Navigation path

Left navigation

Additional tools

Pentru prima oară, un studiu inventariază politicile privind alimentația în școli

European Commission - IP/14/834   16/07/2014

Other available languages: EN FR DE DA ES NL IT SV PT FI EL CS ET HU LT LV MT PL SK SL BG GA HR

Comisia Europeană

Comunicat de presă

Bruxelles, 16 iulie 2014

Pentru prima oară, un studiu inventariază politicile privind alimentația în școli

Ca parte a eforturilor Comisiei Europene de a contribui la reducerea obezității infantile, serviciul științific intern al Comisiei, Centrul Comun de Cercetare (JRC), a publicat primul raport cuprinzător referitor la politicile privind alimentația în școli în Europa. Potrivit studiului, țările europene recunosc contribuția importantă a alimentației în școli la sănătatea, dezvoltarea și performanțele școlare ale copiilor. Toate țările cuprinse în studiu (cele 28 de state membre ale Uniunii Europene + Norvegia și Elveția) au orientări privind alimentația în școli, deși orientările respective variază considerabil. Măsurile naționale care vizează promovarea dietelor sănătoase în școli variază de la orientări facultative privind dimensiunile porțiilor, de exemplu, la interdicții totale, inclusiv în ceea ce privește comercializarea, ale distribuitoarelor automate și ale băuturilor îndulcite cu zahăr.

Distribuția politicilor naționale obligatorii (portocaliu) și facultative (albastru)

privind alimentația în școli în UE-28 plus Norvegia și Elveția

Comisarul pentru sănătate, Tonio Borg, a declarat: „Aproape o treime dintre copiii europeni sunt supraponderali sau obezi și, prin urmare, riscă să contracteze boli care pot fi prevenite, inclusiv diabetul de tip 2. Școlile sunt parteneri importanți în eforturile noastre de a încuraja copiii să adopte obiceiuri alimentare sănătoase, astfel încât să crească sănătoși, să aibă rezultate școlare bune și să-și dezvolte pe deplin potențialul. Așadar, prima evaluare a politicilor privind alimentația în școli este o contribuție importantă la lupta noastră împotriva obezității.”

Comisarul pentru cercetare, inovare și știință, Máire Geoghegan-Quinn, a adăugat: „Acest raport oferă factorilor de decizie politică, educatorilor și oamenilor de știință o bună bază pentru investigarea posibilelor legături dintre politicile privind alimentația în școli și sănătatea publică și pentru evaluarea eficacității cu care sunt promovate obiceiurile alimentare sănătoase.

Context

Raportul analizează cele mai recente documente de politică naționale care constituie standarde și orientări privind alimentele disponibile în școlile primare și secundare. Raportul descrie aceste politici pe baza unor criterii comune, precum alimentele permise sau interzise, nivelul substanțelor nutritive, structurile pentru servit masa, serviciile de alimentație publică și restricțiile privind comercializarea.

Raportul oferă, de asemenea, o privire de ansamblu asupra situației reglementărilor, care constituie un important pas înainte pentru evaluarea impactului acestor politici asupra obezității infantile.

Unele elemente cheie din raport:

Peste 90 % dintre politicile studiate conțin standarde bazate pe alimente, menite a asigura meniuri echilibrate. Acestea sunt urmate de orientări privind dimensiunea porțiilor (76 %) și de standarde bazate pe substanțele nutritive pentru prânz (65 %).

Sunt foarte des întâlnite restricțiile sau recomandările legate de disponibilitatea băuturilor (65-82 %), majoritatea sprijinind accesul (gratuit) la apă potabilă proaspătă și limitând sau interzicând în mod specific băuturile răcoritoare (îndulcite cu zahăr).

Îmbunătățirea nutriției copiilor, învățarea unui regim alimentar și a unor obiceiuri de viață sănătoase, precum și reducerea sau prevenirea obezității infantile sunt obiectivele principale generale împărtășite de majoritatea țărilor.

Dulciurile și gustările aromatizate sunt restricționate în majoritatea politicilor, care variază de la permiterea ocazională a acestor gustări la interdicții complete.

Măsurarea rezultatelor politicii privind alimentația în școli este impusă sau recomandată în 59 % dintre politici. Furnizarea de alimente în școli și procentajul copiilor care mănâncă la școală sunt rezultatele cel mai des întâlnite între cele care trebuie măsurate.

Aportul de energie și aportul de grăsimi sunt cei mai comuni parametri incluși în standardele pentru prânz bazate pe energie/substanțe nutritive (utilizați în 65 % și, respectiv, în 56 % din totalul politicilor).

Oferta distribuitoarelor automate este restricționată în aproximativ jumătate dintre țările studiate. Măsurile variază de la cele care recomandă opțiuni mai sănătoase în privința alimentelor oferite de distribuitoarele automate la cele care interzic alimentele nesănătoase din automate și la cele care interzic cu totul prezența automatelor în incintele școlilor.

Limitarea comercializării alimentelor nesănătoase constituie, de asemenea, o practică obișnuită.

Inventarierea politicilor privind alimentația în școli s-a realizat cu ajutorul Grupului la nivel înalt pentru nutriție și activitate fizică al UE, în sprijinul Strategiei pentru Europa privind problemele de sănătate legate de alimentație, excesul de greutate și obezitate, din 2007, precum și în sprijinul Planului de acțiune al UE privind obezitatea infantilă 2014-2020.

Linkuri

Link către raport:

https://ec.europa.eu/jrc/en/publication/eur-scientific-and-technical-research-reports/mapping-national-school-food-policies-across-eu28-plus-norway-and-switzerland

Propunerea Comisiei Europene de combinare și consolidare a programelor existente din domeniul alimentației în școli (IP/14/94).

Contact:

Michael Jennings (+32 2 296 33 88) Twitter: @ECSpokesScience

Monika Wcislo (+32 2 295 56 04)


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website