Navigation path

Left navigation

Additional tools

Munca la negru: un fenomen larg răspândit, conform sondajelor

European Commission - IP/14/298   24/03/2014

Other available languages: EN FR DE DA ES NL IT SV PT FI EL CS ET HU LT LV MT PL SK SL BG HR

Comisia Europeană

Comunicat de presă

Bruxelles, 24 martie 2014

Munca la negru: un fenomen larg răspândit, conform sondajelor

Aproximativ unul din zece europeni (11 %) admite că, în anul precedent, a cumpărat bunuri sau servicii care implică muncă la negru, în timp ce 4 % recunosc că ei înșiși au fost plătiți la negru în schimbul muncii fără forme legale. În plus, unul din 30 (3 %) a fost plătit parțial în numerar de către angajatorul său („remunerație în plic”). Acestea sunt câteva dintre constatările unui sondaj Eurobarometru, care arată că munca la negru continuă să fie larg răspândită în Europa, deși amploarea și percepția problemei variază de la o țară la alta.

Problemele identificate în sondaj urmează să fie abordate într-o propunere a Comisiei din aprilie, prin care se va lansa o platformă europeană pentru prevenirea și descurajarea muncii la negru, care ar avea drept obiectiv intensificarea cooperării dintre statele membre pentru a aborda această problemă într-un mod mai eficace.

Consecințele muncii la negru nu implică doar faptul că lucrătorii sunt expuși la condiții de muncă periculoase și la câștiguri mai mici, ci și faptul că ea privează guvernele de venituri și subminează sistemele noastre de protecție socială. Este necesar ca statele membre să pună în aplicare politici pentru a descuraja munca la negru sau pentru a încuraja transformarea ei în muncă cu forme legale și să conlucreze mai îndeaproape pentru a combate acest flagel. Acesta este motivul pentru care, în luna aprilie, Comisia Europeană va propune lansarea unei platforme europene pentru prevenirea și descurajarea muncii la negru, care ar îmbunătăți cooperarea între inspectoratele de muncă și organismele responsabile de asigurarea respectării legislației din întreaga Europă”, a declarat dl László Andor, comisarul UE pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune.

Sondajul Eurobarometru, efectuat în 28 de state membre ale UE, arată că:

11 % dintre respondenți recunosc că, în anul precedent, au cumpărat bunuri sau servicii care implică muncă la negru, iar 4 % recunosc că au desfășurat activități remunerate la negru

60 % indică faptul că prețurile mai mici au reprezentat principalul motiv pentru achiziționarea de bunuri sau servicii care implică muncă la negru, iar 22 % menționează că au făcut-o ca favoruri pentru prieteni

50 % menționează avantajele pentru ambele părți ca fiind principalele motive pentru care au lucrat la negru, 21 % menționează dificultatea de a găsi un loc de muncă cu forme legale, 16 % percepția că impozitele sunt prea mari, iar 15 % absența altor venituri. Europenii din sud au fost cei mai numeroși printre cei care au menționat dificultatea de a găsi un loc de muncă cu forme legale (41 %) sau lipsa unei alte surse de venit (26 %)

Europenii cheltuie o sumă anuală medie în valoare de 200 EUR pe bunuri sau servicii care implică muncă la negru, în timp ce suma anuală medie câștigată de cei care lucrează la negru este de 300 EUR

reparațiile și renovările locuințelor (29 %), reparațiile auto (22 %), curățenia locuințelor (15 %) și produsele alimentare (12 %) sunt cele mai solicitate bunuri sau servicii care implică muncă la negru

Europenii lucrează la negru cel mai mult în următoarele sectoare: reparații și renovări ale locuințelor (19 %), grădinărit (14 %), curățenie (13 %) și îngrijirea copiilor mici (12 %).

Letonia, Țările de Jos și Estonia au cel mai mare procent de respondenți care lucrează la negru (11 %). Cu toate acestea, există diferențe naționale importante cu privire la atitudinile și percepțiile cu privire la ceea ce înseamnă muncă la negru, precum și la natura și volumul serviciilor implicate.

3 % dintre respondenți declară că primesc o parte din remunerația lor sub formă de „numerar în mână”, o practică mai răspândită în societățile comerciale mici. Procentul din veniturile anuale primite ca remunerație în plic este cel mai mare în Europa de Sud (69 %), urmată de Europa Centrală și de Est (29 %), în timp ce în țările continentale și nordice se înregistrează procente mai mici (17 % și, respectiv, 7 %).

Analiza Evoluții economice și sociale în Europa (Economic and Social Developments in Europe – ESDE), ediția 2013, oferă detalii suplimentare cu privire la aceste constatări. În comparație cu un sondaj anterior, din 2007, chiar dacă amploarea muncii la negru este relativ stabilă, există unele evoluții distincte, specifice unor țări:

Oferta de muncă la negru a scăzut drastic în unele țări, cum ar fi Letonia, în timp ce ea a crescut ușor în Spania și în Slovenia.

O creștere spectaculoasă a cererii de muncă la negru a fost observată în Grecia, Cipru, Malta și Slovenia.

Frecvența „remunerațiilor plătite în numerar în mână” a scăzut în timpul crizei, în special în Europa Centrală și de Est, dar a crescut în Grecia.

Analiza suplimentară a impactului crizei asupra frecvenței muncii la negru sugerează că slăbirea piețelor muncii începând cu 2007 a condus la o creștere a ofertei private de muncă la negru, deși legătura cu sărăcia în creștere este mult mai puțin evidentă. Cu toate acestea, atât șomajul mai mare, cât și sărăcia în creștere par să sporească acceptarea „remunerațiilor în plic”. De asemenea, se pare că nivelul de impozitare nu afectează în mod direct amploarea muncii la negru, în schimb percepția populației cu privire la serviciile publice și nivelul eficienței cheltuirii veniturilor fiscale ar putea avea un impact.

Analiza ESDE include, de asemenea, o trecere în revistă a câtorva măsuri de succes, luate în diverse state membre pentru a combate munca la negru. Aceste măsuri includ:

stimulente pentru a oficializa activitățile la negru, cum ar fi simplificarea administrativă, stimulente fiscale directe pentru cumpărători sau cupoane valorice pentru servicii

măsuri pentru a întări disciplina fiscală și pentru a promova o cultură a angajamentului, de exemplu, prin campanii de promovare

o mai bună depistare și sancțiuni mai aspre.

Următoarele etape

În aprilie 2014, Comisia va propune crearea unei platforme europene privind prevenirea și descurajarea muncii la negru, care ar reuni diverse organisme responsabile de asigurarea respectării legislației din statele membre, cum ar fi inspectoratele de muncă, instituțiile de securitate socială, autoritățile fiscale și cele responsabile de domeniul migrației, precum și alte părți interesate. Platforma ar intensifica cooperarea la nivelul UE pentru a preveni și a descuraja efectiv munca la negru într-un mod mai eficient.

Context

În cadrul sondajului Eurobarometru, au fost intervievați 26 563 de respondenți din diverse grupuri sociale și demografice din toate statele membre. Rezultatele sale vin în continuarea unui sondaj inițial din 2007, prima încercare de a măsura munca la negru în întreaga UE. Ambele sondaje s-au concentrat pe oferirea și achiziționarea individuală de servicii/bunuri și pe primirea „remunerației în plic”, prin urmare, nu au cuprins toate formele de muncă la negru din cadrul societăților comerciale.

Munca la negru este definită ca toate activitățile remunerate care sunt legale prin natura lor, dar care nu sunt declarate autorităților publice, ținând seama de diferențele existente între reglementările din statele membre. Această noțiune a fost integrată în Strategia europeană pentru ocuparea forței de muncă și, din 2001, este abordată în Orientările privind ocuparea forței de muncă, destinate statelor membre.

Pachetul privind ocuparea forței de muncă din aprilie 2012 a evidențiat deja faptul că transformarea muncii neoficiale sau la negru în muncă cu forme legale ar putea contribui la reducerea șomajului, precum și necesitatea îmbunătățirii cooperării dintre statele membre

La mijlocul anului 2013, Comisia a realizat o consultare inițială cu reprezentanți la nivelul UE ai angajatorilor și ai angajaților referitoare la posibile măsuri UE viitoare menite să intensifice cooperarea între autoritățile naționale responsabile de asigurarea respectării legislației (IP/13/650). Ea a fost urmată de o a doua consultare la începutul anului 2014.

Pentru informații suplimentare

http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb_special_419_400_en.htm - 402Sondajul Eurobarometru „Munca la negru în UE

Site-ul internet al dlui László Andor

Urmăriți activitatea dlui László Andor pe Twitter

Abonați-vă la mesajele electronice gratuite trimise de Comisia Europeană conținând buletine de informare referitoare la ocuparea forței de muncă, afacerile sociale și incluziune

Persoane de contact:

Jonathan Todd (+32 2 299 41 07)

Cécile Dubois (+32 2 295 18 83)


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website