Navigation path

Left navigation

Additional tools

Comisia Europeană - Comunicat de presă

Semestrul european, pachetul de toamnă: Consolidarea creșterii durabile și favorabile incluziunii

Bruxelles, 21 noiembrie 2018

Comisia stabilește prioritățile economice și sociale ale UE pentru 2019, prezintă avize privind proiectele de planuri bugetare și confirmă existența unei situații deosebit de grave de neconformitate cu Pactul de stabilitate și de creștere în cazul Italiei; Grecia este integrată pentru prima dată în semestrul european.

Ciclul de coordonare a politicilor economice și sociale ale UE din cadrul semestrului european pentru 2019 începe în contextul unei creșteri susținute, dar mai puțin dinamice, într-un climat de mare incertitudine. Începând din 2014 s-au realizat numeroase progrese, însă trebuie depuse și mai multe eforturi pentru a sprijini creșterea durabilă și favorabilă incluziunii și crearea de locuri de muncă și pentru a spori, în același timp, reziliența economiilor statelor membre. Pentru aceasta este nevoie ca, la nivelul UE, să se ia deciziile necesare pentru a consolida și mai mult uniunea economică și monetară. La nivel național, este imperios să se utilizeze impulsul de creștere actual pentru a crea rezerve bugetare și a reduce datoria. Investițiile și reformele structurale trebuie să se concentreze și mai mult pe stimularea productivității și a potențialului de creștere. Aceste acțiuni vor asigura condițiile necesare pentru o stabilitate macrofinanciară durabilă și vor sprijini competitivitatea pe termen lung a UE. La rândul său, acest lucru va crea condițiile necesare pentru creșterea numărului de locuri de muncă și îmbunătățirea acestora, pentru promovarea echității sociale și pentru ameliorarea nivelului de trai al europenilor.

Pachetul de astăzi se bazează pe Previziunile economice din toamna anului 2018 și pe prioritățile formulate în discursul președintelui Juncker privind starea Uniunii din 2018.

Valdis Dombrovskis, vicepreședinte, comisar responsabil pentru moneda euro și dialogul social, precum și pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital, a declarat: „Europa se află într-o perioadă economică favorabilă, dar riscurile din ce în ce mai mari indică faptul că aceasta nu va dura la nesfârșit. Țările UE au nevoie de investiții bine orientate și de eforturi reînnoite de reformă pentru a-și consolida bazele de creștere economică și a-și spori productivitatea. În ceea ce privește politica bugetară, este timpul să se reducă nivelurile datoriei publice și să se refacă rezervele bugetare. Acest lucru ne va oferi marja de manevră de care vom avea nevoie pentru următoarea recesiune. Acum este momentul să facem progrese în direcția aprofundării uniunii economice și monetare a Europei.”

Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, a afirmat: „Redresarea economică din ultimii ani a creat un număr important de locuri de muncă, iar șomajul nu a fost niciodată atât de scăzut ca în prezent. În același timp, din ce în ce mai multe persoane participă la piața forței de muncă. Rata de activitate a atins o cifră-record și a depășit-o chiar pe cea din SUA. Dispunem acum de condițiile adecvate pentru a investi mai mult în societățile noastre, în cetățenii noștri, astfel încât această redresare să devină permanentă și să aducă beneficii tuturor, inclusiv generațiilor viitoare.”

Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a declarat: „Economia UE continuă să crească într-un ritm susținut. Consilierea în materie de politici formulată astăzi de Comisie se referă la garantarea faptului că economia UE va rămâne puternică și că va deveni mai rezilientă – întrucât într-un context global din ce în ce mai nesigur, nu ne putem mulțumi doar cu succesele obținute până acum. Pentru a prospera în mod durabil, zona euro are nevoie nu doar de finanțe publice solide, ci și de economii competitive și de societăți favorabile incluziunii.”

Condițiile economice globale excepțional de favorabile de anul trecut și mediul caracterizat de rate reduse ale dobânzilor au contribuit la sprijinirea creșterii economice, a ocupării forței de muncă, a reducerii datoriei și a stimulării investițiilor în UE și în zona euro. Se preconizează că în toate statele membre creșterea economică va continua, deși într-un ritm mai lent, datorită intensității consumului și a investițiilor interne. În absența unor șocuri majore, în Europa ar trebui să se poată menține creșterea economică peste potențial, crearea intensă de locuri de muncă și scăderea șomajului. Finanțele publice ale statelor membre din zona euro s-au îmbunătățit considerabil, iar deficitul public agregat al zonei euro se situează în prezent sub 1 %. Cu toate acestea, în mai multe țări, datoria rămâne ridicată. Întrucât economia continuă să crească, este momentul să se constituie rezervele bugetare necesare pentru a face față unei viitoare recesiuni și pentru a minimiza impactul potențial la nivel social și la nivelul ocupării forței de muncă.

Analiza anuală a creșterii pentru 2019

Analiza anuală a creșterii (AAC), care stabilește prioritățile economice și sociale generale pentru anul următor, invită UE și statele sale membre să ia măsuri de politică decisive și concertate pentru a asigura o creștere durabilă și favorabilă incluziunii. La nivel național, eforturile în materie de politică ar trebui să se concentreze pe realizarea unor investiții de înaltă calitate și pe reforme care stimulează creșterea productivității, incluziunea și capacitatea instituțională, continuând, totodată, să asigure stabilitatea macrofinanciară și finanțe publice solide. La nivelul UE, prioritățile sunt aprofundarea pieței unice, finalizarea arhitecturii uniunii economice și monetare și promovarea principiilor stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale.

Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2019

Raportul privind mecanismul de alertă (RMA), care servește drept dispozitiv de detectare conceput pentru a identifica existența unor dezechilibre macroeconomice, a identificat 13 state membre care vor face obiectul unor bilanțuri aprofundate în 2019. Aceste bilanțuri vor determina dacă respectivele state membre se confruntă într-adevăr cu dezechilibre macroeconomice. Statele membre despre care s-a constatat că se confruntă cu dezechilibre în runda precedentă a procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM) vor face, din oficiu, obiectul unui bilanț aprofundat în 2019. Acestea sunt: Bulgaria, Croația, Cipru, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Țările de Jos, Portugalia, Spania și Suedia. Grecia și România vor face, de asemenea, obiectul unui bilanț aprofundat.

Proiectul de raport comun privind ocuparea forței de muncă pentru 2019

Potrivit proiectului de raport comun privind ocuparea forței de muncă, în care se analizează situația ocupării forței de muncă și situația socială în Europa, crearea de locuri de muncă a continuat, șomajul s-a redus, iar situația socială în întreaga UE s-a îmbunătățit. Raportul include, de asemenea, concluziile tabloului de bord social, care analizează performanțele statelor membre din perspectiva principiilor Pilonului european al drepturilor sociale.

În al doilea trimestru al anului 2018, 239 de milioane de persoane aveau un loc de muncă în UE, această cifră reprezentând un nivel-record. De la începutul mandatului Comisiei Juncker au fost create aproximativ 12 milioane de locuri de muncă. Procentul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială a scăzut semnificativ în 2017, peste cinci milioane de persoane ieșind din starea de sărăcie sau de excluziune socială, comparativ cu anul precedent. Numărul total al persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială a scăzut sub nivelurile din perioada anterioară crizei.

Cu toate acestea, redresarea economică nu s-a răspândit încă în rândul tuturor categoriilor sociale. Rata de ocupare a lucrătorilor în vârstă a crescut substanțial în ultimul deceniu, dar pentru tineri, pentru lucrătorii slab calificați și pentru persoanele care provin dintr-un context de migrație, inserția profesională continuă să fie dificilă în mai multe state membre. Participarea femeilor la piața muncii continuă să crească într-un ritm rapid, dar acest lucru nu s-a tradus încă printr-o scădere semnificativă a diferenței de remunerare între femei și bărbați sau a decalajului de pensii între bărbați și femei.

Veniturile gospodăriilor sunt în creștere, dar se situează în continuare sub nivelurile din perioada anterioară crizei în unele state membre. Creșterea reală a salariilor s-a intensificat în 2018, dar rămâne sub creșterea productivității și sub nivelul care era preconizat având în vedere rezultatele pozitive ale pieței forței de muncă și bunele performanțe economice. La un nivel mai general, inegalitatea și sărăcia rămân surse de îngrijorare.

Recomandarea privind politica economică a zonei euro

Recomandarea privind politica economică a zonei euro, care sugerează măsuri concrete ce sunt esențiale pentru funcționarea zonei euro, a fost raționalizată pentru a se pune un accent mai puternic pe principalele provocări. În recomandare se solicită adoptarea unor politici care să sprijine creșterea durabilă și favorabilă incluziunii și să îmbunătățească reziliența, reechilibrarea și convergența în zona euro. Aceasta recomandă acordarea de prioritate reformelor care sporesc productivitatea și potențialul de creștere, aprofundează piața unică, îmbunătățesc mediul de afaceri, promovează investițiile și ameliorează piața forței de muncă.

Comisia recomandă îmbunătățirea calității și a compoziției finanțelor publice și refacerea rezervelor bugetare pentru a avea o marjă de manevră mai mare în cursul viitoarei recesiuni. Statele membre cu deficite de cont curent ar trebui să încerce să sporească productivitatea și să reducă datoria externă. Statele membre cu excedente de cont curent ar trebui să consolideze condițiile prielnice investițiilor și creșterii salariilor.

Comisia recomandă transferul presiunii fiscale dinspre muncă înspre alte surse și consolidarea sistemelor de educație, a investițiilor în competențe, precum și creșterea eficacității și a caracterului adecvat al politicilor active în domeniul pieței forței de muncă și al sistemelor de protecție socială. Această recomandare este conformă cu principiile Pilonului european al drepturilor sociale.

De asemenea, Comisia solicită realizarea de progrese rapide în ceea ce privește finalizarea uniunii economice și monetare a Europei, în concordanță cu propunerile Comisiei, printre care se numără și cele privind Programul de sprijin pentru reforme și Funcția europeană de stabilizare a investițiilor, care figurează în propunerea privind cadrul financiar multianual 2021-2027.

Recomandarea solicită, de asemenea, continuarea eforturilor în cadrul uniunii bancare prin punerea în funcțiune a mecanismului de sprijin bugetar pentru Fondul unic de rezoluție și prin instituirea unui sistem european de asigurare a depozitelor. De asemenea, ar trebui urmărită integrarea financiară prin consolidarea arhitecturii europene în materie de reglementare și supraveghere. Ar trebui continuate eforturile în vederea reducerii creditelor neperformante și ar trebui evitată acumularea acestora în viitor. Adoptarea, până la sfârșitul anului 2018, a pachetului bancar din noiembrie 2016 rămâne esențială pentru finalizarea uniunii bancare. Un sector financiar mai integrat – o uniune bancară finalizată și o uniune veritabilă a piețelor de capital – va consolida rolul internațional al monedei euro, pentru ca acesta să fie pe măsura importanței zonei euro pe plan mondial.

Avize privind proiectele de planuri bugetare ale statelor membre din zona euro

Comisia a adoptat, de asemenea, avize cu privire la conformitatea proiectelor de planuri bugetare pentru 2019 ale statelor membre din zona euro cu Pactul de stabilitate și de creștere.

Componenta preventivă a Pactului de stabilitate și de creștere

În cazul Italiei, după ce a evaluat proiectul de plan bugetar revizuit prezentat la 13 noiembrie, Comisia confirmă existența unui caz deosebit de grav de neconformitate cu recomandarea adresată Italiei de către Consiliu la 13 iulie 2018. Comisia a adoptat deja un aviz, la 23 octombrie 2018, în care a identificat o situație deosebit de gravă de neconformitate în proiectul de plan bugetar inițial prezentat de Italia la 16 octombrie 2018.

În cazul a zece state membre – Germania, Irlanda, Grecia, Cipru, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Austria și Finlanda – se consideră că proiectele de planuri bugetare respectă Pactul de stabilitate și de creștere în 2019.

În cazul a trei state membre – Estonia, Letonia și Slovacia – se consideră că proiectele de planuri bugetare respectă în linii mari Pactul de stabilitate și de creștere în 2019. În cazul acestor țări, planurile ar putea avea ca rezultat o oarecare abatere de la obiectivul bugetar pe termen mediu al fiecărei țări sau de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii acestuia.

În cazul a patru state membre – Belgia, Franța, Portugalia și Slovenia – proiectele de planuri bugetare prezintă un risc de neconformitate cu Pactul de stabilitate și de creștere în 2019. Proiectele de planuri bugetare ale acestor state membre ar putea duce la o abatere semnificativă de la traiectoriile de ajustare care vizează atingerea obiectivului lor bugetar pe termen mediu.

Componenta corectivă a Pactului de stabilitate și de creștere (procedura aplicabilă deficitelor excesive)

Se estimează că deficitul total al Spaniei va scădea sub 3 % anul viitor, această țară urmând să iasă din procedura aplicabilă deficitelor excesive, ceea ce înseamnă că, anul viitor, Spania urmează să facă obiectul componentei preventive a pactului. În acest context, s-a constatat că proiectul de plan bugetar prezentat de Spania prezintă un risc de neconformitate cu Pactul de stabilitate și de creștere în 2019. Această constatare se bazează pe previziunile economice din toamna anului 2018 care preconizează o abatere importantă de la traiectoria de ajustare necesară în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu și anunță nerespectarea criteriului de referință tranzitoriu privind reducerea datoriei în 2019.

Măsuri de urmat în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere

Comisia a luat, de asemenea, o serie de măsuri în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere.

În cazul Italiei, Comisia a efectuat o nouă evaluare a nerespectării prima facie
a criteriului privind datoria. Situându-se la un nivel de 131,2 % din PIB în 2017, echivalentul a
37 000 EUR pe cap de locuitor, datoria publică a Italiei depășește valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută în tratat. Această nouă evaluare a fost necesară deoarece planurile fiscal-bugetare ale Italiei pentru 2019 reprezintă o modificare semnificativă a factorilor relevanți analizați de Comisie în luna mai a anului trecut. Analiza prezentată în acest nou raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene include evaluarea tuturor factorilor relevanți, în special a următoarelor elemente: (i) faptul că situația macroeconomică, în pofida intensificării recente a riscurilor de evoluție negativă, nu poate fi invocată pentru a explica lacunele majore ale Italiei în ceea ce privește respectarea criteriului de referință privind reducerea datoriei, având în vedere creșterea nominală a PIB-ului la peste 2 %, începând din 2016; (ii) faptul că planurile guvernului implică un regres semnificativ față de reformele structurale care favorizau creșterea în trecut, în special reformele anterioare în domeniul pensiilor; și, mai ales, (iii) riscul identificat privind abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare recomandată în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu în 2018 și neconformitatea deosebit de gravă pentru 2019 cu recomandarea adresată Italiei de către Consiliu la 13 iulie 2018, atât pe baza planurilor guvernului, cât și pe baza previziunilor Comisiei din toamna anului 2018. În general, analiza sugerează că ar trebui să se considere că nu este respectat criteriul datoriei, astfel cum este definit în tratat și în Regulamentul (CE) nr. 1467/1997 și că, prin urmare, se justifică o procedură aplicabilă deficitelor excesive bazată pe nivelul datoriei.

În cazul Ungariei, Comisia a stabilit că nu au fost luate măsuri efective ca răspuns la recomandarea Consiliului din iunie 2018 și propune Consiliului să adopte o recomandare revizuită adresată Ungariei pentru ca aceasta să își corecteze abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare vizând atingerea obiectivului bugetar pe termen mediu. În iunie 2018, Consiliul a adresat Ungariei o recomandare privind o ajustare structurală anuală de 1 % din PIB pentru 2018, în cadrul procedurii aplicabile abaterilor semnificative. În lumina evoluțiilor ulterioare și a faptului că Ungaria nu a adoptat măsuri efective pentru a-și corecta abaterea semnificativă, Comisia propune acum o recomandare revizuită privind o ajustare structurală anuală de cel puțin 1 % din PIB în 2019. Deficitul public a crescut în Ungaria de la -1,6 % în 2016 la -2,4 % în 2018 și se preconizează că acesta va rămâne ușor sub nivelul de -2 % în următorii doi ani.

În cazul României, Comisia a stabilit că nu au fost luate măsuri efective ca răspuns la recomandarea Consiliului din luna iunie și propune Consiliului să adopte o recomandare revizuită adresată României pentru ca aceasta să își corecteze abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare vizând atingerea obiectivului bugetar pe termen mediu. În iunie 2018, Consiliul a adresat României o recomandare privind o ajustare structurală anuală de 0,8 % din PIB atât pentru 2018, cât și pentru 2019, în cadrul procedurii aplicabile abaterilor semnificative. În lumina evoluțiilor ulterioare și a faptului că România nu a adoptat măsuri efective pentru a-și corecta abaterea semnificativă, Comisia propune acum o recomandare revizuită privind o ajustare structurală anuală de cel puțin 1 % din PIB în 2019. Deficitul public a crescut în România de la -0,5 % în 2015 la -2,9 % în 2016 și se preconizează că acesta va ajunge la
-3,3 % în 2018, -3,4 % în 2019 și -4,7 % în 2020: acest nivel al deficitului fiind cel mai ridicat din UE.

Raportul de supraveghere consolidată pentru Grecia

Comisia a adoptat primul raport privind Grecia în contextul dispozitivului de supraveghere consolidată care a fost instituit după încheierea programului de sprijin pentru stabilitate din cadrul Mecanismului european de stabilitate, la 20 august 2018. Raportul concluzionează că proiectul de plan bugetar pentru 2019 prezentat de Grecia asigură conformitatea cu angajamentul său de a atinge un excedent primar de 3,5 % din PIB. Progresele înregistrate în ceea ce privește reformele din alte domenii sunt considerate a fi inegale, iar autoritățile vor trebui să accelereze punerea lor în aplicare pentru a-și atinge obiectivele. Activarea măsurilor de politică contingentă privind datoria, convenite ca parte a pachetului semnificativ de măsuri privind datoria aprobat în cadrul reuniunii Eurogrupului din 22 iunie 2018, va fi condiționată de o evaluare pozitivă în al doilea raport efectuat în cadrul dispozitivului de supraveghere consolidată. Acest raport va fi publicat în prima parte a anului viitor.

Care sunt următoarele etape?

Comisia invită Consiliul să discute pachetul și să aprobe orientările prezentate astăzi. De asemenea, Comisia așteaptă cu interes o dezbatere fructuoasă cu Parlamentul European pe tema priorităților de politică ale zonei euro și ale UE în general, precum și o colaborare sporită cu partenerii sociali și cu părțile interesate de la toate nivelurile, în contextul semestrului european.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Notă privind pachetul de toamnă al semestrului european

Analiza anuală a creșterii pentru 2019

Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2019

Recomandarea din 2019 privind zona euro

Proiectul de raport comun privind ocuparea forței de muncă pentru 2019

Comunicarea privind proiectele de planuri bugetare pentru 2019 ale statelor membre din zona euro

Proiecte de planuri bugetare pentru 2019

Raportul privind Italia întocmit în temeiul articolului 126 alineatul (3)

Raportul de supraveghere consolidată pentru Grecia

Previziunile economice din toamna anului 2018

Urmăriți activitatea vicepreședintelui Dombrovskis pe Twitter: @VDombrovskis

Urmăriți activitatea comisarului Moscovici pe Twitter: @pierremoscovici

Urmăriți activitatea DG ECFIN pe Twitter: @ecfin

IP/18/6462

Persoane de contact pentru presă:

Întrebări din partea publicului larg: Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email


Side Bar