Navigation path

Left navigation

Additional tools

Comisia Europeană - Comunicat de presă

Previziunile economice din toamna anului 2018: creștere susținută, dar mai puțin dinamică pe fondul unui grad ridicat de incertitudine

Bruxelles, 8 noiembrie 2018

Se preconizează că în zona euro creșterea se va diminua, de la nivelul de 2,4 % atins în 2017, cel mai ridicat din ultimii 10 ani, la 2,1 % în 2018, urmând ca ulterior să se tempereze și mai mult, ajungând la 1,9 % în 2019 și la 1,7 % în 2020. Aceeași tendință este așteptată și pentru UE-27, creșterea fiind estimată la 2,2 % în 2018, 2,0 % în 2019 și 1,9 % în 2020.

Situația internațională excepțional de favorabilă de anul trecut a contribuit la susținerea unei activității economice puternice și a investițiilor în UE și în zona euro. În ciuda unui mediu mai incert, se preconizează că toate statele membre vor continua să înregistreze creștere economică, deși într-un ritm mai lent, datorită forței consumului și investițiilor interne. În absența unor șocuri majore, Europa ar trebui să poată susține o creștere economică peste potențial, crearea intensă de locuri de muncă și scăderea șomajului. Acest scenariu de referință este însă supus unui număr din ce în ce mai mare de riscuri de deteriorare interconectate.

Valdis Dombrovskis, vicepreședinte, comisar responsabil pentru moneda euro și dialogul social, precum și pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital, a declarat: „Toate economiile din UE urmează să crească în acest an și în anul viitor, fapt care va duce la crearea de noi locuri de muncă. Cu toate acestea, incertitudinea și riscurile, atât externe, cât și interne, capătă proporții și încep să se repercuteze asupra ritmului activității economice. Trebuie să rămânem vigilenți și să depunem mai multe eforturi pentru a consolida reziliența economiilor noastre. La nivelul UE, aceasta înseamnă adoptarea unor decizii concrete cu privire la consolidarea în continuare a uniunii noastre economice și monetare. La nivel național, se impune încă și mai mult consolidarea rezervelor bugetare și reducerea datoriei, luându-se în același timp măsurile necesare pentru ca beneficiile creșterii să fie resimțite și de cei mai vulnerabili membri ai societății.”

Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a declarat: „Economia europeană se menține în formă, înregistrând o relaxare treptată a creșterii. Estimăm că această tendință va continua în următorii doi ani, în timp ce șomajul va continua să scadă și să atingă niveluri fără precedent în perioada de după criză. Datoria publică din zona euro se va reduce în continuare, deficitul rămânând cu mult sub 1 % din PIB. Într-un mediu internațional din ce în ce mai incert, factorii de decizie politică de la Bruxelles și de la nivel național trebuie să depună eforturi pentru a se asigura că zona euro este suficient de puternică pentru a răspunde tuturor provocărilor viitorului.”

Cererea internă, factor de creștere

Creșterea gradului de incertitudine la nivel mondial, tensiunile comerciale internaționale și creșterea prețurilor petrolului vor avea un efect de frânare a creșterii în Europa. Acest efect ar putea fi amplificat și de perspectiva unei încetiniri a tendințelor pozitive de pe piața muncii și a constrângerilor tot mai puternice la nivelul ofertei într-o serie de state membre, după mai mulți ani de creștere robustă a ocupării forței de muncă.

Se estimează că factorii de creștere economică vor fi din ce în ce mai mult de natură internă: în unele state membre, consumul privat ar trebui să fie stimulat de creșterea salariilor și de anumite măsuri bugetare. Condițiile de finanțare și ratele ridicate de utilizare a capacității ar urma, la rândul lor, să rămână favorabile investițiilor. Pentru prima dată din 2007, se preconizează că în 2019 investițiile vor crește în toate statele membre.

Luând în considerare toți acești factori, produsul intern brut (PIB) ar trebui să-și continue creșterea în toate statele membre, însă ritmul va fi lent și, după toate aparențele, mai slab decât se estimase în vară.

Rata șomajului continuă să scadă

Condițiile de pe piața forței de muncă au continuat să se îmbunătățească în prima jumătate a anului 2018, creșterea ocupării forței de muncă rămânând constantă, chiar și în condițiile diminuării creșterii economice.

În unele state membre, crearea de locuri de muncă va continua să beneficieze de creșterea continuă și de punerea în aplicare a reformelor structurale. Șomajul ar trebui să scadă în continuare, dar într-un ritm mai lent decât în trecut, deoarece creșterea ocupării forței de muncă va fi în cele din urmă atenuată de accentuarea deficitului de forță de muncă și de încetinirea creșterii economice.

Pentru zona euro se prevede o scădere a șomajului la 8,4 % anul acesta, apoi la 7,9 % în 2019 și la 7,5 % în 2020. În UE-27, rata șomajului este estimată la 7,4 % în acest an, după care va scădea la 7 % în 2019 și la 6,6 % în 2020. Aceasta ar fi cea mai scăzută rată a șomajului înregistrată de la începutul seriei lunare de date privind șomajul, în ianuarie 2000.

Inflație determinată de prețul petrolului

Se preconizează că inflația globală va rămâne moderată pe parcursul perioadei de prognoză. În zona euro, se estimează că inflația va atinge 1,8 % în 2018 și 2019 și că va scădea la 1,6 % în 2020.

Creșterea prețurilor petrolului a dus la creșterea inflației în acest an și se preconizează că efectele de bază puternice și pozitive vor continua în primul trimestru al anului viitor. Deși inflația de bază, care exclude prețurile energiei și ale produselor alimentare neprelucrate, a fost relativ atenuată anul acesta până în prezent, se estimează că ea se va face din nou simțită ca principal factor determinant al inflației globale în 2020, în condițiile în care salariile cresc pe fondul restrângerii piețelor muncii.

Finanțe publice: nivelurile datoriei sunt în scădere, iar deficitul public agregat al zonei euro este în prezent sub 1 %

Se estimează că, în acest an, deficitul public al zonei euro va continua să scadă în raport cu PIB-ul, datorită reducerii cheltuielilor cu dobânzile. Această scădere urmează să se oprească anul viitor pentru prima dată din 2009, dat fiind că orientarea bugetară va deveni ușor expansionistă în 2019, după care va deveni, în linii mari, neutră în 2020. Se preconizează că deficitul public al zonei euro va crește de la 0,6 % din PIB în 2018 la 0,8 % în 2019, iar în 2020 va scădea la 0,7 %. Pentru UE-27, se preconizează că deficitul public va crește de la 0,6 % din PIB în 2018 la 0,8 % în 2019, urmând apoi să scadă la 0,6 % în 2020. În ansamblu, se menține o tendință puternic pozitivă în comparație cu zece ani în urmă, în 2009, când nivelul deficitului a atins un maxim de 6,2 % în zona euro și de 6,6 % în UE.

Conform estimărilor, ponderea datoriei în PIB va continua să scadă în zona euro și în aproape toate statele membre, susținută de excedente primare cu efect de diminuare a datoriei și de continuarea creșterii economice. Se preconizează că, în zona euro, ponderea datoriei în PIB va scădea de la 86,9 % în 2018 la 84,9 % în 2019 și la 82,8 % în 2020, comparativ cu vârful de 94,2 % atins în 2014. În UE-27, rata datoriei publice ar urma să scadă de la 80,6 % din PIB în 2018 la 78,6 % în 2019 și la 76,7 % în 2020.

Nori la orizont: incertitudine și numeroase riscuri interconectate

Previziunile sunt marcate de un grad ridicat de incertitudine și de multiple riscuri interconectate de evoluție negativă. Materializarea oricăruia dintre aceste riscuri le poate amplifica pe celelalte și le poate intensifica efectul.

Situația de supraîncălzire din SUA, alimentată de stimulente bugetare prociclice, ar putea duce la o creștere a ratelor dobânzilor mai rapidă decât se preconizase, care ar avea numeroase efecte negative în afara SUA, în special pe piețele emergente, care sunt vulnerabile la modificările fluxurilor de capital și expuse în ceea ce privește datoria exprimată în dolari americani. Această stare de fapt ar putea exacerba tensiunile de pe piețele financiare. UE ar putea avea și ea de suferit, date fiind legăturile sale comerciale puternice și expunerea băncilor.

Creșterea preconizată a deficitului de cont curent al SUA ar putea să creeze totodată noi tensiuni comerciale cu China. Astfel ar putea crește riscul unei ajustări dezordonate în China, având în vedere nivelul datoriilor întreprinderilor și fragilitatea financiară a acestora. Orice creștere a tensiunilor comerciale ar afecta UE și prin efectul asupra încrederii și investițiilor și prin integrarea sa puternică în lanțurile valorice globale.

În UE, îndoielile cu privire la calitatea și sustenabilitatea finanțelor publice din statele membre cu datorii mari ar putea să se răsfrângă asupra sectoarelor bancare naționale, generând preocupări legate de stabilitatea financiară și afectând activitatea economică.

În cele din urmă, persistă, de asemenea, riscurile legate de rezultatul negocierilor privind Brexit.

Pentru Regatul Unit, o ipoteză pur tehnică pentru 2019 și 2020

Pentru a permite o comparație în timp, estimările cuprind toate cele 28 de state membre, inclusiv Regatul Unit. Având în vedere negocierile în curs de desfășurare privind termenii retragerii Regatului Unit din UE, previziunile noastre se bazează pe o ipoteză pur tehnică de statu-quo în privința relațiilor comerciale dintre UE-27 și Regatul Unit. Această ipoteză a fost formulată doar în scopul elaborării previziunilor și nu are niciun impact asupra discuțiilor desfășurate în prezent în contextul procesului bazat pe articolul 50.

Context

Aceste previziuni se bazează pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la evoluția cursurilor de schimb, a ratelor dobânzilor și a prețurilor produselor de bază, întemeiate pe informațiile disponibile până la data de 22 octombrie 2018. Pentru toate celelalte date integrate în previziuni, inclusiv ipotezele referitoare la politicile publice, aceste previziuni iau în considerare informațiile disponibile până la data de 22 octombrie, inclusiv. Cu excepția cazului în care politicile sunt anunțate în mod credibil și sunt detaliate în mod corespunzător, proiecțiile pornesc de la ipoteza că nu se modifică nimic la nivel de politici.

Următoarele previziuni ale Comisiei Europene vor consta într-o actualizare a previziunilor privind PIB-ul și inflația în cadrul previziunilor economice intermediare din iarna anului 2019, care vor fi publicate în luna februarie a anului 2019.

Începând cu acest an, Comisia Europeană a revenit la publicarea, în fiecare an, a două seturi de previziuni cuprinzătoare (în primăvară și în toamnă) și a două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară), în locul celor trei seturi de previziuni cuprinzătoare (de iarnă, primăvară și toamnă) pe care le-a publicat în fiecare an începând din 2012. Previziunile intermediare examinează evoluția anuală și trimestrială a PIB-ului și a inflației pentru anul în curs și pentru anul următor pentru toate statele membre și pentru zona euro, precum și datele consolidate la nivelul UE. Această modificare marchează revenirea la ritmul de publicare a previziunilor adoptat anterior de Comisie și realiniază calendarul previziunilor Comisiei la cel al altor instituții (de exemplu, al Băncii Centrale Europene, al Fondului Monetar Internațional, al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică).

Informații suplimentare

Documentul complet: Previziunile economice din toamna anului 2018

Urmăriți activitatea vicepreședintelui Dombrovskis pe Twitter: @VDombrovskis

Urmăriți activitatea comisarului Moscovici pe Twitter: @pierremoscovici

Urmăriți activitatea DG ECFIN pe Twitter: @ecfin

IP/18/6254

Persoane de contact pentru presă:

Întrebări din partea publicului larg: Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email


Side Bar

Documents


AF18_Tables_EN.pdf