel european și internațional, până în 2013

2010 2013

Acces rapid și ultrarapid la internet

Acțiunea-cheie 8: Adoptarea Comunicării privind banda largă, care stabilește cadrul comun de acțiune la nivelul UE și al statelor membre în vederea îndeplinirii obiectivelor de bandă largă prevăzute de Strategia Europa 2020, între care:

2010

• Consolidarea și raționalizarea, în acest cadru, a finanțării benzii largi rapide prin instrumente ale UE (de exemplu FEDR, ERDP, FEADR, TEN, CIP) până în 2014, studierea modalităților de atragere de capital pentru investiții în banda largă prin relansarea creditelor (sprijinite cu fonduri BEI și UE);

2014

• Propunerea în 2010 a unui Program ambițios privind politica europeană în domeniul spectrului radio, care va fi supus spre decizie Parlamentului European și Consiliului, program prin care se va institui o politică strategică și coordonată în domeniul spectrului radio la nivelul UE, în scopul creșterii eficienței managementului spectrului radio și maximizării beneficiilor pentru consumatori și întreprinderi

2010

• Publicarea unei recomandări, în 2010, destinate încurajării investițiilor în rețelele NGA (Next Generation Access Networks – rețele de acces de nouă generație) prin măsuri de reglementare clare și eficace

2010

Cercetare si inovare

Acțiunea-cheie 9: Atragerea unor investiții private mai mari prin utilizarea strategică a achizițiilor publice precomerciale și a parteneriatelor public-privat, prin utilizarea fondurilor structurale pentru cercetare și inovare și prin menținerea unui ritm de creștere anuală de 20 % a bugetului de cercetare și dezvoltare în sectorul TIC, cel puțin pe durata PC7

_

Creșterea nivelului de alfabetizare digitală, a competențelor digitale și a incluziunii

Acțiunea-cheie 10: Propunerea competențelor și a alfabetizării digitale ca prioritate în Regulamentul privind Fondul Social European (2014-2020)

_

Acțiunea-cheie 11: Elaborarea de instrumente de recenzare și recunoaștere a competențelor profesioniștilor și utilizatorilor TIC, aferente cadrului european privind calificările profesionale și EUROPASS-ului și crearea unui Cadru european pentru profesioniștii din domeniul TIC, în scopul creșterii competențelor și mobilității acestora în Europa

2012

Avantaje pentru societatea UE, care decurg din utilizarea TIC

Acțiunea-cheie 12: Evaluarea respectării de către sectorul TIC a calendarului de adoptare a metodologiilor comune de măsurare a propriei performanțe energetice și a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și propunerea de măsuri, dacă se impune acest lucru.

2011

Acțiunea-cheie 13: Lansarea de acțiuni-pilot în vederea asigurării accesului online securizat al cetățenilor europeni la propriile fișe medicale până în 2015 și în vederea implementării pe scară largă, până în 2020, a serviciilor de telemedicină;

2015- 2020

Acțiunea-cheie 14: Propunerea unei recomandări care să definească un set minimal comun de date privind pacienții, pentru interoperabilitatea registrelor medicale care se accesează sau se transmit pe cale electronică în ansamblul statelor membre

2012

Acțiunea-cheie 15: Propunerea unui model sustenabil de finanțare a bibliotecii digitale publice a UE (Europeana) și digitizarea conținutului acesteia

2012

Acțiunea-cheie 16: Propunerea unei Decizii a Parlamentului și a Consiliului privind asigurarea recunoașterii reciproce a e-identificării și a e-autentificării în întreaga UE pe bază de „servicii de autentificare” online furnizate în toate statele membre (care să utilizeze documentele oficiale cele mai adecvate, eliberate de sectorul public sau privat);

2012

Anexa 2: Obiective de performanță cheie

Indicatorii sunt selecționați în principal din cadrul de evaluare comparativă pentru perioada 2011-2015 (Benchmarking framework 2011-2015)1, aprobat de statele membre ale UE în noiembrie 2009.

1. Obiective privind banda largă:

Bandă largă de bază pentru toți până în 2013: acoperire de bandă largă de bază pentru 100 % din cetățenii UE. [Situație de referință: Acoperirea totală DSL (în % din populația totală a UE) era de 93 % în decembrie 2008.]

Bandă largă rapidă până în 2020: acoperire de bandă largă la cel puțin 30 Mbps pentru 100 % din cetățenii UE. (Situație de referință: 23 % din abonamentele de bandă largă erau de cel puțin 10 Mbps în ianuarie 2010.)

Bandă largă ultrarapidă până în 2020: 50% din locuințele europene ar trebui să aibă abonamente de peste 100 Mbps. (Nu există o situație de referință)

2. Piața unică digitală:

Promovarea comerțului electronic: 50% din populație ar trebui să efectueze cumpărături online până în 2015. (Situație de referință: În 2009, 37% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au comandat servicii sau bunuri de uz privat în ultimele 12 luni.)

Comerț electronic transfrontalier: 20% din populație ar trebui să efectueze cumpărături transfrontaliere online până în 2015. (Situație de referință: În 2009, 8% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au comandat în ultimele 12 luni bunuri sau servicii de la furnizori din alte țări UE.)

Comerț electronic pentru întreprinderi: 33% din IMM-uri ar trebui să efectueze achiziții/vânzări online până în 2015. (Situație de referință: Pe parcursul anului 2008, 24% și respectiv 12% dintre întreprinderi au efectuat achiziții/vânzări electronice pentru sume reprezentând cel puțin 1% din cifra de afaceri/totalul achizițiilor.

Piața unică a serviciilor de telecomunicații: diferența dintre tarifele de roaming și cele naționale trebuie să se apropie de zero în 2015. (Situație de referință: În 2009, prețul mediu pentru roaming era de 0,38 de cenți pe minut (apel efectuat), iar prețul mediu pentru toate apelurile în UE a fost de 0,13 cenți pe minut (roaming inclus).

3. Incluziunea digitală:

Creșterea utilizării regulate a internetului de la 60% la 75% până în 2015 și de la 41% la 60% pentru persoanele defavorizate. (Situațiile de referință se referă la anul 2009).

Reducerea la jumătate a numărului de persoane care nu au utilizat niciodată internetul până în 2015 (până la 15%). (Situație de referință: În 2009, 30% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani nu utilizaseră niciodată internetul.)

4. Serviciile publice:

eGovernment până în 2015: 50% din cetățeni să folosească serviciile eGovernment, iar jumătatea dintre aceștia să transmită formulare completate online. (Situație de referință: În 2009, 38% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani utilizaseră servicii eGovernment în ultimele 12 luni, iar 47% dintre acestea utilizaseră serviciile eGovernment pentru transmiterea de formulare completate.)

Servicii publice transfrontaliere: până în 2015 vor trebui să fie disponibile online toate serviciile publice cheie transfrontaliere incluse în lista care urmează să fie convenită de statele membre până în 2011. (Nu există o situație de referință)

5. Cercetare și inovare:

Creșterea cercetării și dezvoltării în domeniul TIC: Dublarea investițiilor publice până la 11 miliarde euro. (Situație de referință: Angajamentele sau alocările de la bugetul public pentru cercetarea și dezvoltarea în domeniul TIC au fost de 5,7 miliarde în 2007.)

6. Economia cu emisii scăzute de carbon:

Promovarea iluminării cu consum scăzut de energie: O reducere globală de cel puțin 20% din consumul de energie pentru iluminat până în 2020. (Nu există o situație de referință)

1 :

Pentru mai multe informații, a se vedea Cadrul de evaluare comparativă pentru perioada 2011-2015; Acesta reprezintă un cadru conceptual pentru colectarea de date statistice privind societatea informației, însoțit de o listă de indicatori fundamentali pentru evaluarea comparativă.


Side Bar

Mon compte

Gérez vos recherches et notifications par email


Aidez-nous à améliorer ce site