Navigation path

Left navigation

Additional tools

Comisia Europeană - Comunicat de presă

Combaterea dezinformării online: Comisia propune un Cod de bune practici la nivelul UE

Bruxelles, 26 aprilie 2018

Comisia propune astăzi măsuri pentru a combate dezinformarea online, printre care un Cod de bune practici la nivelul UE referitoare la dezinformare, sprijin pentru o rețea independentă de verificatori ai veridicității informațiilor și o serie de acțiuni menite să stimuleze jurnalismul de calitate și să promoveze educația în domeniul mass-mediei.

Dezvăluirile recente din cazul Facebook/Cambridge Analytica au demonstrat clar modul în care datele personale pot fi exploatate în contexte electorale și ne-au reamintit la momentul oportun că trebuie luate mai multe măsuri pentru a asigura reziliența proceselor democratice. Astăzi, Comisia Europeană adoptă măsuri suplimentare de combatere a dezinformării, pentru a proteja valorile europene și securitatea.

Dl Ansip, vicepreședinte al Comisiei responsabil pentru piața unică digitală, a declarat următoarele: „Dezinformarea, ca instrument de influență politică, nu este nouă. Noile tehnologii, mai ales cele digitale, i-au extins aria de acoperire prin mediul online, subminându-ne astfel democrația și societatea. Încrederea în mediul online este ușor de pierdut, dar dificil de recâștigat; de aceea, sectorul de profil trebuie să colaboreze cu noi în această privință. Platformele online au un rol important în combaterea campaniilor de dezinformare organizate de persoane și state care urmăresc să ne amenințe democrația”.

Dna comisar Gabriel, responsabilă pentru economie digitală și societatea digitală, a adăugat: „Facem apel acum la toate părțile implicate, în special la platformele și rețelele de comunicare socială, care au o responsabilitate clară în acest domeniu, să acționeze pe baza unui plan de acțiune care urmărește crearea unei abordări comune la nivel european, astfel încât cetățenii să fie protejați în mod eficace împotriva dezinformării și să dispună de mijloacele necesare în acest sens. Vom monitoriza îndeaproape progresele realizate și, dacă rezultatele nu sunt satisfăcătoare, este posibil să propunem acțiuni suplimentare până în decembrie, inclusiv măsuri cu caracter de reglementare.”

La rândul său, comisarul pentru uniunea securității, Sir Julian King, a afirmat: „Transformarea în arme a știrilor false și a dezinformării online reprezintă o amenințare gravă pentru securitatea societăților noastre. Subminarea canalelor de încredere pentru a propaga informații nocive și care provoacă disensiuni necesită un răspuns cu o viziune clară, bazat pe creșterea transparenței, a trasabilității și a responsabilității. Platformele de internet au un rol esențial în contracararea utilizării abuzive a infrastructurii lor de către entități ostile, pentru ca utilizatorii lor, precum și întreaga societate să fie în siguranță.”

Pe baza raportului independent publicat în martie 2018 de Grupul la nivel înalt privind știrile false și dezinformarea online, precum și a consultărilor mai ample desfășurate în ultimele șase luni, Comisia definește dezinformarea ca fiind „o serie de informații al căror caracter fals sau înșelător poate fi verificat, care sunt create, prezentate și diseminate pentru a obține un câștig economic sau pentru a induce publicul în eroare în mod deliberat și care pot provoca un prejudiciu public”.

În cel mai recent sondaj Eurobarometru, 83 % dintre respondenți au afirmat că știrile false reprezintă un pericol pentru democrație. Respondenții și-au exprimat îngrijorarea în special cu privire la dezinformarea intenționată care vizează influențarea alegerilor și a politicilor în materie de imigrație. În sondaj s-a subliniat și importanța unui sector media de calitate: respondenții percep mijloacele de informare tradiționale ca fiind cele mai fiabile surse de știri (radioul 70 %, televiziunile 66 % și presa scrisă 63 %). Sursele online de știri și site-urile care găzduiesc materiale video sunt considerate cele mai puțin fiabile surse de știri, cu o rată de încredere de 26 % și, respectiv, 27 %.

Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene a publicat un studiu privind știrile false și dezinformarea. În acesta se precizează că două treimi din consumatorii de știri online preferă să le acceseze prin intermediul platformelor bazate pe algoritmi, cum ar fi motoarele de căutare și agregatoarele de știri, precum și platformele de comunicare socială. Se afirmă, de asemenea, că puterea de piață și fluxurile de venituri au trecut de la editorii de știri la operatorii platformelor care dispun de datele necesare pentru a corela cititorii, articolele și anunțurile publicitare.

Măsuri de combatere a dezinformării online

Pentru a aborda aceste preocupări și tendințe, Comisia propune mai multe măsuri de combatere a dezinformării online. Acestea includ:

  • un Cod de bune practici privind dezinformarea: ca o primă măsură, până în luna iulie, platformele online ar trebui să elaboreze și să aplice un cod comun de bune practici cu scopul de:

    • a asigura transparența cu privire la conținutul sponsorizat, în special publicitatea de natură politică, precum și de a limita opțiunile de direcționare pentru publicitatea politică și de a reduce veniturile vectorilor dezinformării;

    • a oferi informații mai clare privind funcționarea algoritmilor și a permite verificarea de către terți;

    • a permite utilizatorilor să descopere și să acceseze mai ușor diferite surse de știri care reprezintă puncte de vedere alternative;

    • a introduce măsuri pentru a identifica și a închide conturile false și pentru a combate problema boților care efectuează operațiuni automate;

    • a permite verificatorilor veridicității informațiilor, cercetătorilor și autorităților publice să monitorizeze permanent dezinformarea online;

  • o rețea europeană independentă de verificatori ai veridicității informațiilor: aceștia vor stabili metode de lucru comune, vor face schimb de cele mai bune practici și vor colabora pentru a asigura cea mai largă acoperire cu putință a corectării erorilor factuale pe tot teritoriul UE; verificatorii vor fi selectați din rândul membrilor europeni ai Rețelei internaționale de verificatori ai veridicității informațiilor, care aplică un Cod de principii riguros;

  • o platformă online europeană securizată privind dezinformarea, care să sprijine rețeaua de verificatori ai veridicității informațiilor și cercetătorii universitari relevanți în procesul de colectare și analiză la nivel transfrontalier a datelor, precum și să obțină acces la date din întreaga UE;

  • îmbunătățirea educației în domeniul mass-mediei: un nivel mai ridicat de educație în domeniul mass-mediei le va permite cetățenilor europeni să identifice dezinformarea online și să abordeze conținutul online dintr-o perspectivă critică. În acest scop, Comisia va încuraja verificatorii veridicității informațiilor și organizațiile societății civile să furnizeze materiale educaționale pentru școli și profesori și să organizeze o Săptămână europeană a educației în domeniul mass-mediei;

  • sprijinirea statelor membre pentru a asigura reziliența alegerilor împotriva amenințărilor cibernetice din ce în ce mai complexe, inclusiv împotriva dezinformării online și a atacurilor cibernetice;

  • promovarea sistemelor voluntare de identificare online pentru a îmbunătăți trasabilitatea și identificarea furnizorilor de informații și a promova o fiabilitate și o încredere sporită în interacțiunile online, precum și în informații și sursele acestora;

  • promovarea unor informații de calitate și diversificate: Comisia invită statele membre să își intensifice sprijinul acordat jurnalismului de calitate pentru a asigura un sector mediatic pluralist, diversificat și sustenabil. Comisia va lansa o cerere de propuneri în 2018 pentru producerea și diseminarea de știri de calitate cu privire la afacerile UE prin intermediul mijloacelor de informare bazate pe date;

  • o politică de comunicare strategică și coordonată, elaborată de serviciile Comisiei, care combină inițiative actuale și viitoare ale UE privind dezinformarea online cu inițiativele statelor membre, va defini activități de informare și de sensibilizare menite să combată dezinformarea și discursurile false despre Europa, în interiorul și în afara UE.

Etapele următoare

În scurt timp, Comisia va organiza un forum cu participare largă, care să ofere un cadru pentru o cooperare eficientă între părțile interesate relevante, inclusiv platformele online, sectorul publicitar și principalii difuzori de publicitate, și să asigure asumarea unui angajament în favoarea coordonării și a intensificării eforturilor de combatere a dezinformării. Prima realizare a forumului ar trebui să fie un Cod de bune practici la nivelul UE privind dezinformarea, care ar urma să fie publicat până în iulie 2018, în vederea obținerii unui impact măsurabil până în octombrie 2018. 

Până în decembrie 2018, Comisia va prezenta un raport cu privire la progresele înregistrate, în care se va examina și necesitatea unor măsuri suplimentare pentru a asigura monitorizarea continuă și evaluarea acțiunilor prezentate.

Informații generale

În scrisoarea de misiune din mai 2017, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a încredințat comisarului pentru economie digitală și societate digitală, doamna Mariya Gabriel, sarcina de a identifica problemele pe care platformele online le creează pentru democrațiile noastre în ceea ce privește dezinformarea și să inițieze măsuri de răspuns ale UE la aceste probleme.

În februarie 2018, Comisia a adoptat o listă de recomandări în perspectiva alegerilor din 2019 pentru Parlamentul European, în care solicită: „autoritățil[or] competente ale statelor membre[…] să identifice, pe baza experienței acumulate de statele membre, cele mai bune practici în ceea ce privește identificarea, atenuarea și gestionarea riscurilor la adresa procesului electoral generate de atacuri cibernetice și de dezinformare.”

Un Grup de experți la nivel înalt privind știrile false a adresat Comisiei recomandări privind combaterea dezinformării online. Concluziile și recomandările grupului au fost publicate la 12 martie 2018.

Uniunea Europeană a desfășurat acțiuni de combatere a dezinformării și înainte de aceste inițiative: în urma unei decizii a Consiliului European din martie 2015, în același an s-a înființat grupul operativ East StratCom, aflat sub responsabilitatea Înaltului Reprezentant/vicepreședintelui Mogherini, cu obiectivul de „a contracara campaniile de dezinformare în curs ale Rusiei”. Grupul operativ și-a desfășurat activitatea în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă începând din septembrie 2015, asigurând comunicarea eficace a politicilor UE către țările din vecinătatea sa estică, consolidând sectorul mediatic general din vecinătatea estică, inclusiv prin acordarea de sprijin pentru libertatea mass-mediei și prin întărirea independența mass-mediei și îmbunătățind capacitatea UE de a prevedea, a aborda și a sensibiliza publicul cu privire la activitățile de dezinformare pro-Kremlin.

Informații suplimentare

Întrebări și răspunsuri

Fișă informativă: Combaterea răspândirii dezinformării online

Consultarea publică (raport de sinteză)

Eurobarometru (raportul complet)

Raportul Centrului Comun de Cercetare

Raportul Grupului de experți la nivel înalt privind știrile false și dezinformarea

Informații generale privind acțiunile UE de combatere a știrilor false

Fișă informativă privind grupul operativ East StratCom

Site-ul EUvsDisinfo

Comunicarea și alte linkuri utile

IP/18/3370

Persoane de contact pentru presă:

Întrebări din partea publicului larg: Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email


Side Bar