Navigation path

Left navigation

Additional tools

Comisia Europeană - Comunicat de presă

Semestrul european 2017 – Pachetul de primăvară: Comisia formulează recomandări specifice fiecărei țări

Bruxelles, 22 mai 2017

Semestrul european 2017 – Pachetul de primăvară: Comisia formulează recomandări specifice fiecărei țări

Statele membre ar trebui să valorifice oportunitatea oferită de redresarea economică pentru a continua reformele structurale, pentru a stimula investițiile și pentru a-și consolida finanțele publice. Prioritățile diferă de la un stat membru la altul, însă este esențial să se depună eforturi suplimentare la toate nivelurile pentru a realiza o creștere economică mai favorabilă incluziunii, mai robustă și mai durabilă.

Comisia Europeană prezintă astăzi recomandările specifice fiecărei țări din 2017, în care definește orientările de politică economică pentru fiecare stat membru în parte pentru următoarele 12-18 luni. Economia se dovedește a fi rezilientă în UE și în zona euro, însă continuă să se confrunte cu unele provocări, cum ar fi creșterea lentă a productivității, consecințele crizei – inclusiv inegalitățile care persistă – și incertitudinea generată în principal de factori externi. Prin urmare, Comisia invită statele membre să profite de această ocazie pentru a consolida fundamentele economiilor lor prin punerea în aplicare a priorităților economice și sociale identificate în comun la nivel european: stimularea investițiilor, continuarea reformelor structurale și asigurarea unor politici fiscal-bugetare responsabile. Se acordă o atenție deosebită provocărilor și priorităților identificate pentru zona euro.

Vicepreședintele Valdis Dombrovskis, responsabil cu moneda euro și dialogul social, a declarat: „Tendințele economice sunt, în linii mari, pozitive și ar trebui să profităm de această ocazie pentru a face ca economiile europene să devină mai competitive, mai reziliente și mai inovatoare. Ar trebui să se acorde prioritate reformelor care pot să îi confere creșterii economice un caracter mai incluziv și care pot să revigoreze productivitatea. Reformele structurale, investițiile și o atenție permanentă față de politicile fiscal-bugetare responsabile sunt indispensabile pentru a consolida și a susține redresarea economică în UE.”

Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, a declarat: „În acest an, am plasat în centrul evaluării noastre combaterea inegalităților. Am pus capăt crizei: așadar, următorul capitol este dedicat chestiunilor sociale. Acum că a fost relansată economia, este necesar să recreăm oportunități pentru cei rămași în urmă și să ținem pasul cu evoluția nevoilor în materie de competențe, prin investiții într-o educație și formare profesională de înaltă calitate. Creșterea productivității ar trebui să se reflecte în creșterea salariilor. Doar în acest mod putem să ne îndeplinim angajamentul comun de a îmbunătăți nivelul de trai al tuturor cetățenilor.”

Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a afirmat: „UE înregistrează creștere economică și această tendință pozitivă va continua și în 2018, pentru al șaselea an consecutiv. Cu toate acestea, redresarea este inegală și încă fragilă. Trebuie să recurgem la toate instrumentele disponibile pentru a sprijini creșterea economică. Printre acestea se numără reformele economice inteligente, precum și aplicarea inteligentă a politicii fiscal-bugetare. Astăzi, Comisia Europeană le recomandă statelor membre să ajungă la un echilibru adecvat între asigurarea sustenabilității finanțelor publice și realizarea unei orientări fiscal-bugetare care să contribuie la consolidarea – și nu la subminarea – redresării.” 

 Recomandările specifice fiecărei țări din 2017

Economia europeană și-a dovedit reziliența în fața unor provocări semnificative. Ratele de creștere atât în UE, cât și în zona euro au fost de aproape 2 % în 2016, finanțele publice se îmbunătățesc, iar ocuparea forței de muncă a atins un nivel record, cu o populație ocupată de aproape 233 de milioane de persoane. Rata șomajului s-a situat la cel mai scăzut nivel din 2009 până în prezent, iar investițiile depășesc nivelurile anterioare crizei în unele state membre – Planul de investiții pentru Europa, așa-numitul „Plan Juncker”, având, de asemenea, o contribuție semnificativă în acest sens. Cu toate acestea, creșterea lentă a productivității și consecințele crizei, inclusiv disparitățile în interiorul țărilor și între țări, precum și incertitudinile generate în principal de factori externi continuă să aibă repercusiuni asupra economiei.

Pentru a consolida tendințele pozitive și convergența la nivelul statelor membre și la nivelul UE, este esențial să se realizeze o creștere mai favorabilă incluziunii, mai robustă și mai durabilă, inclusiv prin stimularea creșterii competitivității și a inovării. Acesta este obiectivul recomandărilor formulate în cadrul semestrului european de coordonare a politicilor economice. Grație acestei abordări, se pune, de asemenea, un accent mai puternic asupra priorităților sociale și a provocărilor cu care se confruntă statele membre. Comisia și-a prezentat recent propunerea referitoare la un pilon european al drepturilor sociale, care stabilește principiile și drepturile esențiale menite să sprijine existența unor piețe ale muncii și a unor sisteme de protecție socială echitabile și funcționale.

De-a lungul timpului, statele membre au înregistrat unele progrese în ceea ce privește, în medie, două treimi din recomandările care le-au fost adresate, ceea ce confirmă faptul că reforme semnificative sunt în curs de implementare în întreaga UE. Față de un orizont de un an, o perspectivă multianuală oferă o imagine mai clară asupra evoluției progreselor, întrucât conceperea și punerea în aplicare a unor reforme semnificative necesită timp. Marea majoritate a reformelor au avut o dinamică pozitivă, însă ritmul și profunzimea punerii în aplicare a acestora diferă de la un stat membru la altul, inclusiv în funcție de complexitatea și de importanța reformelor avute în vedere. Domeniile de politică ce privesc „politica fiscal-bugetară și guvernanța fiscal-bugetară”, precum și „serviciile financiare” au înregistrat cele mai mari progrese pe calea reformelor, aceste domenii confruntându-se cu probleme presante în ultimii ani.

De la adoptarea setului de recomandări specifice fiecărei țări de anul trecut, statele membre au înregistrat cele mai însemnate progrese în domeniul politicii fiscal-bugetare, al guvernanței fiscal-bugetare, precum și al politicilor active în domeniul pieței forței de muncă. Au fost luate măsuri în ceea ce privește politicile fiscale (de exemplu, reducerea sarcinii fiscale asupra veniturilor salariale), piața forței de muncă și politicile sociale (în special cele legate de incluziunea socială și de serviciile de îngrijire a copiilor), precum și în ceea ce privește serviciile financiare. Printre domeniile care au înregistrat cele mai puține progrese se numără concurența în sectorul serviciilor și mediul de afaceri. Imaginea generală care se desprinde este că statele membre își continuă eforturile în vederea punerii în aplicare a reformelor, însă, în majoritatea domeniilor de politică identificate în recomandările specifice fiecărei țări pentru 2016 s-au înregistrat fie „progrese limitate”, fie „unele progrese”.

Pachetul prezentat astăzi ține seama de concluziile formulate în pachetul de iarnă al semestrului european din februarie, referitoare inclusiv la procedura privind dezechilibrele macroeconomice, și se înscrie în continuarea acestor concluzii. În cazul Ciprului, Italiei și Portugaliei, care s-au confruntat cu dezechilibre macroeconomice excesive, Comisia a ajuns la concluzia că nu există motive analitice pentru accelerarea procedurii, cu condiția ca aceste trei țări să pună în aplicare integral reformele prevăzute în recomandările specifice care le-au fost adresate.

Evoluții și decizii fiscal-bugetare

În ansamblu, se preconizează că nivelul deficitului cumulat al zonei euro va scădea în acest an, de la nivelul record de 6,1 % din PIB, care a fost înregistrat în 2010, la 1,4 % din PIB. 

Pe baza evaluării din 2017 a programelor de stabilitate și de convergență, Comisia a întreprins, de asemenea, o serie de măsuri în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere. Comisia recomandă ca procedurile aplicabile deficitelor excesive să fie închise pentru Croația și Portugalia. În cazul în care Consiliul urmează recomandarea Comisiei, numai patru state membre ar continua să facă obiectul componentei corective a pactului, în scădere față de 24 de țări în 2011.

Comisia a adoptat, de asemenea, rapoarte pentru Belgia și Finlanda în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în care examinează respectarea de către aceste state a criteriului privind datoria stipulat în tratat. În ambele cazuri, concluzia este că ar trebui să se considere că, în prezent, acest criteriu este respectat. În cazul Belgiei, această concluzie este valabilă cu condiția să se adopte măsuri fiscal-bugetare suplimentare în 2017 pentru a se asigura că această țară se conformează, în linii mari, traiectoriei de ajustare în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu atât în 2016, cât și în 2017. În cazul Finlandei, se remarcă faptul că adoptarea și punerea în aplicare rapidă a reformelor structurale menite să sporească productivitatea și oferta de forță de muncă sunt elemente esențiale pentru îmbunătățirea perspectivelor de creștere economică pe termen mediu și a sustenabilității finanțelor publice.

În ceea ce privește Italia, Comisia confirmă faptul că măsurile fiscal-bugetare suplimentare solicitate pentru 2017 au fost realizate și că, prin urmare, se consideră că în această etapă nu este necesar să se întreprindă acțiuni suplimentare pentru respectarea criteriului datoriei.

Comisia a adresat României un avertisment cu privire la existența unei abateri semnificative în 2016 de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu și recomandă Consiliului să adopte o recomandare prin care să i se impună României să ia măsurile necesare în 2017 în vederea corectării acestei abateri semnificative. Este prima oară când se aplică această procedură a cadrului de guvernanță economică al UE. Prin aceasta li se oferă autorităților posibilitatea de a lua măsuri corective pentru a evita deschiderea unei proceduri aplicabile deficitelor excesive.

Pe baza evaluării programelor lor de stabilitate pentru 2017, Comisia propune ca Lituaniei și Finlandei să li se acorde flexibilitatea solicitată.

Context:

Recomandările adresate statelor membre sunt ajustate în fiecare an pentru a reflecta progresele înregistrate și diferitele evoluții intervenite, însă acestea sunt ferm ancorate în prioritățile mai largi definite în discursul anual al președintelui Juncker privind starea Uniunii și în analiza anuală a creșterii. Pentru statele membre din zona euro, acestea reflectă, de asemenea, recomandările formulate pentru zona euro. Recomandările formulate în cadrul semestrului european sunt coerente cu viziunea pe termen mai lung prezentată în Strategia Europa 2020.

De la preluarea mandatului, actuala Comisie a adus o serie de modificări semestrului european, cu scopul de a spori eficacitatea și relevanța acestuia. Aceste modificări au fost anunțate în noiembrie 2014 în Analiza anuală a creșterii 2015, au fost introduse la începutul anului 2015 și au fost confirmate în Comunicarea Comisiei privind măsurile care trebuie întreprinse în vederea finalizării Uniunii economice și monetare din octombrie 2015.

De exemplu, în urma introducerii acestor modificări, la începutul ciclului (în noiembrie), Comisia face o recomandare privind zona euro, pentru a le permite statelor membre să țină seama de perspectiva zonei euro în planurile lor pentru anii următori.

Aceste modificări sunt, de asemenea, rezultatul discuțiilor pe care le-a purtat Comisia în ultimele luni cu guvernele, parlamentele naționale, partenerii sociali și alte părți interesate și al reuniunilor bilaterale pe care le-a organizat cu autoritățile naționale pentru a discuta despre prioritățile lor de politică.

În luna februarie, Comisia a prezentat analiza sa detaliată a situației economice și sociale a fiecărui stat membru, sub forma unor raporturi de țară, în cadrul așa-numitului „pachet de iarnă” din 2017 al semestrului european.

În luna aprilie, statele membre și-au prezentat programele naționale de reformă și programele de stabilitate (în cazul țărilor din zona euro) sau de convergență (în cazul țărilor din afara zonei euro), inclusiv măsurile luate în urma „pachetului de iarnă”.

De asemenea, Comisia organizează în mod regulat consultări cu partenerii sociali și a invitat statele membre să acorde o mai mare atenție contribuției partenerilor sociali naționali.

Recomandările de astăzi se bazează pe aceste dialoguri, pe programele naționale, pe datele elaborate de către Eurostat și pe Previziunile economice din primăvara anului 2017 pe care Comisia le-a publicat recent.

Comisia a instituit, de asemenea, Serviciul de sprijin pentru reforme structurale și un instrument al UE special dedicat acestui scop – Programul de sprijin pentru reforme structurale (PSRS) – pentru a furniza statelor membre o asistență specifică în procesul de reformă, la cererea acestora, care să le ajute în procesul de elaborare și punere în aplicare a reformelor instituționale, structurale și administrative, inclusiv a reformelor recomandate în recomandările specifice fiecărei țări.

Următorii pași:

Comisia invită Consiliul să aprobe abordarea propusă și să adopte recomandările specifice fiecărei țări și solicită statelor membre să le pună în aplicare integral și în timp util. Se preconizează că miniștrii UE vor discuta recomandările specifice fiecărei țări înainte de adoptarea lor de către șefii de stat și de guvern ai UE. Apoi, le revine statelor membre sarcina de a pune în aplicare aceste recomandări, prin intermediul politicilor lor economice și bugetare naționale din perioada 2017-2018.

Informații suplimentare:

Comunicarea generală: Semestrul european 2017: Recomandări specifice fiecărei țări

Prezentarea generală a situației țărilor în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice și al Pactului de stabilitate și de creștere

Prezentarea generală a aspectelor abordate în recomandările specifice fiecărei țări pentru 2017

Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2017

Notă privind recomandările specifice fiecărei țări pentru 2017

Previziunile economice din primăvara anului 2017 (11 mai 2017)

Rapoartele de țară - Comunicare (22 februarie 2017)

Rapoartele de țară (22 februarie 2017)

Lansarea semestrului european 2017: Pachetul de toamnă (16 noiembrie 2016)

Raportul privind mecanismul de alertă 2017 (16 noiembrie 2016)

Guvernanța economică a UE pe înțelesul tuturor

Urmăriți activitatea vicepreședintelui Dombrovskis pe Twitter: @VDombrovskis

Urmăriți activitatea comisarului Thyssen pe Twitter: @mariannethyssen

Urmăriți activitatea comisarului Moscovici pe Twitter: @Pierremoscovici

 

 

 

IP/17/1311

Persoane de contact pentru presă:

Întrebări din partea publicului larg: Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email


Side Bar