Navigation path

Left navigation

Additional tools

Principalele constatări din raportul privind mecanismul de cooperare şi verificare cu România

European Commission - MEMO/07/262   27/06/2007

Other available languages: EN FR DE

MEMO/07/262

Bruxelles, 27 iunie 2007

Principalele constatări din raportul privind mecanismul de cooperare şi verificare cu România

România a aderat cu succes la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. În ceea ce priveşte cele câteva domenii în care vor fi necesare eforturi suplimentare, Uniunea Europeană a adoptat un pachet de măsuri de acompaniere. Acestea privesc domenii precum siguranţa alimentelor, eliberarea fondurilor UE şi un mecanism special în vederea susţinerii României pe calea continuării reformelor sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei.

Comisia a adoptat astăzi primul raport privind progresele înregistrate în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare şi măsurile pe care România le-a luat în vederea atingerii obiectivelor specifice, stabilite de către Comisie prin decizia din 13 decembrie 2006.

Informaţii complete privind aspectele procedurale care stau la baza rapoartelor privind progresele înregistrate, împreună cu o prezentare mai detaliată a obiectivelor specifice pot fi găsite în MEMO/07/260.

Principalele constatări ale Comisiei sunt următoarele:

Sinteză

România a înregistrat progrese, într-o măsură mai mică sau mai mare, în atingerea obiectivelor specifice stabilite în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare. Este important ca aceste obiective specifice să fie percepute ca reprezentând mai mult decât o listă de verificare a unor acţiuni individuale care pot fi bifate una câte una. Toate aceste obiective sunt legate între ele. Progresele înregistrate la nivelul unuia dintre ele au efecte asupra celorlalte. Fiecare obiectiv specific este o cărămidă pusă la temelia unui sistem judiciar şi administrativ caracterizat prin independenţă şi imparţialitate. Crearea şi menţinerea unui astfel de sistem este un proces de durată. El implică schimbări fundamentale, cu o dimensiune sistemică, ce pot avea nevoie de mulţi ani pentru a prinde cu adevărat rădăcini. Prin urmare, obiectivele specifice nu pot fi avute în vedere separat, ci împreună, ca parte a unei ample reforme a sistemului judiciar care necesită un angajament politic de lungă durată. Sunt necesare dovezi mai ample de punere în practică pentru a demonstra că schimbările sunt ireversibile.

Guvernul României este angajat în reforma sistemului judiciar şi eliminarea corupţiei din sistem. Autorităţile române îşi demonstrează bunele intenţii şi hotărârea în toate domeniile. Ele au pregătit proiectele legislative, planurile de acţiune şi programele necesare. Cu toate acestea, proba reală poate fi trecută cu bine numai prin punerea hotărâtă în practică a acestor acţiuni, zi de zi. Continuă să existe o slăbiciune evidentă la nivelul transpunerii acestor intenţii în rezultate. România şi-a amplificat eforturile, la cele mai înalte niveluri, în lupta împotriva corupţiei. Chiar dacă aceste eforturi sunt recunoscute, rămân multe de făcut. Progresele realizate în scurta perioadă de timp care s-a scurs de la instituirea mecanismului de cooperare şi verificare sunt încă insuficiente.

Problemele adânc înrădăcinate, în special corupţia, fac necesară instituirea ireversibilă şi funcţionarea eficace a unor structuri robuste la nivelul urmăririi penale şi aplicării legii, capabile să transmită semnale disuasive puternice. Mai mult decât atât, schimbările structurale necesare au impact asupra întregii societăţi şi necesită un pas înainte care depăşeşte cu mult simpla îndeplinire a obiectivelor specifice. Acest lucru implică un angajament ferm şi de durată din partea României şi poate fi încununat de succes numai cu condiţia să fie respectată în mod strict separarea puterilor executivă, legislativă şi judecătorească şi să existe o voinţă politică şi condiţii politice stabile.

Obiectivul specific nr. 1: Reforma sistemului judiciar

Toate măsurile din planul de acţiune al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au fost puse în aplicare şi au dat primele rezultate, în special în privinţa stabilirii unei jurisprudenţe unificate. Absenţa unei practici unitare pentru cazurile de restituire a proprietăţii rămâne, însă, un motiv de îngrijorare.

Constatările rezultate în urma monitorizării efectelor modificărilor Codului de procedură civilă şi Codului de procedură penală oferă garanţii ale angajamentului credibil al autorităţilor de a integra observaţiile practicienilor în noile proiecte de coduri de procedură. S-au înregistrat progrese bune în activitatea referitoare la Codul de procedură civilă şi puţine progrese cu privire la Codul de procedură penală.

Sunt necesare eforturi suplimentare pentru completarea schemei de personal şi pentru reformele organizatorice ale sistemului judiciar, precum şi pentru a asigura durabilitatea acestora. Reformele în acest domeniu au fost puse în aplicare doar parţial. Garanţiile juridice existente, referitoare la mandatul judecătorilor şi procurorilor, îngreunează aplicarea unei politici de personal bazate pe necesităţi. Opţiunea avută în vedere în prezent, de completare a posturilor vacante prin proceduri de admitere „accelerate” în paralel cu concursurile anuale, dă naştere unor motive de îngrijorare cu privire la calitatea întregului personal recrutat recent de sistemul judiciar din România.

În ansamblu, România a înregistrat unele progrese în reforma sistemului judiciar.

Obiectivul specific nr. 2: Instituirea unei agenţii de integritate

Legea privind Agenţia Naţională de Integritate, modificată prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului, conferă Agenţiei competenţe de verificare a averii, a incompatibilităţilor şi a potenţialelor conflicte de interese, cu privire la un număr mare de înalţi funcţionari publici şi reprezentanţi aleşi. Legea prevede, de asemenea, emiterea de hotărâri cu caracter obligatoriu, pe baza cărora pot fi aplicate sancţiuni disuasive. Se estimează că până în luna octombrie 2007 Agenţia va deveni operaţională.

Motivele de îngrijorare, din punct de vedere juridic, cu privire la independenţa Agenţiei şi a eficienţei atribuţiilor sale de anchetă şi de aplicare a unor sancţiuni disuasive sunt numai parţial abordate prin modificările impuse de ordonanţa de urgenţă a Guvernului. Această ordonanţă rămâne în vigoare numai până la data la care este confirmată sau modificată de către Parlament.

România a înregistrat un progres substanţial în atingerea acestui obiectiv specific. Este, însă, prea devreme să se evalueze eficacitatea Agenţiei în îndeplinirea obiectivelor sale, acest lucru putând fi făcut numai după înfiinţarea Agenţiei şi realizarea de către aceasta a unei activităţi.

Obiectivul specific nr. 3: Combaterea corupţiei la nivel înalt

S-a înregistrat un progres constant în urmărirea penală a cazurilor de corupţie la nivel înalt. Au fost stabilite servicii specializate ale parchetului anticorupţie (Direcţia Naţională Anticorupţie - DNA) pe întreg teritoriul ţării, iar aceste servicii au obţinut rezultate pozitive privind anchetele şi punerea sub acuzare în cazurile de corupţie la nivel înalt. Acest lucru include cazuri importante de punere sub acuzare a unor persoane publice cunoscute şi influente. Cu toate acestea, rigurozitatea urmăririi penale nu este reflectată în hotărârile judecătoreşti. Datele puse la dispoziţie cu privire la sentinţele pronunţate indică faptul că, în medie, sancţiunile nu sunt disuasive şi că există un număr ridicat de suspendări ale acestor sancţiuni în cazuri de corupţie la nivel înalt. Motivul acestor suspendări, inclusiv dacă acestea sunt cunoscute de membrii sistemului judiciar, precum şi atitudinile acestora faţă de sancţiunile disuasive în cazurile de corupţie la nivel înalt, necesită o clarificare. Acest lucru afectează progresul recent cu privire la anchete şi afectează negativ percepţia publică privind voinţa politică de a elimina corupţia. În plus, o serie de evenimente recente ar putea avea un efect negativ asupra luptei împotriva corupţiei. Acestea includ dezincriminarea fraudei bancare, intenţia Parlamentului de a scurta durata maximă a anchetelor penale şi cererea de demitere a unui înalt funcţionar din cadrul DNA.

În ansamblu, progresul înregistrat în domeniul tratamentului judiciar al corupţiei la nivel înalt este încă insuficient.

Obiectivul specific nr. 4: Lupta împotriva corupţiei în cadrul administraţiei locale

România a înregistrat progrese în ceea ce priveşte proiectele reprezentative de sensibilizare a publicului cu privire la corupţie, precum linia „verde” anticorupţie care cunoaşte un mare succes şi Centrul Naţional pentru Integritate, un organism public independent de consultanţă în materie de corupţie, organizat în cooperare cu societatea civilă. În plus, România a organizat o serie de campanii de sensibilizare cu privire la fenomenul de corupţie, destinate publicului larg, magistraţilor şi persoanelor cu funcţii publice din diferite sectoare de activitate. Direcţia Generală Anticorupţie din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative (DGA) a întreprins o serie de măsuri proactive, precum teste de integritate şi inspecţii. Au fost organizate programe de formare pentru persoanele cu funcţii publice şi au fost instituite măsuri de prevenire în domenii precum sănătatea şi educaţia. Cu toate acestea, nu există o strategie detaliată locală împotriva corupţiei, bazată pe evaluarea riscurilor, care să vizeze sectoarele cele mai vulnerabile şi administraţia locală. Nu s-a raportat difuzarea şi extinderea activităţilor-pilot care au înregistrat succese. În plus, există încă motive de îngrijorare cu privire la continuarea sprijinului politic acordat proiectelor importante de mare anvergură, precum Centrul Naţional pentru Integritate.

În ansamblu, s-au înregistrat unele progrese în raport cu acest obiectiv specific.


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website