Navigation path

Left navigation

Additional tools

Comisia Europeană - Comunicat de presă

Semestrul european, pachetul de toamnă: Eforturi în vederea asigurării unei creșteri durabile și favorabile incluziunii

Bruxelles, 22 noiembrie 2017

Comisia stabilește prioritățile economice și sociale ale UE pentru anul următor, formulează recomandări de politică pentru zona euro și finalizează evaluarea proiectelor de planuri bugetare ale statelor membre din zona euro.

Ciclul semestrului european 2018 de coordonare a politicilor economice, bugetare și sociale începe pe fundalul unei activități economice robuste în zona euro și în UE, al unor niveluri record de ocupare a forței de muncă și al scăderii ratelor șomajului până aproape de cele de dinaintea crizei. Întrucât toate statele membre contribuie la acest impuls puternic dat creșterii, în prezent prioritatea este de a ne asigura că această situație va dura și va aduce beneficii tuturor membrilor societății noastre. În paralel cu implementarea unor politici bugetare responsabile, aplicarea unor reforme structurale ar trebui să se concentreze asupra creării condițiilor necesare pentru stimularea în continuare a investițiilor și pentru accentuarea creșterii salariilor reale, în vederea sprijinirii cererii interne. Pachetul de astăzi se bazează pe previziunile economice ale Comisiei din toamna anului 2017 și pe prioritățile formulate în discursul președintelui Juncker privind starea Uniunii din 2017 . El reflectă totodată recenta proclamare a pilonului european al drepturilor sociale, care a avut loc cu ocazia Summitului social de la Göteborg.

Valdis Dombrovskis, vicepreședinte pentru moneda euro și dialog social, a declarat: „În pofida tuturor reformelor întreprinse în anii trecuți, uniunea economică și monetară a Europei (UEM) rămâne nefinalizată. De aceea, trebuie să profităm de actualul context favorabil pentru a ne consolida în continuare UEM și pentru a ne face economiile mai reziliente și mai favorabile incluziunii. Luna viitoare, vom prezenta noi propuneri privind consolidarea UEM. Cu toate acestea, consolidarea arhitecturii UEM nu înlocuiește nevoia de a institui politici bugetare, economice și sociale solide la nivel național. Acesta este principalul obiectiv al semestrului european. Astăzi publicăm avizele cu privire la proiectele de planuri bugetare și invităm statele membre care prezintă un risc de neconformitate cu Pactul de stabilitate și de creștere să ia măsurile necesare pentru a-și ajusta traiectoria bugetară.”

Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, a salutat acordul de astăzi și a declarat: „La numai câteva zile după Summitul social și proclamarea pilonului european al drepturilor sociale, prezentăm un semestru european care pune în practică acest pilon, pentru reînnoirea convergenței dintre statele membre și din interiorul acestora, în vederea creării unor condiții mai bune de muncă și de viață.”

Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a declarat: „Economia zonei euro se dezvoltă în cel mai rapid ritm înregistrat în ultimii zece ani, iar anul viitor, deficitul său mediu urmează să scadă sub 1 % din PIB, de la peste 6 % în 2010. Cu toate acestea, unele state membre continuă să mențină niveluri ridicate ale datoriei publice, ceea ce le restrânge capacitatea de a investi pentru viitor. Țările respective ar trebui să profite de această ocazie pentru a-și continua consolidarea finanțelor publice și din punct de vedere structural, în timp ce țările care dispun de o marjă de manevră bugetară ar trebui să o utilizeze pentru a sprijini investiții în beneficiul cetățenilor lor.”

Creșterea economică ia un avânt tot mai puternic, economia zonei euro înregistrând în acest an cea mai rapidă creștere din ultimul deceniu. Buna performanță este determinată de un consum privat rezilient, de o creștere robustă la nivel mondial și de scăderea ratelor șomajului. Economiile tuturor statelor membre sunt în expansiune și piețele naționale ale forței de muncă sunt în curs de ameliorare, însă creșterea salariilor este încă foarte lentă. Investițiile se relansează, la rândul lor, datorită unor condiții de finanțare favorabile și unui sentiment mult mai pozitiv față de economie, întrucât nesiguranța s-a estompat. Finanțele publice ale țărilor din zona euro s-au ameliorat considerabil. Având în vedere faptul că statele membre se află în etape diferite în cadrul ciclului economic, orientările de astăzi subliniază necesitatea de a găsi echilibrul adecvat între sprijinirea expansiunii economice și asigurarea sustenabilității finanțelor publice, în special prin reducerea nivelurilor ridicate ale datoriei.

Analiza anuală a creșterii pentru 2018

Pe baza orientărilor anterioare și ținând seama de pozițiile diferite ale statelor membre în cadrul ciclului economic, analiza anuală a creșterii (AAC) invită statele membre să încurajeze investițiile drept mijloc de a sprijini expansiunea, de a spori productivitatea și de a accentua creșterea pe termen lung. De asemenea, Comisia recomandă realizarea unor reforme structurale suplimentare, necesare pentru a face economia Europei mai stabilă, mai favorabilă incluziunii, mai productivă și mai rezilientă. Politicile bugetare ar trebui să găsească echilibrul adecvat între asigurarea sustenabilității finanțelor publice și sprijinirea expansiunii economice. Reducerea nivelurilor ridicate ale datoriei și reconstruirea rezervelor bugetare trebuie să reprezinte în continuare o prioritate. La acest efort pot contribui eliminarea lacunelor din legislația fiscală, îmbunătățirea calității structurii finanțelor publice și efectuarea unor cheltuieli mai bine orientate. Echitatea socială rămâne o prioritate transversală, iar principiile și drepturile din cadrul pilonului european al drepturilor sociale vor fi integrate de acum înainte în semestrul european.

Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2018

Raportul privind mecanismul de alertă (RMA) este un instrument care face parte integrantă din semestrul european și al cărui scop este de a preveni sau de a aborda dezechilibrele care împiedică buna funcționare a economiilor statelor membre, a zonei euro sau a UE în ansamblu. Pe baza analizelor din cadrul Raportului privind mecanismul de alertă, s-a propus ca 12 țări să facă obiectul unui bilanț aprofundat în 2018. Este vorba despre aceleași țări în cazul cărora s-au identificat dezechilibre în runda precedentă a procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM), și anume Bulgaria, Croația, Cipru, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Țările de Jos, Portugalia, Slovenia, Spania și Suedia. Comisia va prezenta bilanțurile aprofundate ca parte a rapoartelor sale de țară din februarie 2018.

Proiectul de raport comun privind ocuparea forței de muncă

Proiectul de raport comun privind ocuparea forței de muncă elaborat anul acesta este prima ediție care pune în practică tabloul de bord al indicatorilor sociali, lansat ca unul dintre instrumentele de implementare a pilonului european al drepturilor sociale. Performanța statelor membre este evaluată pe baza a 14 indicatori principali. Raportul comun privind ocuparea forței de muncă (JER - Joint Employment Report) ia în considerare și reformele de politică întreprinse la nivel național în raport cu obiectivele ambițioase stabilite în cadrul pilonului.

JER indică îmbunătățiri continue pe piața forței de muncă: de la preluarea mandatului de către actuala Comisie, au fost create aproximativ 8 milioane de locuri de muncă suplimentare. Rata șomajului continuă să scadă și a ajuns la 7,5 % (8,9 % în zona euro) în septembrie 2017, cel mai scăzut nivel din 2008 până în prezent. Cu toate acestea, redresarea pieței forței de muncă nu se reflectă în creșterea salariilor. În mai multe state membre, veniturile disponibile au rămas sub nivelurile de dinaintea crizei.

Propunerea de orientări pentru politicile de ocupare a forței de muncă

Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă prezintă prioritățile și obiectivele comune ale politicilor naționale în domeniul ocupării forței de muncă și stau la baza recomandărilor specifice fiecărei țări (CSR - country-specific recommendations) . Textul propunerii din acest an este aliniat la principiile pilonului european al drepturilor sociale, în scopul îmbunătățirii competitivității Europei și al transformării acesteia într-un mediu mai propice pentru a investi, a crea locuri de muncă de calitate și a promova coeziunea socială.

Recomandarea privind politica economică a zonei euro

Comisia recomandă o orientare bugetară neutră în linii mari și un mix echilibrat de politici pentru întreaga zonă euro. Acestea ar trebui să contribuie la sprijinirea investiților și la ameliorarea calității și a structurii finanțelor publice. În conformitate cu prioritățile Comisiei, statele membre sunt invitate totodată să își intensifice eforturile de punere în aplicare a unor măsuri de combatere a planificării fiscale agresive.

De asemenea, în recomandare se solicită adoptarea unor politici care să sprijine o creștere durabilă și favorabilă incluziunii și care să îmbunătățească reziliența, reechilibrarea și convergența. Ar trebui să se acorde prioritate reformelor care sporesc productivitatea, ameliorează mediul instituțional și de afaceri, facilitează investițiile, sprijină crearea de locuri de muncă de calitate și reduc inegalitatea. Comisia îndeamnă statele membre să realizeze progrese semnificative în vederea finalizării pieței unice, în special în domeniul serviciilor. Statele membre cu deficite de cont curent sau cu datorii externe mari ar trebui să depună eforturi în vederea creșterii productivității, în timp ce statele membre cu excedente de cont curent ar trebui să promoveze creșterea salariilor și să încurajeze investițiile și cererea internă.

Comisia susține implementarea unor reforme care să promoveze egalitatea de șanse și de acces la piața forței de muncă, condiții de lucru echitabile, protecția socială și incluziunea. De asemenea, Comisia face apel la statele membre din zona euro să diminueze presiunea fiscală exercitată asupra forței de muncă, în special în favoarea salariaților cu venituri mici și a celor care câștigă al doilea salariu din gospodărie.

În recomandare se solicită continuarea eforturilor în vederea finalizării uniunii bancare, în ceea ce privește reducerea și repartizarea riscurilor, inclusiv prin instituirea unui sistem european de asigurare a depozitelor și prin punerea în funcțiune a mecanismului comun de sprijin bugetar pentru Fondul unic de rezoluție. Ar trebui consolidată supravegherea la nivel european a instituțiilor financiare, pentru a se preveni acumularea riscurilor. Ar trebui accelerată, de asemenea, reducerea nivelurilor creditelor neperformante, iar piețele de capital ale UE ar trebui să fie integrate și dezvoltate în continuare, pentru a facilita accesul la finanțare, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri).

În cele din urmă, Comisia recomandă realizarea unor eforturi rapide în vederea finalizării uniunii economice și monetare, cu respectarea deplină a pieței interne a Uniunii și într-un mod deschis și transparent față de statele membre care nu fac parte din zona euro.

Avizele privind proiectele de planuri bugetare ale statelor membre din zona euro

Comisia a finalizat, de asemenea, evaluarea conformității proiectelor de planuri bugetare (PPB) pentru 2018 ale statelor membre din zona euro cu dispozițiile din Pactul de stabilitate și de creștere (PSC) și a adoptat 18 avize pentru toate statele membre din zona euro, cu excepția Greciei.

Referitor la cele șaisprezece țări care fac obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere:

În cazul a șase țări (Germania, Lituania, Letonia, Luxemburg, Finlanda și Țările de Jos), se consideră că PPB-urile sunt conforme cu cerințele din PSC pentru 2018.

În cazul a cinci țări (Estonia, Irlanda, Cipru, Malta și Slovacia), se consideră că PPB-urile sunt conforme în linii mari cu cerințele din PSC pentru 2018. În cazul acestor țări, planurile ar putea avea ca rezultat o oarecare abatere de la obiectivul pe termen mediu (OTM) al fiecărei țări sau de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii acestuia.

În cazul a cinci țări (Belgia, Italia, Austria, Portugalia și Slovenia), PPB-urile prezintă un risc de neconformitate cu cerințele din PSC pentru 2018. PPB-urile acestor state membre ar putea avea ca rezultat o abatere semnificativă de la traiectoriile de ajustare în vederea atingerii OTM-ului respectiv. În cazul Belgiei și al Italiei, se preconizează, de asemenea, nerespectarea criteriului de referință privind reducerea datoriei.

În cazul Italiei, persistența nivelului ridicat al datoriei publice constituie un motiv de îngrijorare. Într-o scrisoare adresată autorităților italiene, vicepreședintele Dombrovskis și comisarul Moscovici au anunțat intenția Comisiei de a reevalua respectarea de către Italia a criteriului de referință privind reducerea datoriei în primăvara anului 2018.

Referitor la cele două țări care rămân sub incidența componentei corective a Pactului de stabilitate și de creștere (și anume, care fac obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive):

În cazul Franței, care ar putea intra sub incidența componentei preventive începând din 2018 dacă realizează o corectare durabilă și la timp a deficitului excesiv, se consideră că PPB-ul prezintă un risc de neconformitate cu cerințele din PSC pentru 2018, deoarece în previziunile Comisiei din toamna anului 2017 se preconizează o abatere semnificativă de la traiectoria de ajustare necesară în vederea atingerii OTM și neconformitatea cu criteriul de referință privind reducerea datoriei în 2018.

În cazul Spaniei, se consideră că PPB-ul este conform în linii mari cu cerințele din PSC pentru 2018, deoarece în previziunile Comisiei din toamna anului 2017 se preconizează că, în 2018, deficitul global va fi inferior valorii de referință de 3 % din PIB prevăzute în tratat, deși se estimează că ținta de deficit global nu va fi atinsă și se observă o scădere semnificativă a efortului bugetar în comparație cu nivelul recomandat.

Comisia a adoptat, de asemenea, o serie de măsuri în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere:

REGATUL UNIT

Comisia recomandă ca procedura aplicabilă deficitelor excesive (PDE) să fie închisă pentru Regatul Unit. Previziunile Comisiei confirmă faptul că Regatul Unit și-a corectat la timp și în mod durabil deficitul excesiv în cursul exercițiului bugetar 2016 - 2017.

ROMÂNIA

În cazul României, Comisia a stabilit că nu au fost luate măsuri eficace ca răspuns la recomandarea Consiliului din luna iunie și propune Consiliului să adopte o versiune revizuită a recomandării adresate României de a-și corecta abaterea semnificativă de la traiectoria de ajutare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu. În iunie 2017, Consiliul a adresat României o recomandare privind o ajustare structurală anuală de 0,5 % din PIB, în cadrul procedurii aplicabile abaterilor semnificative (SDP - Significant Deviation Procedure). În prezent, ca urmare a evoluțiilor ulterioare și a faptului că România nu a adoptat măsuri eficace pentru a-și corecta abaterea semnificativă, Comisia propune o recomandare revizuită privind o ajustare structurală anuală de cel puțin 0,8 % din PIB în 2018.

Care sunt etapele următoare?

Comisia invită Consiliul să discute pachetul și să avizeze orientările prezentate astăzi și așteaptă cu interes o dezbatere fructuoasă cu Parlamentul European pe tema priorităților de politică ale zonei euro și ale UE în general.

Pentru informații suplimentare

Analiza anuală a creșterii pentru 2018

Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2018

Recomandarea privind zona euro în 2018

Proiectul de raport comun privind ocuparea forței de muncă pentru 2018

Propunerea de modificare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă

Comunicarea privind proiectele de planuri bugetare ale statelor membre din zona euro

Urmăriți activitatea vicepreședintelui Dombrovskis pe Twitter: @VDombrovskis

Urmăriți activitatea comisarului Moscovici pe Twitter: @pierremoscovici

Urmăriți activitatea DG ECFIN pe Twitter: @ecfin

IP/17/4681

Persoane de contact pentru presă:

Întrebări din partea publicului larg: Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email


Side Bar