Navigation path

Left navigation

Additional tools

Other available languages: EN FR

MEMO/09/62

Bruxelles, 12 februarie 2009

Raport privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare

De ce raportează Comisia despre progresele realizate în domeniul reformei sistemului de justiție și al luptei împotriva corupției în România?

La 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, persistau anumite deficiențe în domeniul reformei sistemului de justiție și al luptei împotriva corupției, care puteau împiedica aplicarea efectivă a legislației, politicilor și programelor europene și priva românii de exercitarea deplină a drepturilor lor în calitate de cetățeni ai UE. Prin urmare, în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare[1], Comisia și-a asumat obligația de a sprijini România în vederea remedierii acestor deficiențe, dar și de a verifica periodic progresele în raport cu cele patru obiective de referință stabilite pentru reforma sistemului de justiție și pentru lupta împotriva corupției. Aceste obiective sunt interdependente. Ele trebuie avute în vedere împreună, ca parte a unei ample reforme a sistemului judiciar și a luptei împotriva corupției, care necesită un angajament politic de lungă durată.

Cum raportează Comisia despre progreselor realizate de România?

În cadrul MCV, Comisia publică rapoarte de două ori pe an. Aceste rapoarte se fundamentează pe contribuțiile autorităților române, ale serviciilor Comisiei, ale statelor membre, precum și ale experților tehnici și ale societății civile.

Ultimul raport, publicat la 23 iulie 2008, a oferit o evaluare completă a progreselor în cadrul fiecăruia dintre cele patru obiective de referință stabilite pentru România. Cu toate că a regăsit elementele fundamentale ale unui sistem care funcționează, raportul a menționat existența unui cadru juridic și instituțional încă fragil și a unui grad ridicat de politizare a deciziilor privind corupția. După o perioadă de incertitudine, Guvernul și-a accelerat eforturile de reformare a sistemului judiciar și de luptă împotriva corupției, dar angajamentul de reformare din partea instituțiilor-cheie din România a fost inegal: este nevoie de un consens neechivoc, inclusiv în Parlament și în sistemul judiciar, pentru a elimina corupția la nivel înalt.

Deoarece perioada de timp scursă de la raportul respectiv a fost considerată prea scurtă pentru a permite României să remedieze toate deficiențele și pentru a permite Comisiei să revizuiască evaluarea efectuată, actualul raport conține doar o actualizare factuală a progreselor. În acest raport, Comisia se abține în mod deliberat de la efectuarea unei evaluări detaliate a rezultatelor obținute în cadrul fiecărui obiectiv de referință, dar notează anumite preocupări în legătură cu evoluția situației. România trebuie să abordeze aceste aspecte preocupante înainte de efectuarea de către Comisie a unei noi evaluări complete la mijlocul anului 2009. Ultimul raport detaliat din 23 iulie 2008 rămâne punctul de referință în raport cu principalele dificultăți din viitor.

Ce spune raportul de astăzi?

Raportul menționează că ritmul progreselor nu a fost menținut și sugerează ca autoritățile române să se reîncadreze pe linia dinamică a reformării sistemului judiciar și a luptei împotriva corupției.

Cu toate că au fost câteva semnale pozitive în reforma judiciară, rezultatele sunt dificil de demonstrat. Guvernul a finalizat proiectul de modificare a proiectului existent de Cod civil, un proiect de Cod penal și proiectele de Coduri de procedură penală și de procedură civilă, însă acestea nu au fost încă adoptate. Intențiile Consiliului Superior al Magistraturii de a accepta să își asume într-o mai mare măsură reforma sistemului de justiție sunt încurajatoare, dar acestea trebuie transpuse în fapte. În plus, sunt așteptate în continuare îmbunătățiri în domenii care privesc: accesul la jurisprudență și unificarea acesteia, o mai mare răspundere a magistraților, resursele umane și gestionarea sistemului judiciar.

Agenția Națională de Integritate și-a constituit un istoric operațional de cazuri, care trebuie menținut. ANI va trebui să demonstreze că este capabilă să își extindă anchetele fără interferențe exterioare și beneficiind de cooperarea deplină a altor autorități de stat.

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a continuat să înregistreze un parcurs pozitiv și stabil de instrumentare a cazurilor de corupție la nivel înalt. Pe de altă parte, anchetarea anumitor cazuri de corupție la nivel înalt este în continuare blocată de Parlamentul român. În plus, stabilitatea cadrului anticorupție din România a întâmpinat mai multe dificultăți majore, prin inițiativa Parlamentului de a modifica procedura de numire a procurorilor-șefi și prin încercările repetate ale acestuia de modificare a Codul de procedură penală, în scopul de a restrânge în mod grav competențele organelor de urmările penală.

Care sunt următoarele etape?

Este important ca autoritățile române să se reîncadreze pe linia dinamică a reformării sistemului judiciar și a luptei împotriva corupției, astfel încât să contrabalanseze regresele din ultimele luni. Aceasta înseamnă, în special, adoptarea codurilor necesare pentru a moderniza sistemul juridic și pentru a demonstra – prin instrumentarea rapidă a cazurilor de corupție la nivel înalt – că sistemul juridic este capabil să pună în aplicare legile într-un mod independent și eficient.

Următoarea evaluare a progreselor care va fi efectuată de Comisie în vara anului 2009 va arăta măsura în care România a fost capabilă să remedieze deficiențele din cadrul reformei sistemului judiciar și să obțină rezultate convingătoare și concrete în lupta împotriva corupției.

România trebuie să demonstreze existența unui sistem judiciar stabil și care să funcționeze autonom, capabil să încerce să sancționeze cazurile de corupție și să mențină statul de drept.

Care sunt cele patru obiective de referință stabilite pentru România?

În cadrul Mecanismului de cooperare și verificare au fost stabilite pentru România următoarele obiective de referință:

1. Asigurarea unei transparențe și eficiențe sporite a actului de justiție, în special prin consolidarea capacității și răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii. Raportarea și monitorizarea impactului noilor coduri de procedură civilă și de procedură penală.

2. Instituirea, după cum a fost prevăzut, a unei agenții de integritate cu responsabilități legate de verificarea averii, a incompatibilităților și a potențialelor conflicte de interese, care să emită hotărâri cu caracter obligatoriu pe baza cărora să se poată aplica sancțiuni disuasive.

3. Pe baza progreselor înregistrate până în prezent, continuarea realizării unor anchete profesionale și imparțiale în cazul sesizărilor de corupție la nivel înalt.

4. Adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și luptă împotriva corupției, în special în administrația locală.

De unde poate fi obținut raportul?

Raportul este disponibil pe următorul site Internet: http://ec.europa.eu/dgs/secretariat_general/cvm/index_en.htm


[1] Decizia nr. 2006/928/CE a Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare și de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referință specifice în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției (JO L 354, 14.12.2006, p. 56).


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website