Navigation path

Left navigation

Additional tools

Integrarea romilor: cadrul UE începe să dea roade

European Commission - IP/14/371   04/04/2014

Other available languages: EN FR DE DA ES NL IT SV PT FI EL CS ET HU LT LV MT PL SK SL BG HR

Comisia Europeană

Comunicat de presă

Bruxelles, 4 aprilie 2014

Integrarea romilor: cadrul UE începe să dea roade

Măsurile concertate adoptate de Comisia Europeană au înscris în mod ferm integrarea romilor pe agenda politică a statelor din întreaga Europă. Potrivit unui nou raport prezentat astăzi privind progresele înregistrate de statele membre în contextul cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor, încep treptat să se vadă primele semne de îmbunătățire în viața romilor.

Cadrul UE, aprobat de liderii UE în 2011 (IP/11/789), a instituit, pentru prima dată, un proces solid de coordonare a acțiunilor privind integrarea romilor. Doi ani mai târziu, miniștrii din statele membre au adoptat, în unanimitate, primul instrument juridic pentru integrarea romilor la nivelul UE și s-au angajat să pună în aplicare un set de recomandări ale Comisiei care vizează reducerea inegalităților sociale dintre romi și restul populației în patru domenii: accesul la educație, locuri de muncă, servicii de sănătate și locuințe (IP/13/1226).

Rapoartele de astăzi ale Comisiei evaluează progresele înregistrate din 2011 până în prezent în contextul cadrului UE și identifică atât exemple pozitive, cât și domeniile în care sunt necesare eforturi suplimentare din partea statelor membre. Deși rămân probleme de rezolvat, îmbunătățirile sunt vizibile: a crescut numărul copiilor romi care frecventează învățământul preșcolar, există din ce în ce mai multe programe de mentorat pentru a-i ajuta pe romi să își găsească locuri de muncă, precum și programe cu mediatori menite să reducă diferențele dintre romi și celelalte comunități în privința accesului la locuințe și la servicii de sănătate. Datorită noilor reglementări ale UE privind utilizarea fondurilor UE, statele membre sunt obligate să aloce pentru incluziunea socială, în perioada 2014-2020, 20 % din sumele primite din Fondul social european.

„Cu patru ani în urmă, aproape niciun stat membru nu se preocupa de integrarea romilor. Acum, datorită măsurilor concertate adoptate, lucrurile stau cu totul altfel," a afirmat dna Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei Europene și comisarul UE pentru justiție. „Cadrul UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor a fost o realizare majoră prin faptul că a obținut angajamente din partea guvernelor naționale la cel mai înalt nivel privind adoptarea de măsuri menite să îmbunătățească integrarea romilor. Desigur, nu putem da timpul înapoi pentru a șterge peste noapte secole de excluziune și discriminare, dar faptul că această problemă a fost înscrisă în mod ferm pe agenda politică a Europei reprezintă un progres. De exemplu, de trei ani încoace, numărul copiilor romi care frecventează învățământul preșcolar este în creștere. În etapa următoare ar putea fi instituite norme mai bine orientate și o facilitate de finanțare dedicată special romilor, pentru a se asigura faptul că fondurile ajung acolo unde este nevoie de ele.”

„Pentru a schimba viața comunităților rome marginalizate din Europa, trebuie să ne asigurăm că fonduri adecvate sunt utilizate în mod eficace pentru a sprijini strategiile naționale de integrare a romilor. De asemenea, statele membre ar trebui să țină seama de integrarea romilor atunci când elaborează politici în domeniul educației, al locurilor de muncă, al serviciilor de sănătate și al locuințelor”, a declarat dl László Andor, comisarul european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune. Acum este momentul ca statele membre să se asigure că integrarea romilor reprezintă o prioritate pentru cheltuirea fondurilor UE în viitoarea perioadă financiară de șapte ani.”

Deși comunitățile rome continuă să se confrunte cu sărăcia, excluziunea socială și discriminarea, raportul de astăzi prezintă progresele înregistrate în cele 28 de state membre. Printre principalele concluzii se numără următoarele:

Educație: s-au înregistrat progrese notabile în ceea ce privește asigurarea faptului că toți copiii romi termină cel puțin ciclul primar; în Finlanda s-a constatat o creștere în frecventarea învățământului preșcolar de la 2 % la 60 %; în Ungaria, o nouă lege prevede obligația ca toți copiii să frecventeze doi ani de învățământ preșcolar; Bulgaria a instituit o măsură similară, cu doi ani obligatorii de învățământ preșcolar; Irlanda a introdus noțiunea de „cadre didactice nomade”, care se deplasează cu comunitățile nomade. În același timp, în mai multe țări din UE vor fi necesare eforturi mai susținute pentru a rezolva problema segregării în școlile obișnuite.

Locuri de muncă: în ultimii patru ani au existat unele tentative de a îmbunătăți șansele de angajare a romilor, dar acestea nu au fost, de cele mai multe ori, însoțite de măsuri sistematice care să răspundă cererii de pe piața forței de muncă prin combaterea discriminării și acordarea de stimulente pentru angajatori. Printre practicile promițătoare se numără următoarele: în Austria, formarea de mentori pentru romii care își caută un loc de muncă; în Finlanda, crearea unor funcții de mediatori în domeniul ocupării forței de muncă pentru romi, a căror activitate este finanțată de UE; în Spania, înființarea unui program pentru consilieri în domeniul muncii.

Locuințe: statele membre au făcut progrese în ceea ce privește promovarea incluziunii romilor în ambele sensuri, atât pentru comunitățile de romi, cât și pentru celelalte comunități, dar, pentru a se obține rezultate, trebuie desfășurate proiecte la scară mică în toată Europa. Printre bunele practici se numără: în Belgia au fost numiți 38 de mediatori în domeniul locuințelor; la Berlin, Germania, a fost creat un grup operativ local care ia măsuri pentru ca romii să fie acceptați ca vecini și integrați în comunitate.

Sănătate: mai multe țări s-au axat pe îmbunătățirea accesului la servicii medicale în cazul romilor celor mai vulnerabili. Ca exemple, autoritățile publice din Franța s-au angajat să reducă obstacolele financiare în ceea ce privește serviciile medicale, iar România și Spania au investit în mediatori în materie de sănătate pentru comunitatea romă. Asigurarea unor servicii de sănătate de bază pentru romi este în continuare o problemă în anumite state membre.

Discriminare: prin acțiunea Comisiei s-a asigurat faptul că în toate statele membre există un cadru juridic solid pentru combaterea discriminării, însă țările trebuie să își intensifice eforturile pentru a aplica și a asigura respectarea legislației pe teren (IP/14/27). Organismele naționale de promovare a egalității au un rol esențial în acest sens. Slovacia a introdus măsuri temporare de discriminare pozitivă în favoarea romilor.

Finanțare: alocarea unor fonduri suficiente pentru integrarea romilor este, în continuare, problematică. Pentru prima dată, 20 % din Fondul social european aflat la dispoziția statelor membre pentru programele acestora trebuie să fie dedicate incluziunii sociale, față de media actuală de 15 %. Pentru perioada de finanțare de după 2020, Comisia va examina modalități de a îmbunătăți și mai mult și de a face mai eficace sprijinul financiar destinat romilor, inclusiv, de exemplu, printr-o facilitate specială. Mai multe exemple pentru fiecare țară sunt disponibile în fișele naționale descriptive.

Summit-ul UE privind romii

Prezenta evaluare este publicată concomitent cu al treilea summit la nivelul UE privind romii, în cadrul căruia politicieni de la nivel local, național și european se întâlnesc cu reprezentanți ai societății civile pentru a discuta progresele privind integrarea romilor. Obiectivul este de a face un bilanț al modului în care sunt puse în aplicare strategiile naționale privind romii, prezentate anual de statele membre în temeiul cadrului UE, și de a evalua dacă acestea îmbunătățesc viața comunităților de romi. Aproximativ 500 de reprezentanți ai instituțiilor UE, ai guvernelor și ai parlamentelor naționale, ai organizațiilor internaționale, ai societății civile (inclusiv ai organizațiilor romilor), precum și ai autorităților locale și regionale își vor exprima opiniile cu privire la ceea ce s-a realizat până în prezent și la modalitățile de a îmbunătăți și mai mult integrarea romilor în viitor. Mai multe informații privind agenda, temele și participanții la summit-ul privind romii sunt disponibile la adresa: IP/14/317.

Context

Integrarea romilor este mai mult decât o chestiune de incluziune socială, având și un impact economic pozitiv, în special în statele membre cu o minoritate romă numeroasă. În multe țări, romii reprezintă un procent semnificativ și tot mai mare din populația de vârstă școlară și din forța de muncă viitoare. Politicile eficiente de activare a forței de muncă și serviciile individualizate și accesibile de sprijin pentru romii care își caută un loc de muncă au o importanță crucială pentru a permite populației rome să își valorifice capitalul uman și să participe activ și în condiții de egalitate în cadrul economiei și al societății.

Incluziunea și integrarea socială a comunităților rome reprezintă o responsabilitate comună a statelor membre și a Uniunii Europene. Comisia monitorizează progresele înregistrate de statele membre în contextul cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor (IP/11/400, MEMO/11/216). De asemenea, Comisia organizează în mod regulat întruniri ale unei rețele de coordonatori responsabili pentru supravegherea strategiilor naționale de integrare a romilor din toate cele 28 de state membre ale UE pentru a discuta progresele și provocările viitoare (MEMO/14/107).

În raportul din 2013, Comisia Europeană a făcut apel la statele membre ale UE să își pună în aplicare strategiile naționale pentru a îmbunătăți integrarea economică și socială a romilor în Europa (IP/13/607). De asemenea, concluziile raportului sunt utilizate în cadrul procesului anual de coordonare a politicilor socio-economice în contextul semestrului european, care poate duce la formularea, de către UE, a unor recomandări specifice pentru fiecare țară în privința romilor. Acest ciclu anual contribuie la garantarea faptului că integrarea romilor rămâne în mod ferm și constant pe agenda europeană și că politicile generale nu contrazic obiectivele de incluziune a romilor. În 2013, cinci state membre au primit recomandări specifice fiecărei țări privind punerea în aplicare a strategiilor naționale de integrare a romilor și privind integrarea în politicile generale a măsurilor referitoare la romi (Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, România, Slovacia).

Statele membre au la dispoziție fonduri europene pentru a finanța proiecte de integrare socială, inclusiv pentru îmbunătățirea integrării romilor în domenii cum ar fi educația, ocuparea forței de muncă, locuințele și sănătatea. În perioada 2007-2013, au fost alocate în ansamblu aproximativ 26,5 miliarde EUR pentru proiecte de incluziune socială. În cadrul noii perioade financiare 2014-2020, cel puțin 80 de miliarde EUR vor fi alocate prin intermediul Fondului social european pentru investiții în capitalul uman, ocuparea forței de muncă și incluziunea socială. Cel puțin 20 % din Fondul social european (aproximativ 16 miliarde EUR) trebuie acum să fie consacrate incluziunii sociale. Scopul este de a se asigura resurse financiare corespunzătoare pentru integrarea romilor. Statele membre sunt responsabile de gestionarea acestor fonduri. Ca sprijin, Comisia a furnizat statelor membre orientări cu privire la modul în care ar trebui să fie concepute programele lor operaționale pentru cheltuirea fondurilor UE și proiectele pentru integrarea romilor astfel încât să se asigure o abordare favorabilă incluziunii și să se răspundă mai bine nevoilor romilor.

Pentru informații suplimentare

MEMO/14/249

Dosar de presă: Raportul privind romii 2014:

http://ec.europa.eu/justice/newsroom/discrimination/news/140404_en.htm

Speech by President Barroso at the European Roma Summit

http://europa.eu/rapid/press-release_SPEECH-14-288_en.htm

Comisia Europeană – UE & romii:

http://ec.europa.eu/justice/discrimination/roma/index_ro.htm

Pagina de internet a dnei Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei și comisarul UE pentru justiție:

http://ec.europa.eu/reding

Pagina de internet a dlui László Andor, comisarul UE pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune:

http://ec.europa.eu/commission_2010-2014/andor/index_en.htm

Urmăriți-i pe dna vicepreședinte Reding și pe comisarul Andor pe Twitter:

@VivianeRedingEU @LaszloAndorEU

Puteți urmări EU Justice pe Twitter: @EU_Justice

Urmăriți summit-ul privind romii pe Twitter la #RomaEU

Contacte:

Mina Andreeva (+32 2 299 13 82)

Natasha Bertaud (+32 2 296 74 56)

Jonathan Todd (+32 2 299 41 07)

Cécile Dubois (+32 2 295 18 83)

Pentru public: Europe Direct prin telefon 00 800 6 7 8 9 10 11 sau prin e­mail


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website