Navigation path

Left navigation

Additional tools

Comisia Europeană - Comunicat de presă

Raportul celor cinci președinți prezintă un plan menit să consolideze uniunea economică și monetară a Europei începând din 1 iulie 2015

Bruxelles, 22 iunie 2015

Cei cinci președinți, și anume Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, Donald Tusk, președintele reuniunii la nivel înalt a zonei euro, Jeroen Dijsselbloem, președintele Eurogrupului, Mario Draghi, președintele Băncii Centrale Europene și Martin Schulz, președintele Parlamentului European, au dezvăluit astăzi planuri ambițioase menite să aprofundeze uniunea economică și monetară (UEM) începând din 1 iulie 2015 și să o finalizeze cel mai târziu în 2025. Pentru ca viziunea lor referitoare la viitorul UEM să devină realitate, aceștia propun măsuri concrete care urmează să fie puse în aplicare pe parcursul a trei etape: unele acțiuni, cum ar fi introducerea unui sistem european de asigurare a depozitelor, trebuie întreprinse rapid, în anii următori, și vor fi urmate de alte măsuri precum crearea unei viitoare trezorerii a zonei euro, care merg mai departe și prevăd partajarea suveranității între statele membre ce au adoptat moneda euro. Aceste măsuri se înscriu în optica celor cinci președinți potrivit căreia este oportun să se facă tranziția de la un sistem de norme la un sistem fondat pe instituții, pentru a se garanta că UEM este întemeiată pe o arhitectură transparentă și extrem de solidă. Realizarea unei uniuni economice și monetare mai profunde și mai echitabile a fost una dintre cele 10 priorități majore ale președintelui Juncker enunțate în Orientările sale politice.

 

Președintele Juncker a declarat: „Euro este o monedă utilizată în prezent de 19 state membre ale UE și de peste 330 de milioane de cetățeni. Putem să fim mândri de acest lucru. Uniunea economică și monetară protejează Europa, însă modul său de funcționare poate fi îmbunătățit. Uniunea noastră economică și monetară rămâne incompletă; la preluarea mandatului, am promis că voi depune eforturi pentru a consolida și a completa măsurile fără precedent pe care le-am adoptat în timpul crizei și pentru a le face să devină mai echitabile din punct de vedere social și mai legitime din punct de vedere democratic. Noi, cei cinci președinți, expunem astăzi viziunea noastră comună. Lumea întreagă ne privește și dorește să știe încotro ne îndreptăm. Astăzi definim integrarea monetară și o conducem spre destinația sa finală.”

 

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele pentru moneda euro și dialog social, a afirmat: „Uniunea economică și monetară a fost consolidată în anii din urmă, nu în ultimul rând prin prisma crizei financiare și economice. Însă aceasta rămâne totuși incompletă. Raportul prezentat astăzi oferă piste menite să consolideze și mai mult uniunea economică și monetară în anii următori, procedându-se în etape. Suntem pregătiți să prezentăm propunerile specifice care sunt necesare pentru a materializa această viziune ambițioasă, dar pragmatică. Finalizarea UEM nu constituie însă un scop în sine, ci este o modalitate de a contribui la sporirea creșterii economice, a numărului de locuri de muncă și a prosperității pentru toți cetățenii, acum și în viitor.” 

 

În pofida progreselor înregistrate în ultimii câțiva ani, îndeosebi ca urmare a lansării uniunii bancare, UEM rămâne incompletă. Există divergențe semnificative la nivelul zonei euro, iar criza din ultima perioadă a scos și mai mult în evidență neajunsurile existente. Este clar că, având în vedere cele 18 milioane de șomeri și numărul mare de persoane expuse riscurilor de excluziune socială din cadrul societăților noastre, mai rămân multe de făcut pentru a conferi trăinicie zonei euro – a doua mare economie a lumii. Avem nevoie de o bază durabilă, echitabilă și cu legitimitate democratică pentru viitor, care să contribuie la sporirea creșterii economice, la crearea mai multor locuri de muncă și la mai multă prosperitate pentru toți cetățenii.

 

Raportul prezintă trei etape distincte menite să transforme în realitate viziunea celor cinci președinți (a se vedea anexa 1).

-         Etapa 1 sau„aprofundarea prin practică” (1 iulie 2015-30 iunie 2017): utilizarea instrumentelor existente și a tratatelor în vigoare pentru a stimula competitivitatea și convergența structurală, pentru a realiza politici bugetare responsabile la nivel național și la nivelul zonei euro, pentru a finaliza uniunea financiară și pentru a consolida răspunderea democratică.

-         Etapa 2 sau „finalizarea UEM”: vor fi lansate acțiuni mai ambițioase pentru a spori caracterul obligatoriu al procesului de convergență, de exemplu, printr-un set de criterii de referință privind convergența, stabilite de comun acord, care ar fi de natură juridică, precum și pentru a institui o trezorerie a zonei euro.

-         Etapa finală (cel mai târziu în 2025): după realizarea deplină a tuturor pașilor, o UEM profundă și veritabilă ar oferi un mediu stabil și prosper pentru toți cetățenii statelor membre ale UE care au adoptat moneda unică, pe de o parte, și un mediu atractiv pentru aderarea altor state membre ale UE, dacă sunt pregătite să facă acest lucru, pe de altă parte.

 

Pentru a pregăti tranziția de la etapa 1 la etapa 2, Comisia va prezenta o carte albă în primăvara anului 2017, care va evidenția următorii pași necesari, inclusiv măsurile juridice, în vederea finalizării UEM în etapa 2. Aceasta are drept model cartea albă din 1985, întocmită de Jacques Delors, care, printr-o serie de măsuri și un calendar asociat acestora, a pregătit terenul pentru Actul Unic European, reprezentând baza juridică a proiectului privind piața unică.

 

Ce aspecte sunt abordate în mod concret în raportul celor cinci președinți?

1. Către o uniune economică a convergenței, a creșterii economice și a ocupării forței de muncă

Această uniune ar trebui să se bazeze pe patru piloni, și anume: crearea unui sistem de autorități în materie de competitivitate la nivelul zonei euro; consolidarea punerii în aplicare a procedurii privind dezechilibrele macroeconomice; un accent mai puternic pe ocuparea forței de muncă și pe obținerea unor performanțe sociale; o mai bună coordonare a politicilor economice în cadrul unui semestru european reînnoit (a se vedea anexa 2). Aceste obiective ar trebui puse în practică pe termen scurt (etapa 1), pe baza unor măsuri practice și a metodei comunitare. Pe termen mediu (etapa 2), procesul de convergență ar trebui să devină mai constrângător prin instituirea unui set de standarde comune de înalt nivel care ar urma să fie definite în legislația UE.

 

Autoritățile în materie de competitivitate

Obiectivul autorităților în materie de competitivitate nu ar trebui să fie acela de a armoniza la nivel transfrontalier practicile și instituțiile responsabile de stabilirea salariilor. Aceste procese diferă foarte mult în cadrul UE și reflectă în mod justificat preferințele și tradițiile juridice naționale.

Pe baza unui model comun, fiecare stat membru ar trebui să decidă organizarea exactă a autorității sale în materie de competitivitate, însă acestea ar trebui să aibă legitimitate democratică și să funcționeze în mod independent. Actorii de la nivel național, cum ar fi partenerii sociali, ar trebui să își păstreze rolul conferit de practicile consacrate din fiecare stat membru, însă ar trebui să utilizeze avizele autorităților ca orientări în cursul negocierilor de stabilire a salariilor. Unele state membre, precum Țările de Jos și Belgia, au deja astfel de autorități.

 

2. Către o uniune financiară

Uniunea economică și cea financiară sunt complementare și se consolidează reciproc. Progresele realizate pe aceste două fronturi trebuie să reprezinte o prioritate absolută în etapa 1. Întrucât marea majoritate a banilor este constituită din depozite bancare, moneda poate fi cu adevărat unică doar dacă există același nivel de încredere în siguranța depozitelor bancare, indiferent de statul membru în care își desfășoară activitatea o bancă. Acest lucru necesită un mecanism unic de supraveghere bancară, un mecanism unic de rezoluție bancară și un sistem unic de garantare a depozitelor. Obiectivul privind mecanismul unic de supraveghere bancară a fost atins deja. S-a convenit asupra unui mecanism unic de rezoluție cu un fond unic de rezoluție (care va deveni operațional la 1 ianuarie 2016). Ca un pas următor, cei cinci președinți propun lansarea în cadrul etapei 1 a unui sistem european de garantare a depozitelor (European Deposit Insurance Scheme – EDIS), care ar putea fi instituit sub forma unui sistem de reasigurare la nivel european pentru sistemele naționale de garantare a depozitelor.

3. Către o uniune bugetară

Politicile bugetare nesustenabile nu numai că periclitează stabilitatea prețurilor din Uniune, ci afectează și stabilitatea financiară. Pe termen scurt (etapa 1), cei cinci președinți propun crearea unui consiliu bugetar european cu rol consultativ care ar coordona și ar completa consiliile bugetare existente deja la nivel național (a se vedea anexa 3). Consiliul respectiv ar urma să asigure o evaluare independentă, la nivel european, a modului în care bugetele îndeplinesc obiectivele economice formulate în cadrul de guvernanță bugetară al UE. Pe termen mai lung (etapa 2), ar trebui să fie instituită o funcție comună de stabilizare macroeconomică pentru a face față în mod mai eficient șocurilor care nu pot fi gestionate doar la nivel național. Aceasta ar urma să îmbunătățească atenuarea șocurilor macroeconomice de mare anvergură și ar asigura o mai mare reziliență a UEM. O astfel de funcție de stabilizare ar putea să se bazeze pe Fondul european pentru investiții strategice ca un prim pas, prin identificarea unei rezerve de surse de finanțare și de proiecte de investiții specifice zonei euro, care ar urma să fie valorificată.

4. Răspunderea democratică, legitimitatea și consolidarea instituțională: trecerea de la un sistem de norme la un sistem bazat pe instituții

O mai mare răspundere și integrare la nivelul UE și al zonei euro înseamnă o mai mare interdependență. De asemenea, acest lucru presupune o mai bună repartizare a noilor competențe și o transparență sporită cu privire la cine decide ce și când. Acum este momentul să ne revizuim și să ne consolidăm construcția politică: raportul propune consolidarea implicării și a controlului parlamentar, atât la nivel național, cât și la nivel european, în special în ceea ce privește recomandările specifice fiecărei țări, programele naționale de reformă și analiza anuală a creșterii. Pe termen scurt (etapa 1), UEM are nevoie de o reprezentare externă unificată, astfel cum se prevede în Orientările politice ale președintelui Juncker. În prezent, UE și zona euro nu sunt încă reprezentate ca o singură entitate în cadrul instituțiilor financiare internaționale, în special în cadrul FMI. Din cauza acestei fragmentări, UE nu se prevalează de întreaga sa forță de negociere politică și economică. Cei cinci președinți propun, de asemenea, consolidarea rolului Eurogrupului. Pe termen scurt, acest lucru ar putea necesita o consolidare a președinției sale și a mijloacelor de care dispune. Pe termen mai lung (etapa 2), ar putea fi avut în vedere un președinte al Eurogrupului cu normă întreagă.

În fine, în timp ce statele membre din zona euro vor continua să ia decizii cu privire la impozitare și la repartizarea cheltuielilor bugetare în funcție de alegerile naționale în materie de politici, va trebui tot mai mult ca anumite decizii să fie luate în mod colectiv, asigurându-se, în același timp, răspunderea democratică și legitimitatea. O viitoare trezorerie a zonei euro ar putea fi forul potrivit pentru această activitate colectivă de luare a deciziilor.

5. Dimensiunea socială a UEM

Una din principalele lecții desprinse în urma crizei este faptul că o „UEM cu un rating de tip AAA” trebuie să coreleze existența unor economii competitive care sunt în măsură să inoveze și pot să aibă sorți de izbândă într-o lume tot mai globalizată cu necesitatea unui nivel înalt de coeziune socială. Potrivit declarației președintelui Juncker rostite în fața Parlamentului European cu ocazia alegerii sale în funcția de președinte al Comisiei Europene: „Îmi doresc ca Europa să se consacre obținerii unui rating de tip AAA pe plan social, precum și dobândirii unui rating de tip AAA în domeniul financiar și economic.”, se poate concluziona în special că piețele forței de muncă și sistemele de protecție socială trebuie să funcționeze bine și să fie sustenabile în toate statele membre din zona euro. Obținerea unor rezultate mai bune pe piața forței de muncă și a unor performanțe sociale sporite, precum și coeziunea socială ar trebui să se afle în centrul noului proces de „convergență ascendentă” prezentat în acest raport.

 

Pașii următori: prezentul raport a evidențiat principalele măsuri necesare pentru finalizarea UEM cel mai târziu în 2025. Primele inițiative ar trebui să fie lansate de instituțiile UE începând cu 1 iulie 2015. Pentru a pregăti tranziția dintre etapele 1 și 2, Comisia, în consultare cu președinții celorlalte instituții ale UE, va prezenta o „carte albă” în primăvara anului 2017, în care se vor evalua progresele realizate în etapa 1 și se vor schița pașii care trebuie urmați în viitor. În cadrul acestui document se vor discuta condițiile prealabile de ordin juridic, economic și politic aferente măsurilor mai cuprinzătoare care sunt necesare pentru finalizarea UEM în etapa 2 și se vor utiliza contribuțiile analitice ale unui grup consultativ de experți. Transpunerea la nivel legislativ și instituțional a raportului celor cinci președinți ar trebui să înceapă fără întârziere.

 

Context

Participanții la reuniunea la nivel înalt a zonei euro din octombrie 2014 au subliniat că „o mai strânsă coordonare a politicilor economice este esențială pentru asigurarea bunei funcționări a uniunii economice și monetare”. Aceștia au cerut să se lucreze în continuare „la elaborarea unor mecanisme concrete pentru mai strânsa coordonare, convergență și solidaritate a politicii economice” și să se pregătească „pașii următori către o mai bună guvernanță economică în zona euro”.

Acest raport a beneficiat de pe urma discuțiilor intense cu statele membre și cu societatea civilă. Acesta se bazează pe raportul „Către o veritabilă uniune economică și monetară” (așa-numitul „raport al celor patru președinți”) și pe documentul din 2012 al Comisiei intitulat „Proiect pentru o Uniune economică și monetară profundă și veritabilă”, care continuă să constituie elemente de referință esențiale pentru finalizarea UEM.

Raportul reflectă deliberările și discuțiile personale ale celor cinci președinți. Acesta se concentrează asupra zonei euro, întrucât țările cu aceeași monedă au provocări, interese și responsabilități comune specifice. Procesul de consolidare a UEM este însă deschis tuturor statelor membre ale UE.

Pentru mai multe informații:

 

Raportul celor cinci președinți în toate limbile

 

Nota de analiză elaborată de Jean-Claude Juncker, în strânsă cooperare cu Donald Tusk, Jeroen Dijsselbloem și Mario Draghi, intitulată „Pregătirea pentru următoarele etape ale guvernanței economice îmbunătățite în zona euro”:http://ec.europa.eu/priorities/docs/analytical_note_ro.pdf

 

Orientări politice pentru viitoarea Comisie Europeană

 

Nota strategică elaborată de Centrul european de strategie politică (CESP), intitulată „Dimensiunea socială a uniunii economice și monetare

 

Nota strategică a CESP intitulată „Pactul euro plus – modul în care integrarea în cadrul UE poate oferi un nou impuls reformelor structurale din zona euro

IP/15/5240

Persoane de contact pentru presă

Întrebări din partea publicului larg:


Side Bar