Chemin de navigation

Left navigation

Additional tools

Autres langues disponibles: FR EN

MEMO/07/79

Bruxelles, 23 februarie 2007

„Efectele deficitului de competenţe privind limbile străine în întreprinderi asupra economiei europene”

În decembrie 2005, Direcţia Generală Educaţie şi Cultură a Comisiei Europene a însărcinat Centrul Naţional de Limbi din Regatul Unit cu efectuarea acestui studiu, în colaborare cu o echipă internaţională de cercetători. Obiectivul a fost furnizarea către Comisie şi factorii de decizie din statele membre, de informaţii practice şi analize cu privire la utilizarea competenţelor lingvistice în IMM-uri şi impactul asupra performanţei întreprinderilor.

Rezumat

Principalele constatări

  • Întreprinderile europene pierd afaceri într-o mare măsură, ca urmare a lipsei competenţelor lingvistice. Pe baza eşantionului se estimează că 11% dintre IMM-urile europene exportatoare (945 000 de societăţi comerciale) şi-ar putea pierde afacerile din cauza barierelor de comunicare.
  • Sondajul a identificat o legătură directă între cunoaşterea limbilor şi succesul exporturilor. S-au identificat patru elemente de gestionare a activităţilor lingvistice, care se pot asocia cu succesul exporturilor: abordarea strategică privind comunicarea multilingvă, numirea vorbitorilor de limbă maternă, angajarea de personal cu competenţe lingvistice şi utilizarea serviciilor oferite de traducători şi interpreţi. Întreaga economie a UE ar putea înregistra câştiguri importante, dacă toate IMM-urile exportatoare ar aplica una sau mai multe dintre aceste tehnici.
  • Limba engleză este limba cheie pentru a avea acces pe piaţa exporturilor. Cu toate acestea, rezultatele sondajului sugerează faptul că situaţia este mult mai complexă faţă de mult-citata părere, potrivit căreia limba engleză ar fi limba universală. Limba rusă se foloseşte pe o arie extinsă în Europa de Est (alături de limbile germană şi polonă). Limba franceză se foloseşte în comerţul din zona Africii, iar limba spaniolă în America Latină. Parteneriatele de afaceri pe termen mai lung depind de întemeierea şi gestionarea relaţiei. În acest scop, cunoaşterea culturii şi a limbii ţării ţintă sunt esenţiale.

Bazele macroeconomice

Cercetările indică faptul că IMM-urile exportatoare sunt mai productive decât cele care nu exportă. De asemenea, societăţile comerciale exportatoare beneficiază deseori de o creştere ascunsă prin accesul la cunoştinţele tehnice mai avansate, cunoaşterea pieţei şi la economiile privind costurile sau eficienţa.

IMM-urile asigură mai mult de 50% din ocuparea forţei de muncă în cadrul Uniunii Europene. Astfel, dacă un număr mai mare de IMM-uri ar deveni exportatoare prospere, iar cele exportatoare şi-ar extinde piaţa, aceste aspecte ar avea un impact semnificativ asupra economiei europene. În afară de aceasta, ar putea beneficia de mai multă inovaţie şi cunoaştere a pieţei, care, la rândul lor, ar putea avea impact asupra productivităţii economiilor naţionale.

Afaceri pierdute ca urmare a barierelor lingvistice şi culturale

Sondajul cu privire la IMM-uri a evidenţiat faptul că se pierd afaceri într-o mare măsură, ca urmare a lipsei competenţelor lingvistice. În eşantionul de aproape 2 000 de întreprinderi, 11% dintre respondenţi (195 de IMM-uri) au pierdut un contract ca urmare a lipsei competenţelor lingvistice. Dintre acestea, 37 de întreprinderi au pierdut contracte cu o valoare totală între 8 şi 13,5 milioane de euro. Alte 54 de întreprinderi au pierdut contracte potenţiale cu o valoare totală între 16,5 şi 25,3 milioane de euro. Cel puţin 10 întreprinderi au pierdut fiecare câte un contract cu valoarea de peste 1 milion de euro.

Conform acestor constatări, pierderea medie pe întreprindere pe o perioadă de trei ani este de 325 000 de euro. Desigur, sondajul a identificat doar acele situaţii în care companiile aveau cunoştinţă de afacerea pierdută sau potenţial pierdută şi astfel suma reală poate fi mult mai mare.

IMM-urile se confruntă cu bariere interculturale şi lingvistice când acţionează în alte ţări. În toate ţările, mai puţin în opt dintre ele, peste 10% dintre respondenţi aveau cunoştinţă de confruntarea cu probleme interculturale.

Abordări curente privind gestionarea activităţilor lingvistice

În 15 din 29 de ţări, cel puţin 50% dintre respondenţi pretind că adoptă o abordare strategică a comunicării multilingve (definită ca şi „adoptarea planificată a unei serii de tehnici pentru facilitarea comunicării eficiente cu clienţii şi furnizorii din străinătate”).

Angajarea vorbitorilor de limbă maternă cu competenţe lingvistice pare a fi o tehnică de gestionare a activităţilor lingvistice des utilizată - 22% dintre întreprinderi recurg la această resursă.

Adaptarea site-ului web a fost frecventă, întrucât 50% dintre întreprinderile din 22 de ţări pun la dispoziţie site-uri web în alte limbi decât limba naţională.

Utilizarea serviciilor oferite de traducători şi interpreţi a variat - între 4% şi 84% dintre întreprinderi, pe ţară. Setul de răspunsuri cel mai uniform se referea la apelul la agenţi locali, majoritatea ţărilor încadrându-se în intervalul 20%-40%. Această tendinţă se observă mai ales în cazul întreprinderilor mai mici, care nu dispun de capacitatea financiară de a numi personal suplimentar pentru a face faţă cerinţelor unei pieţe noi.

O mare parte din întreprinderi (48% din eşantion) pretind că oferă angajaţilor posibilitatea de a urma cursuri de limbă, 15 ţări depăşind 50% şi doar una aflându-se sub 20%. Cu toate acestea, atât întreprinderile mici, cât şi cele mari declară că preferă să angajeze personal cu competenţe lingvistice, decât să investească în formare.

Intenţii viitoare de export

46% dintre întreprinderile din întreg eşantionul european planifică intrarea pe noi pieţe de export în următorii trei ani.

Nevoia de competenţe lingvistice va creşte în viitor. În 13 din cele 29 de ţări studiate, cel puţin 50% dintre respondenţi credeau că vor avea nevoie de competenţe lingvistice suplimentare în următorii trei ani. De asemenea, s-a prevăzut necesitatea competenţelor interculturale în viitor, însă nu la acelaşi nivel.

Opinia persoanelor cu influenţă la nivel naţional

Interpretarea datelor sondajelor naţionale a fost confirmată de către persoanele cu influenţă la nivel naţional intervievate, ca fiind preponderent corectă. Persoanele cu influenţă la nivel naţional au fost întrebate dacă aveau cunoştinţă de iniţiative sau politici disponibile întreprinderilor la nivel naţional, cu scopul de a creşte nivelul sau cantitatea competenţelor lingvistice. Doar 50% aveau cunoştinţă de astfel de politici şi dintre aceştia nici unul nu considera politicile ca fiind eficiente.

S-au exprimat opinii cu privire la necesitatea experienţei de lucru în alte ţări, astfel încât angajaţii să-şi îmbunătăţească nu doar competenţele lingvistice, ci şi cunoştinţele despre diferite culturi de afaceri.

Constatările societăţilor comerciale mari

Rezultatele sondajului cu privire la societăţile comerciale mari au întărit o mare parte a rezultatelor sondajului cu privire la principalele IMM-uri:

  • Angajarea personalului cu competenţe lingvistice este un lucru obişnuit (73% dintre respondenţi aveau o schemă de angajare de personal cu competenţe lingvistice bine stabilită, în timp ce alţi 20% au afirmat că acest lucru este practica obişnuită).
  • Limba engleză se foloseşte ca şi limbă intermediară pe o arie mai largă decât în cazul IMM-urilor, posibil şi ca urmare a utilizării acesteia în cadrul multor companii multi-naţionale.
  • În ciuda acestui fapt, cererea de competenţe în alte limbi decât limba engleză a fost mai mare decât pentru aceasta din urmă. Limba spaniolă şi alte limbi universale reprezentau o prioritate semnificativ mai mare în ceea ce priveşte nevoile viitoare, în comparaţie cu răspunsurile IMM-urilor.
  • Din motive de eficienţă, limba engleză a fost deseori încurajată sau menţionată ca şi o limbă folosită în cadrul companiilor, chiar şi în ţările în care limba maternă este limbă de circulaţie internaţională, cum ar fi Franţa.
  • Totuşi, nu este clar, în ce măsură folosirea curentă a limbilor în organizaţii urmează aceste politici. Paralel, se încurajează interconectarea informală şi acest lucru împreună cu structuri de gestionare mai largi, au tendinţa de a favoriza mediul multilingv.

Aspectul macroeconomic: competenţele lingvistice şi succesul exporturilor

Informaţiile oferite voluntar de respondeţi referitoare la performanţa întreprinderilor (cifra de afaceri, profitul, valoarea contractelor pierdute) au fost limitate cu scopul protejării confidenţialităţii comerciale. Cu toate acestea, au fost disponibile suficiente date în întregul eşantion UE pentru a modela scenarii referitoare la posesii, sau dacă nu, la competenţe lingvistice. Rezultatele demonstrează posibilitatea reală de a măsura impactul competenţelor lingvistice asupra performanţei economice.

S-au identificat patru elemente de gestionare a activităţilor lingvistice care se pot combina în diferite moduri, pentru a le asocia cu succesul exporturilor: abordarea strategică privind comunicarea multilingvă, numirea vorbitorilor de limbă maternă, angajarea de personal cu competenţe lingvistice şi utilizarea serviciilor oferite de traducători şi interpreţi.

S-a calculat că o IMM, care investeşte în una sau mai multe din aceste patru elemente, realizează vânzări la export în proporţie de 44,5% mai mult decât una care nu face aceste investiţii. Pe lângă aceasta, este probabil să existe câştiguri de productivitate ca urmare a exporturilor, ceea ce s-ar regăsi în economia internă. Productivitatea totală a factorilor pentru exportatori poate fi cu 3,7% mai ridicată decât media industrială, iar 3,7% excedent de productivitate din exporturi ar putea reprezenta un impact suplimentar foarte substanţial al acestor investiţii în competenţe lingvistice.

Rezumatul recomandărilor

1. Concluziile acestui raport trebuie difuzate cu scopul de a angrena factorii decizionali la nivel european, naţional şi regional.

2. Aspectele legate de competenţa lingvistică ar trebui incluse în studiul comunitar privind inovaţia al CE, astfel încât să se determine măsura în care oferta şi cererea de competenţe lingvistice contribuie la economia UE.

3. Să se îmbunătăţească legăturile afaceri-educaţie cu privire la limbi. Să se identifice şi să se difuzeze modele de colaborări de succes între mediul de afaceri şi cel al educaţiei în special, dar nu exclusiv, cu orientare spre promovarea competenţelor lingvistice.

4. Să se analizeze potenţialul de adaptare a programelor de mobilitate existente pentru a găzdui perioade de experienţă de lucru („stagii”) în alte ţări pentru angajaţii IMM-urilor.

5. Să se dezvolte şi să se sprijine programe de sensibilizare cu privire la importanţa competenţelor lingvistice şi (întrucât se subînţelege) existenţa sistemelor de sprijin.

6. Să se concentreze asupra regiunilor, acestea având rolul de agenţi finali de livrare a măsurilor de sprijin referitoare la competenţele lingvistice pentru mediul de afaceri şi să se identifice platforma corespunzătoare pentru angajamentul în cadrul regiunilor.

7. Să se amelioreze coordonarea dintre politicile europene/naţionale/regionale/locale privind limbile şi nevoile în domeniul afacerilor.

8. Să se sprijine întreprinderile, astfel încât acestea să se perfecţioneze în gestionarea competenţelor lingvistice şi în aplicarea celor patru elemente de gestionare a activităţilor lingvistice asociate cu performanţe îmbunătăţite privind exporturile.

9. Ar trebui încurajate întreprinderile, după caz, cu ajutorul unor stimulente, pentru:

- a înregistra, exploata şi dezvolta competenţe lingvistice disponibile în cadrul societăţilor lor

- a asigura formarea angajaţilor apelând la formatori locali

- a asigura oportunităţi de experienţă de lucru studenţilor sau angajaţilor străini

- a se implica în schimburi internaţionale între întreprinderi

- a folosi competenţele lingvistice disponibile, inclusiv pe cele ale lucrătorilor migranţi

- a sprijini programele de educaţie şi formare, stabilind legături între limbi şi întreprinderi, lucrând cu şcoli, colegii şi universităţi.

10.Să se consolideze educaţia privind limbile (străine) în cadrul educaţiei şi al formării la toate nivelurile.

11. Să se îmbunătăţească armonizarea cu nevoile angajatorului prin:

- diversificarea gamei de limbi studiate, în special în învăţământul universitar şi profesional

- ameliorarea contextualizării cursurilor şi a calificărilor luând în considerare contextul afacerilor

- introducerea unor perioade de experienţă de lucru în străinătate, cu oportunităţi explicite de a folosi limba ţintă, în cadrul unor cursuri care combină limbile cu alte domenii relevante pentru afaceri

- ameliorarea flexibilităţii pentru a răspunde nevoilor în schimbare ale angajatorului.

12.Să se îmbunătăţească oferta de interpreţi şi traducători pentru limbile mai puţin studiate, cum ar fi limba chineză, arabă, rusă (în Europa de Vest) şi japoneză.

13.Fiecare student din învăţământul universitar ar trebui să tindă spre participarea într-un program de mobilitate într-o altă ţară europeană.

14.Să se sporească competenţele lingvistice existente încurajând dezvoltarea limbilor vorbite de copiii lucrătorilor migranţi, alături de limba naţională a ţării gazdă.

15.Să se cerceteze în continuare în detaliu aspectele cu privire la impactul economic al competenţelor lingvistice asupra exporturilor şi a altor domenii ale economiei, cum ar fi turismul, investiţia internă şi serviciile.

IP/07/230


Side Bar

Mon compte

Gérez vos recherches et notifications par email


Aidez-nous à améliorer ce site