Navigation path

Left navigation

Additional tools

MEMO/08/86

Brussels, 13 February 2008

Analizarea creării unui sistem european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR)

Comisia a prezentat o comunicare privind crearea unui sistem european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR), cu scopul de a preveni trecerile neautorizate ale frontierei, de a reduce numărul de imigranţi ilegali care îşi pierd viaţa pe mare şi de a întări securitatea internă a UE prin contribuţia la prevenirea criminalităţii transfrontaliere.

Provocări şi obiective

Comunicarea analizează parametrii în care ar putea fi dezvoltat un sistem european de supraveghere a frontierelor, axat iniţial pe frontierele externe estice şi meridionale ale UE şi recomandă statelor membre o foaie de parcurs pentru dezvoltarea graduală în următorii ani a unui asemenea „sistem de sisteme”. Această comunicare se concentrează pe consolidarea supravegherii frontierelor, având următoarele obiective:

  • Reducerea numărului de imigranţi ilegali care intră în mod clandestin pe teritoriul UE

În prezent, sistemele naţionale de supraveghere a frontierelor vizează numai anumite porţiuni ale frontierelor externe ale UE. Ca urmare a constrângerilor de ordin tehnic şi financiar, regiunile supravegheate sunt în prezent limitate la anumite zone plane sau de coastă şi la acele zone unde sunt desfăşurate operaţiuni.

Autorităţile responsabile de controlul frontierelor în statele membre au nevoie să primească informaţii mai fiabile şi mai rapide pentru a putea detecta, identifica, urmări şi intercepta persoanele care încearcă să intre ilegal în UE, reducând astfel numărul de imigranţi ilegali care trec în mod clandestin frontierele externe ale UE.

  • Reducerea ratei mortalităţii imigranţilor ilegali prin salvarea mai multor vieţi pe mare

Mulţi imigranţi ilegali şi persoane care au nevoie de protecţie internaţională călătoresc în condiţii extrem de dificile şi îşi asumă riscuri foarte mari în încercările de a intra în UE în mod ilegal, ascunzându-se în vehicule, nave de mărfuri, etc. Practica recentă de a călători la bordul unor nave nesigure şi supraaglomerate a dus la multiplicarea numărului de migranţi şi refugiaţi care, în mod regretabil, continuă să îşi piardă viaţa înecându-se în Oceanul Atlantic între Africa şi Insulele Canare, precum şi în Marea Mediterană.

Bilanţul tragic al deceselor datorate acestui tip de imigraţie ilegală este inacceptabil şi, prin urmare, trebuie redus în mod semnificativ. Trebuie îmbunătăţită capacitatea de a detecta ambarcaţiunile de mici dimensiuni în largul mării, sporind şansele de salvare şi căutare şi astfel salvând mai multe vieţi pe mare. Cu toate acestea, soluţii pe termen lung la provocările ridicate de gestionarea migraţiei pot fi realizate numai printr-o strategie globală care cuprinde cooperarea cu ţări terţe, inclusiv în domeniul supravegherii frontierelor.

  • Creşterea securităţii interne în ansamblul UE prin contribuţia la prevenirea criminalităţii transfrontaliere

Supravegherea frontierelor nu are ca scop doar prevenirea trecerii neautorizate a frontierei, ci şi combaterea criminalităţii transfrontaliere precum terorismul, traficul de persoane şi de droguri, traficul ilicit de arme, etc.

Combaterea acestor ameninţări este în primul rând o sarcină a forţelor de poliţie şi a serviciilor de informaţii din statele membre. Cu toate acestea, un sistem eficient de gestionare a frontierelor, atât la nivel naţional cât şi european, va reprezenta un instrument foarte util pentru combaterea criminalităţii transfrontaliere.

Concept general

Un Sistem european de supraveghere a frontierelor – EUROSUR - ar trebui să sprijine statele membre în vederea conştientizării depline a situaţiei existente la frontierele lor externe[1] şi a creşterii capacităţii de reacţie[2] a autorităţilor naţionale de aplicare a legii .

EUROSUR ar trebui să ofere cadrul tehnic comun pentru raţionalizarea cooperării şi comunicării cotidiene dintre autorităţile statelor membre şi să faciliteze folosirea celei mai avansate tehnologii în scopul supravegherii frontierelor. Un obiectiv operaţional esenţial ar trebui să fie punerea în comun a informaţiilor între sistemele naţionale existente şi sistemele europene, cu excepţia datelor cu caracter personal.

EUROSUR ar putea fi creat în trei faze care să se desfăşoare în paralel:

  1. FAZA 1: Scopul acestei faze este de a interconecta şi de a raţionaliza sistemele de supraveghere şi mecanismele existente în statele membre.

Prin urmare, ar trebui folosită finanţarea oferită de Fondul pentru Frontierele Externe pentru a îmbunătăţi şi extinde sistemele naţionale de supraveghere a frontierelor şi pentru a crea centre naţionale de coordonare pentru controlul frontierelor în statele membre, situate la frontierele sudice şi estice ale UE.

Ar trebui creată o reţea de comunicaţii computerizată şi securizată pentru a face schimb de informaţii şi pentru a coordona activităţile între centrele din statele membre, precum şi cu agenţia FRONTEX.

În plus, ar trebui analizată modalitatea de a acorda sprijin logistic şi financiar ţărilor terţe vecine selectate, în vederea promovării cooperării operaţionale cu statele membre în domeniul supravegherii frontierelor.

  1. FAZA 2: Obiectivul acestei etape este de a eficientiza folosirea instrumentelor de supraveghere la nivelul UE.

Folosirea programelor europene în domeniul cercetării şi dezvoltării va avea ca efect îmbunătăţirea performanţelor tehnice ale senzorilor şi instrumentelor de supraveghere (de exemplu, sateliţi, vehicule aeriene fără pilot, etc).

În plus, o aplicare comună a instrumentelor de supraveghere ar furniza autorităţilor statelor membre informaţii mai frecvente şi mai fiabile privind supravegherea frontierelor externe şi a zonelor prefrontaliere.

Ar putea fi dezvoltat un o viziune de ansamblu privind culegerea informaţiilor în zonele prefrontaliere, astfel încât informaţiile deţinute să fie combinate cu cele obţinute cu ajutorul instrumentelor de supraveghere.

  1. FAZA 3: Obiectivul acestei faze este de a crea o platformă comună pentru punerea în comun a informaţiilor din domeniul maritim al UE. Acesta va fi realizat prin integrarea în cadrul unei reţele a tuturor sistemelor de raportare şi de monitorizare în zonele marine aflate sub jurisdicţia statelor membre, precum şi în zonele adiacente din largul mării, permiţând astfel autorităţilor responsabile cu supravegherea frontierelor să beneficieze de utilizarea integrată a acestor sisteme diverse.

Având în vedere actuala presiune migraţionistă, această reţea integrată ar trebui să fie limitată, într-o primă etapă, la Marea Mediterană, sudul Oceanului Atlantic (insulele Canare) şi Marea Neagră şi să fie axată pe securitatea internă, prin conectarea autorităţilor de control al frontierelor şi a altor autorităţi cu competenţe şi interese în materie de securitate din domeniul maritim.

Ulterior, această reţea integrată de sisteme de supraveghere şi raportare ar putea fi extinsă la întreg domeniul maritim al UE, vizând nu doar aspecte legate de frontiere, ci toate activităţile din domeniul maritim, precum siguranţa maritimă, protecţia mediului marin, controlul pescuitului şi aplicarea legii.

În timp ce fazele 1 şi 2 ar trebui să vizeze frontierele terestre şi maritime externe, faza a treia ar trebui axată doar pe domeniul maritim. Aspectele acestei comunicări care privesc supravegherea frontierelor maritime externe constituie o parte integrantă a cadrului general stabilit de politica maritimă integrată pentru Uniunea Europeană.

Odată pus în aplicare, EUROSUR ar constitui un pas decisiv spre stabilirea graduală, în viitor, a unui sistem european comun de gestionare integrat a frontierelor. În procesul de punere în aplicare a deferitelor măsuri descrise în această comunicare, Fondul pentru Frontierele Externe ar trebui să reprezinte mecanismul principal de solidaritate a statelor membre în ceea ce priveşte partajarea sarcinii financiare în Uniunea Europeană.

Pentru mai multe informaţii despre activitatea vicepreşedintelui Frattini, vă rugăm să consultaţi site-ul acestuia: http://www.ec.europa.eu/commission_barroso/frattini/index_en.htm.


[1] Conştientizarea situaţiei existente măsoară capacitatea autorităţilor de detectare a deplasărilor transfrontaliere şi de găsire a motivelor justificate pentru a lua măsuri de control.

[2] Capacitatea de reacţie măsoară perioada de timp necesară pentru controlul oricăror deplasări transfrontaliere şi, de asemenea, timpul şi mijloacele necesare pentru a reacţiona în mod adecvat în situaţii deosebite.


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website