Navigation path

Left navigation

Additional tools

Other available languages: EN FR DE

MEMO/08/72

Bruxelles, 4 februarie 2008

Raport intermediar privind progresele realizate de România în domeniul reformei justiţiei şi al luptei împotriva corupţiei

De ce raportează Comisia asupra progreselor României în aceste domenii?

La momentul aderării României, 1 ianuarie 2007, persistau anumite deficienţe în domeniile reformei justiţiei şi luptei împotriva corupţiei, care ar fi putut împiedica aplicarea eficace a legislaţiei, politicilor şi programelor europene. Tratatul de aderare a stabilit cadrul pentru noi acţiuni în aceste domenii[1]. În plus, în cadrul Mecanismului de cooperare şi de verificare[2], Comisia şi-a asumat obligaţia de a sprijini România în vederea remedierii acestor deficienţe, dar şi de a verifica periodic progresele în ceea ce priveşte patru obiective de referinţă („benchmarks” sau condiţionalităţi) stabilite în domeniul reformei justiţiei şi al luptei împotriva corupţiei. Aceste obiective sunt interdependente. Ele trebuie avute în vedere împreună, ca parte a unei ample reforme a sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei, care necesită un angajament politic de lungă durată.

Cum raportează Comisia asupra progreselor realizate de România?

Primul raport al Comisiei a fost publicat la 27 iunie 2007. Acesta a inclus o evaluare cuprinzătoare a progreselor realizate în ceea ce priveşte îndeplinirea fiecăruia dintre cele patru obiective de referinţă. Raportul a concluzionat că Guvernul României este determinat să realizeze reforma sistemului judiciar şi să cureţe sistemul de corupţie. Cu toate acestea, exista încă o deficienţă clară în ceea ce priveşte transpunerea intenţiilor în rezultate concrete. Recunoscând eforturile României, s-a apreciat că mai rămăseseră multe de făcut, iar progresele în combaterea corupţiei la nivel înalt erau considerate încă drept insuficiente.

Deoarece perioada de timp scursă de la raportul respectiv a fost considerată prea scurtă pentru a permite României să remedieze toate deficienţele şi pentru a permite Comisiei să revizuiască evaluarea efectuată, actualul raport conţine doar o actualizare factuală a progreselor şi se abţine în mod deliberat de la efectuarea unei evaluări detaliate a rezultatelor obţinute în cadrul fiecărui obiectiv de referinţă. Cu toate acestea, raportul notează anumite preocupări legate de evoluţia progreselor, aspecte care trebuie abordate de către România înaintea efectuării unei evaluări complete la mijlocul anului 2008.

În plus, actualul raport intermediar conţine o vedere de ansamblu asupra asistenţei acordate României în domeniile aferente obiectivelor de referinţă. Acest aspect a fost inclus în vederea identificării posibilelor lacune în ceea ce priveşte asistenţa, precum şi pentru a asigura României unui sprijin complet şi relevant.

Actualul raport se fundamentează, ca şi în trecut, pe contribuţiile autorităţilor române, ale serviciilor Comisiei, ale statelor membre, ale experţilor tehnici şi ale societăţii civile.

Ce spune, pe scurt, raportul?

Raportul conchide că există întârzieri în ceea ce priveşte punerea în aplicare a unei strategii coerente de recrutare în sistemul judiciar (obiectivul de referinţă nr. 1), înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate (obiectivul de referinţă nr. 2), precum şi în elaborarea unei strategii globale şi punerea în aplicare de proiecte reprezentative pentru a lupta împotriva corupţiei la nivel local (obiectivul de referinţă nr. 4).

Raportul exprimă o preocupare specială în privinţa luptei împotriva corupţiei la nivel înalt (obiectivul de referinţă nr. 3), România nefăcând încă dovada unor rezultate convingătoare. Raportul sugerează României să accelereze eforturile în acest domeniu, să consolideze eforturile destinate menţinerii stabilităţii legislative şi instituţionale a cadrului de luptă anticorupţie din România, în vederea înregistrării de progrese înainte de următoarea evaluare detaliată a Comisiei de la mijlocul anului în curs.

Ce spune raportul despre Planul de acţiune al României?

Conform sugestiei făcute de către Comisie în primul raport din iunie 2007, România a elaborat un Plan de acţiune detaliat privind modul în care preconizează să îndeplinească obiectivele de referinţă stabilite în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare. Comisia a sprijinit România printr-o evaluare de natură metodologică, efectuată de experţi independenţi. România s-a consultat cu societatea civilă asupra Planului de acţiune, care a fost adoptat de către guvern la sfârşitul lunii octombrie 2007.

Comisia recunoaşte eforturile României de a realiza un Plan de acţiune detaliat, profesionist şi discutat cu societatea civilă. Cu toate acestea, pe alocuri, Planul de acţiune necesită mai multă consecvenţă, iar unele lacune trebuie remediate. Obiectivele prevăzute în Planul de acţiune sunt contrazise de unele iniţiative legislative şi politice lansate. În plus, Planul de acţiune omite chestiunea importantă a stabilităţii legislative şi instituţionale a cadrului de luptă anticorupţie (obiectivul de referinţă nr. 3). Planul omite de asemenea să indice când şi dacă vor fi elaborate strategii sectoriale în domeniul reformei justiţiei şi a combaterii corupţiei, care să le înlocuiască pe cele expirate recent. În ceea ce priveşte corupţia la nivel local (obiectivul de referinţă nr. 4), Planul de acţiune nu oferă suficiente detalii. Planul de acţiune conţine, de asemenea, anumite măsuri şi indicatori de performanţă care nu par a fi suficient de adecvaţi pentru obţinerea rezultatului dorit. Acest lucru se referă în special la indicatori cum ar fi scurgerea de informaţii confidenţiale către presă (obiectivul de referinţă nr. 3; partea I, măsura 1.2). Un studiu privind individualizarea pedepselor pentru infracţiunile de corupţie (obiectivul de referinţă nr. 3; partea II, măsura 1) poate reprezenta doar un prim pas în rezolvarea problemei posibilei clemenţe în judecarea proceselor de corupţie la nivel înalt, menţionată de Comisie în raportul din 27 iunie 2007.

Raportul sugerează remedierea deficienţelor Planului de acţiune, actualizarea sa continuă şi monitorizarea riguroasă a punerii sale în aplicare de către un puternic mecanism de coordonare central operaţional.

Ce spune raportul despre sprijinul acordat României în domeniul reformei justiţiei şi al luptei împotriva corupţiei?

Raportul arată că România a primit în trecut un sprijin important în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, atât din partea Comisiei cât şi a statelor membre. Aceste domenii rămân în mod clar prioritare şi pentru proiectele de asistenţă ce vor fi implementate în viitor. Numai prin Facilitatea de tranziţie a UE, care este în vigoare până în 2010, vor fi disponibile peste 12 milioane de euro pentru proiecte destinate special sprijinirii României în vederea îndeplinirii obiectivelor de referinţă.

Raportul conchide că, în domeniile cărora li se acordă o mare atenţie prin proiectele de cooperare, cum ar fi reforma justiţiei şi Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), există un progres relativ constant.

Raportul sugerează axarea viitoarelor proiecte pe lupta împotriva corupţiei şi pe Agenţia Naţională de Integritate, precum şi acordarea de prioritate proiectelor mai mici şi mai bine ţintite, care abordează direct priorităţile şi nevoile identificate în Planul de acţiune al României. Raportul conţine, de asemenea, câteva sugestii concrete privind cooperarea viitoare (cum ar fi, de exemplu, stagii de practică profesională, burse, parteneriate instituţionale), precum şi, în anexă, o prezentare în ansamblu a asistenţei acordate în trecut.

Care sunt următorii paşi?

Actualul raport intermediar exprimă preocuparea Comisiei cu privire la lipsa, până în prezent, a rezultatelor convingătoare în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt în România. Acesta sugerează, în special, că România ar trebui să-şi accelereze eforturile pentru a realiza progrese în acest domeniu înaintea următorului raport al Comisiei.

În iulie 2008, Comisia va publica din nou un raport cuprinzător în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare, în care vor fi evaluate progresele realizate în ceea ce priveşte toate cele şase obiective de referinţă.

Care sunt cele patru obiective de referinţă stabilite pentru România?

În cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare au fost stabilite pentru România următoarele obiective de referinţă:

1. Asigurarea unei transparenţe şi eficienţe sporite a actului de justiţie, în special prin consolidarea capacităţii şi răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii. Raportarea şi monitorizarea impactului noilor coduri de procedură civilă şi penală.

2. Înfiinţarea, după cum a fost prevăzut, a unei agenţii de integritate competentă să verifice averea, incompatibilităţile şi potenţialele conflicte de interese, precum şi să emită hotărâri cu caracter obligatoriu pe baza cărora să se poată aplica sancţiuni disuasive.

3. Pe baza progreselor înregistrate până în prezent, continuarea realizării unor anchete profesionale şi imparţiale în cazul sesizărilor de corupţie la nivel înalt.

4 Adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire şi de luptă împotriva corupţiei, în special în administraţia locală.

De unde poate fi obţinut raportul?

Raportul poate fi descărcat de la următoarea adresă internet: http://ec.europa.eu/dgs/secretariat_general/cvm/index_en.htm


[1] Articolele 37 şi 38 din Tratatul de Aderare al României

[2] Decizia nr. 2006/928/CE a Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare şi de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referinţă specifice în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 56).


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website