Navigation path

Left navigation

Additional tools

Comisia Europeană - Comunicat de presă

Ruta central-mediteraneeană: Comisia propune un plan de acțiune pentru a sprijini Italia, pentru a reduce presiunea asupra acesteia și pentru o mai mare solidaritate

Strasbourg, 4 iulie 2017

Având în vedere urgența din ce în ce mai mare a situației pe ruta central-mediteraneeană, Comisia prezintă astăzi o serie de măsuri imediate care pot fi luate de către statele membre ale UE, de către Comisie, de către agențiile UE și de către Italia.

Valorificând eforturile din ultimii doi ani pentru salvarea vieții migranților aflați pe mare și gestionarea numărului tot mai mare de sosiri pe ruta central-mediteraneeană, toți actorii trebuie acum să își intensifice și accelereze eforturile având în vedere urgența sporită a situației și angajamentele asumate de liderii UE. Măsurile de astăzi ar trebui să stea la baza discuțiilor din cadrul reuniunii informale a Consiliului Justiție și Afaceri Interne care va avea loc joi la Tallinn.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat: „Situația gravă din Marea Mediterană nu este nici o realitate nouă, nici una trecătoare. Am făcut progrese enorme în ultimii doi ani și jumătate către o veritabilă politică europeană în materie de migrație, însă, dată fiind urgența situației, trebuie acum să ne accelerăm eforturile colective și să nu lăsăm Italia să gestioneze singură situația. Este necesar ca eforturile noastre să se concentreze pe solidaritate - cu cei care fug din calea războiului și a persecuțiilor și cu statele membre aflate sub cea mai mare presiune. În același timp, trebuie să acționăm pentru a sprijini Libia în ceea ce privește lupta împotriva persoanelor care introduc ilegal migranți și consolidarea controlului la frontieră în vederea reducerii numărului de persoane care pornesc în călătorii periculoase către Europa.”

Acțiuni pentru sprijinirea Italiei și reducerea fluxurilor de migrație

Comisia Europeană propune un set de măsuri care trebuie luate în prezent pentru a accelera eforturile colective ale Uniunii Europene pe ruta central-mediteraneeană, cele mai importante fiind următoarele:

Comisia:

  • va consolida în continuare capacitățile autorităților libiene, prin intermediul unui proiect în valoare de 46 de milioane EUR pregătit împreună cu Italia;
  • va sprijini instituirea unui Centru de coordonare a operațiunilor de salvare pe mare pe deplin operațional în Libia;
  • va suplimenta finanțarea pentru gestionarea migrației în Italia cu 35 de milioane EUR, disponibilă pentru a fi mobilizată imediat;
  • va asigurarea mobilizarea deplină a agențiilor UE:
    • Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO) este pregătit să majoreze numărul echipelor mobile de sprijinire a prelucrării cererilor;
    • Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă ar trebui să examineze de urgență propunerile Italiei cu privire la operațiunea comună Triton;
    • iar corpul de reacție rapidă al agenției format din peste 500 de experți în domeniul returnării este gata pentru a fi mobilizat la solicitarea Italiei;
  • va iniția și finanța un nou exercițiu privind angajamentele de relocare, în special din Libia, Egipt, Niger, Etiopia și Sudan, în colaborare cu UNHCR, începând de astăzi;
  • va colabora cu Libia în ceea ce privește consolidarea controalelor la granița de sud, în cooperare cu țările din grupul G5 Sahel și statele membre, cu sprijinul financiar al UE;
  • va intensifica eforturile pentru semnarea acordurilor de readmisie (sau a unor acorduri informale echivalente) cu țările de origine și de tranzit, cu sprijinul statelor membre;
  • își va intensifica relațiile cu Niger și Mali în conformitate cu cadrul de parteneriat, pentru a împiedica deplasările către Libia;
  • va colabora în continuare cu Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) pentru a accelera returnările voluntare asistate din Libia și Niger către țările de origine, inclusiv prin furnizarea de finanțare suplimentară;
  • va asigura împreună cu statele membre punerea în aplicare integrală a cadrului de parteneriat, inclusiv cu privire la un număr mai mare de țări decât cele 5 țări prioritare prevăzute inițial, utilizând instrumente cu efect de levier atât pozitive, cât și negative;
  • în plus față de suma de 200 de milioane EUR mobilizată în 2017 pentru componenta „Africa de Nord” a Fondului fiduciar al UE pentru Africa, va asigura o finanțare echivalentă pentru 2018 și pentru anii următori de la bugetul UE și de la statele membre (a se vedea tabelul).

Statele membre ar trebui:

  • să contribuie mai substanțial la Fondul fiduciar al UE pentru Africa pentru a suplimenta contribuția de 2,6 miliarde EUR de la bugetul limitat al UE, în conformitate cu angajamentele pe care și le-au asumat în noiembrie 2015 (a se vedea tabelul);
  • să accelereze transferurile din Italia, oferind un răspuns mai rapid la cererile Italiei și prin sporirea numărului de angajamente și a regularității acestora;
  • să contribuie, alături de Comisie și de Serviciul European de Acțiune Externă, la dialogul cu Tunisia, Egipt și Algeria pentru a le încuraja să se alăture Rețelei mediteraneene Seahorse și să invite Tunisia și Libia să își stabilească zona de căutare și salvare și să instituie Centru formal de coordonare a operațiunilor de salvare pe mare;
  • să accelereze discuțiile, în colaborare cu Parlamentul European, cu privire la reforma sistemului Dublin de alocare a cererilor de azil în cadrul UE pentru a furniza un cadru mai stabil în vederea abordării acestor provocări în viitor;
  • să își mobilizeze capacitățile, alături de cele ale poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european, de sprijinire a returnării migranților în situație neregulamentară din Italia.

Italia ar trebui:

  • să elaboreze, în consultare cu Comisia și pe baza dialogului cu ONG-urile, un cod de conduită pentru ONG-urile care desfășoară activități de căutare și salvare pe Marea Mediterană;
  • să își îndeplinească propriile angajamente privind transferul prin:
    • înregistrarea de urgență a tuturor eritreenilor prezenți în Italia;
    • centralizarea și standardizarea procedurii de transfer;
    • permiterea transferului minorilor neînsoțiți
    • și printr-o mai mare flexibilitate privind controalele de securitate stabilite la nivel bilateral cu alte state membre;
  • să pună în aplicare rapid legea Minniti, inclusiv prin:
    • crearea de hotspoturi suplimentare;
    • creșterea capacității de primire și creșterea substanțială a capacității de luare în custodie publică pentru a se ajunge urgent la cel puțin 3000 de locuri;
    • creșterea perioadei maxime de luare în custodie publică în conformitate cu dreptul UE
    • și accelerarea semnificativă a examinării cererilor de azil în faza căii de atac;
  • să accelereze returnările prin:
    • aplicarea procedurilor accelerate de returnare;
    • utilizarea la scară mai largă a procedurilor rapide și a motivelor de inadmisibilitate;
    • elaborarea unei liste naționale a țărilor de origine sigure;
    • emiterea deciziilor de returnare în paralel și împreună cu deciziile în materie de azil;
    • luarea în considerare a utilizării restricțiilor de ședere
    • și abținerea de la acordarea de documente de călătorie solicitanților de azil.

Textul integral al Planului de acțiune al Comisiei este disponibil aici.

Etapele următoare

Comisia colaborează cu Președinția estonă a Consiliului, iar măsurile prezentate astăzi ar trebui să stea la baza discuțiilor referitoare la acordarea unui sprijin imediat Italiei, care urmează să aibă loc în cadrul reuniunii informale a Consiliului Justiție și Afaceri Interne care va avea loc joi la Tallinn.

Istoricul dosarului

Uniunea Europeană și statele sale membre au stabilit, în mod progresiv, un răspuns strategic mai puternic și mai bine articulat pentru a salva vieți omenești și a gestiona mai bine fluxurile de migranți în zona centrală a Mării Mediterane (disponibil aici).

Însă pierderile de vieți omenești și prezența continuă a fluxurilor migratorii, în principal de natură economică, pe ruta central-mediteraneeană reprezintă o problemă structurală și rămân în continuare motive serioase de îngrijorare.

În cadrul Consiliului European din 22-23 iunie 2017, liderii UE și-au luat angajamentul de a acționa în mod decisiv în prezent „prin intensificarea coordonării și a punerii în practică a tuturor elementelor cuprinse în Declarația din Malta, în cadrul de parteneriat și în planul de acțiune comun de la Valletta, pe baza unor resurse financiare suficiente.”

Comisia răspunde astăzi angajamentelor menționate prin identificarea de acțiuni specifice pe care fiecare actor poate și ar trebui să le ia pentru a îndeplini cu bine angajamentele asumate.

Italia a făcut deja pași importanți pentru a sprijini cooperarea cu Libia cu privire la gestionarea migrației și pentru îmbunătățirea în continuare a punerii în aplicare a politicii UE în domeniul migrației în Italia. Recenta lege Minniti are obiectivul de a transforma sistemul italian de azil și returnare astfel încât acesta să devină mult mai eficace decât în prezent, prin identificarea rapidă a persoanelor care au nevoie de protecție, luându-se totodată măsuri care să faciliteze returnarea rapidă a migranților economici.

Informații suplimentare

Planul de acțiune al Comisiei

Fișă informativă: Ruta central-mediteraneeană: Planul de acțiune al Comisiei pentru a sprijini Italia și a pune capăt fluxurilor de migrație

Fișă informativă: Contribuțiile UE și ale statelor membre la Fondul fiduciar al UE pentru Africa

Comunicarea din ianuarie 2017: Migrația pe ruta central-mediteraneeană. Gestionarea fluxurilor de migrație, salvarea de vieți omenești

 

 

 

 

ANEXĂ: PLANUL DE ACȚIUNE AL COMISIEI EUROPENE PRIVIND MĂSURILE DE REDUCERE A PRESIUNII EXERCITATE DE MIGRAȚIE PE RUTA CENTRAL-MEDITERANEEANĂ ȘI DE SPORIRE A SOLIDARITĂȚII

Pierderea de vieți omenești și fluxurile migratorii continue de migranți preponderent economici pe ruta central-mediteraneeană reprezintă o provocare structurală și rămân o problemă urgentă și gravă nu numai pentru Europa, ci și pentru întregul continent african. La 30 iunie, ministrul de interne italian, Marco Minniti, a adresat o scrisoare președintelui Consiliului de Miniștri, ministrul de interne estonian Andres Anvelt, și comisarului pentru afaceri interne și migrație, Dimitris Avramopoulos, în care avertiza că, în scurt timp, situația din Italia nu va mai putea fi gestionată corespunzător. Problema migrației în zona centrală a Mării Mediterane va fi pe ordinea de zi a reuniunii informale a miniștrilor justiției și ai afacerilor interne din 6-7 iulie. Prezentul document reprezintă contribuția Comisiei la discuțiile care vor avea loc în cadrul reuniunii respective și nu exclude alte acțiuni care ar putea fi întreprinse ca urmare a discuțiilor și a evoluțiilor din teren.

 

I. Măsuri de reducere a presiunii exercitate de migrație pe ruta central-mediteraneeană și de sporire a solidarității

·         O mai bună coordonare a activităților de căutare și salvare în zona centrală a Mării Mediterane:

o   Italia ar trebui să elaboreze, în consultare cu Comisia și pe baza dialogului cu ONG­urile, un cod de conduită pentru activitățile ONG-urilor implicate în activitățile de căutare și salvare. Consiliul ar putea, eventual, să aprobe un astfel de cod de conduită;

o   Ar trebui să se asigure o mai bună cooperare între Centrul italian de coordonare a operațiunilor de salvare pe mare și centrele de coordonare similare din țările învecinate în care există astfel de centre sau alte forme de cooperare operațională, pentru a putea interveni în mod eficace și la timp;

o   Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă ar trebui să examineze, de urgență, propunerile Italiei cu privire la operațiunea comună Triton.

o   Partenerii din Africa de Nord, în special Tunisia, Egiptul și Libia, ar trebui încurajați să notifice în mod oficial ariile în care desfășoară activități de căutare și salvare și să instituie centre de coordonare în acest domeniu. În acest scop, Italia ar trebui să ia rapid măsurile prevăzute în studiul de fezabilitate care este în prezent realizat de paza de coastă italiană privind capacitatea Libiei de a desfășura activități de căutare și salvare, cu scopul de a accelera instituirea unui centru pe deplin operațional de coordonare a operațiunilor de salvare pe mare în Libia. Acest lucru ar permite acestei țări să preia responsabilitatea organizării/coordonării unui număr semnificativ mai mare de operațiuni de căutare și salvare decât este cazul în prezent.

o   Tunisia, Egiptul și Algeria ar trebui încurajate să participe la Rețeaua mediteraneeană Seahorse.

 

·         Intensificarea acțiunilor de sporire a capacității Libiei de a efectua controale la frontiere:

o   Activitățile de formare de care beneficiază în prezent paza de coastă libiană trebuie intensificate în continuare și trebuie încheiat exercițiul de stabilire a necesităților prioritare în materie de echipamente și întreținere derulat cu autoritățile libiene;

o   Consiliul de administrație al Fondului fiduciar al UE ar trebui să adopte, până la sfârșitul lunii iulie, proiectul privind gestionarea frontierelor maritime și terestre ale Libiei, elaborat de Italia împreună cu Comisia, pentru o sumă de 46 de milioane EUR.

 

·         Consolidarea acțiunilor de reducere a presiunii migratorii asupra Libiei și de combatere a introducerii ilegale de migranți și a traficului de persoane:

o   Schimbul de informații dintre misiunile relevante desfășurate în cadrul politicii de securitate și apărare comune, poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și Europol ar trebui consolidat și prevăzut în mod explicit în mandatul revizuit;

o   Ar trebui accelerate returnările voluntare asistate din Libia și Niger către țările de origine prin intermediul unei inițiative comune cu OIM, eventual cu punerea la dispoziție a unor fonduri suplimentare;

o   Comisia va lansa în colaborare cu ICNUR un nou exercițiu de solicitare de angajamente privind relocarea, acordând prioritate migranților care au nevoie de protecție internațională din Libia, Egipt, Niger, Etiopia și Sudan;

o   UE și statele membre vor continua să își intensifice dialogul cu Nigerul și Mali pentru a împiedica deplasările migranților către Libia;

o   UE și statele membre ar trebui să colaboreze cu Libia pentru a consolida în mod semnificativ și rapid controalele la frontierele externe ale Libiei (în special la cele din sud), pentru a pune capăt intrării de noi migranți în Libia. Pentru atingerea acestui obiectiv este nevoie și de o cooperare consolidată cu țările din grupul G5 Sahel, precum și de instituirea, cu un sprijin financiar din partea UE în valoare de 50 de milioane EUR, a grupului comun decis la ultimul summit al G5 Sahel, care vizează reintroducerea controlului la frontiere în zonele de tranzit din Mali, Burkina Faso și Niger.

o   UE și statele membre ar trebui să accelereze punerea în aplicare a cadrelor de parteneriat și să dezvolte cadre de parteneriat și cu alte țări în afara celor cinci țări actualmente partenere, folosind în acest sens atât pârghii pozitive, cât și negative, în special pentru principalele țări de origine, inclusiv utilizarea argumentului legat de introducerea unui regim mai favorabil al vizelor, după caz.

 

·         Realizarea de progrese reale în ceea ce privește returnarea migranților aflați în situație neregulamentară

o   UE ar trebui:

§  cu sprijinul deplin al statelor membre ale UE, să pună în aplicare fără întârziere, cu țările terțe, acorduri de readmisie și înțelegeri practice ale UE care să funcționeze cu adevărat, utilizând toate pârghiile și stimulentele posibile;

§  să mobilizeze pe deplin capacitățile statelor membre, precum și ale poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european, în urma cererii formulate de Italia de sprijinire a returnării migranților aflați în situație neregulamentară, în special prin trimiterea pe teren a unor echipe europene pentru intervenții de returnare, din rezervele disponibile, și prin organizarea de operațiuni de returnare, atât cu zboruri de tip charter, cât și cu zboruri comerciale.

o   Italia ar trebui:

§  să aplice proceduri accelerate de returnare;

§  să emită, în același timp cu deciziile în materie de azil, și decizii de returnare pentru anumite categorii de solicitanți de azil respinși;

§  să sporească gradul de utilizare a procedurilor de returnare voluntară asistată și reintegrare, în colaborare cu OIM.

 

·         Transpunerea deplină în realitate a angajamentelor asumate în materie de transfer

o   Statele membre trebuie să își intensifice transferurile din Italia, arătând o mai mare flexibilitate în a accepta candidații propuși de această țară pentru transfer, răspunzând mai rapid la cererile din partea Italiei, sporindu-și angajamentele și asumându-și angajamente în mod mai regulat.

o   Italia ar trebui să-i înregistreze de urgență pe toți eritreenii prezenți pe teritoriul său, să centralizeze procedura de transfer în centrele de transfer special create în acest sens și să standardizeze procedura de transfer al minorilor neînsoțiți. În plus, Italia ar trebui să rămână flexibilă și să convină cu unele state membre acorduri bilaterale pentru controale de securitate suplimentare. Italia ar trebui să faciliteze desfășurarea campaniei de sensibilizare privind transferul inițiate de Biroul European de Sprijin pentru Azil, menite să îi identifice și să îi înregistreze în vederea transferului pe toți solicitanții potențiali care au sosit în 2016 și 2017 și care sunt încă în Italia.

 

·         Statele membre ar trebui să ofere urgent finanțare suplimentară pentru Fondul fiduciar al UE și, în special, pentru componenta sa dedicată Africii de Nord, pentru a-i asigura sustenabilitatea în 2018 și în anii următori, în conformitate cu angajamentele pe care și le-au asumat. La rândul său, UE a mobilizat o sumă suplimentară de 200 de milioane EUR pentru 2017, care în curând va fi alocată și contractată în întregime. UE identifică în prezent în mod activ fonduri suplimentare pentru 2018 din bugetul UE.

 

II. Accelerarea punerii în aplicare a politicii UE în materie de migrație cu Italia

În plus față de măsurile de îmbunătățire a gestionării fluxurilor pe ruta central-mediteraneeană, există măsuri care pot fi luate pentru a îmbunătăți punerea în aplicare a politicii UE în domeniul migrației în Italia. Legea Minniti, recent adoptată, urmărește eficientizarea sistemului de azil și returnare italian, prin identificarea rapidă a persoanelor care au nevoie de protecție și luarea de măsuri care să faciliteze returnarea rapidă a migranților economici, care reprezintă marea majoritate a migranților care sosesc și care sunt prezenți în Italia.

 

·         Italia ar trebui să intensifice punerea deplină în aplicare a Legii Minniti, inclusiv prin:

o   Majorarea substanțială a capacității actuale de primire a zonelor-hotspot fixe (numărul actual de 1 600 de locuri ar trebui cel puțin dublat). Sporirea capacității zonelor-hotspot ar trebui, de asemenea, să permită în proporție de 100 % identificarea, înregistrarea și prelevarea amprentelor digitale ale tuturor migranților. Acest lucru ar permite ca debarcarea, filtrarea inițială și direcționarea către procedura de azil sau de returnare să aibă loc în primul rând în zonele-hotspot (examinarea solicitanților și direcționarea acestora). În fiecare zonă-hotspot trebuie să existe terminale suficiente pentru Eurodac, sistemul de informații privind vizele și sistemul automat de identificare a amprentelor digitale.

o   Capacitatea structurală totală de primire trebuie sporită în mod semnificativ.

o   Capacitatea centrelor de cazare a migranților luați în custodie publică trebuie sporită în mod substanțial, pentru a se atinge urgent cel puțin 3 000 de locuri. În conformitate cu recomandarea Comisiei privind punerea în aplicare a Directivei privind returnarea, ar trebui să se prelungească durata maximă actuală de luare în custodie publică prin aplicarea perioadei totale permise în temeiul legislației UE.

o   Asigurarea unei capacități suficiente a autorităților judiciare și accelerarea în mod semnificativ a examinării cererilor în primă instanță și în căile de atac.

 

·         Intensificarea sprijinului financiar acordat de UE pentru gestionarea migrației în Italia

o   Ca o acțiune pe termen scurt, ar putea fi mobilizată imediat o sumă suplimentară de 35 de milioane EUR pentru a sprijini punerea în aplicare a reformelor Minniti.

 

·         În plus, Italia ar trebui să ia următoarele măsuri

o   Utilizarea unor proceduri rapide, prin care cererea să fie examinată în timp ce solicitantul este plasat în centre închise, pentru a preveni sustragerea migranților și a facilita returnarea persoanelor care au depus cereri inadmisibile sau vădit nefondate.

o   Utilizarea pe scară mai largă a motivelor de inadmisibilitate care pot fi invocate în funcție de particularitățile cazului, în special declararea unei cereri ca inadmisibilă pe baza conceptelor de primă țară de azil/țară terță sigură și utilizarea pe scară mai largă a procedurilor accelerate, în special atunci când un solicitant provine dintr-o țară de origine sigură sau a indus în eroare autoritățile. Eventuala elaborare a unei liste naționale a țărilor de origine sigure, incluzând cu prioritate țările de origine sigure cele mai frecvente din care sosesc migranți în Italia. Pentru o acoperire europeană, ar putea fi benefică adoptarea unor concluzii de către Consiliu privind țările de origine sigure.

o   Utilizarea restricțiilor privind șederea/libera circulație și evitarea acordării de documente de călătorie solicitanților de azil, pentru a preveni deplasările secundare, cu excepția motivelor umanitare grave, dacă este cazul.

 

·       Ar trebui să se pună la dispoziție un sprijin suplimentar din partea EASO pentru acțiuni suplimentare, în special pentru utilizarea procedurilor rapide.

 

III. Către o gestionare sustenabilă a crizei

Pentru a asigura o bază mai solidă pentru măsurile de gestionare a situațiilor de criză, este imperios necesar ca Parlamentul European și Consiliul să facă progrese în regim de urgență în cadrul negocierilor privind propunerea Dublin. Reforma sistemului Dublin, ca parte a unei abordări cuprinzătoare, care ar include măsurile descrise în prezenta notă, reprezintă soluția pentru manifestarea solidarității față de Italia și față de alte state membre aflate sub presiune, și clarifică în același timp și responsabilitățile diferitelor părți implicate.

IP/17/1882

Persoane de contact pentru presă:

Întrebări din partea publicului larg: Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email


Side Bar