Navigation path

Left navigation

Additional tools

Comisia Europeană - Comunicat de presă

Analiza anuală a creșterii în UE pentru 2015: un nou impuls pentru crearea de locuri de muncă, pentru creștere și investiții

Bruxelles, 28 noiembrie 2014

Analiza anuală a creșterii (AAC) pentru 2015, publicată astăzi de Comisia Europeană, își propune să readucă Europa pe calea creării durabile de locuri de muncă și a creșterii economice. Sosirea noii Comisii Europene, cu o agendă ambițioasă în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, creșterea economică, echitatea și schimbarea democratică, este momentul potrivit pentru angrenarea unei noi dinamici. Propunând un plan ambițios de investiții în vederea mobilizării unor investiții publice și private suplimentare în valoare de cel puțin 315 miliarde EUR în cursul următorilor trei ani, Europa scrie o nouă pagină (Site-ul planului de investiții). Planul se înscrie în abordarea generală a Comisiei Europene pentru sprijinirea creării de locuri de muncă și relansarea creșterii în Europa. Ca parte a acestei abordări, Comisia, în Analiza sa anuală a creșterii pentru 2015, recomandă o politică economică și socială bazată pe trei piloni principali: (1) stimularea investițiilor, (2) un angajament reînnoit în favoarea reformelor structurale și (3) aderarea la o politică de responsabilitate bugetară.

Vicepreședintele Valdis Dombrovskis, responsabil pentru moneda euro și dialog social, a declarat: „Uniunea Europeană se confruntă cu riscul unei perioade prelungite de creștere economică scăzută, care ar agrava problemele sociale considerabile deja prezente în unele părți ale Uniunii. Acesta este motivul pentru care propunem astăzi un mix strategic de politici bazat pe investiții, reforme structurale și responsabilitate bugetară. Cerem măsuri urgente care să implice guvernele, parlamentele și partenerii sociali la nivelul UE și al fiecărui stat membru. Acționând împreună acum, putem face ca în viitor condițiile pentru o creștere solidă și durabilă să fie îndeplinite, iar cetățenii noștri să aibă mai multe șanse de a-și găsi un loc de muncă.”

Marianne Thyssen, comisarul UE pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, a afirmat: „Crearea de locuri de muncă și politicile sociale ocupă un loc central pe agenda noastră și constituie elemente fundamentale ale Analizei anuale a creșterii. Trebuie să ne angajăm cu toții în această direcție. Statele membre care au întreprins măsuri curajoase de reformare a pieței muncii au demonstrat că reformele dau cu adevărat rezultate; aceste exemple ar trebui luate drept model de celelalte țări. Planul de investiții în valoare de 315 miliarde EUR prezentat de Comisie poate genera rezultate și mai bune.”

Analiza anuală a creșterii lansează ciclul anual al guvernanței economice, stabilește prioritățile economice generale ale UE și oferă statelor membre orientări politice pentru anul următor. În ciuda eforturilor depuse la nivelul național și al UE, redresarea economiei europene continuă să fie slabă și fragilă. La rândul său, acest lucru împiedică realizarea de progrese în materie de reducere a nivelului ridicat al șomajului și de combatere a sărăciei. Restabilirea încrederii și relansarea creșterii pentru întreaga UE se pot obține doar prin eforturi comune: este necesar un angajament ferm din partea statelor membre de a face lucrurile altfel la nivel național. Având în vedere deosebirile importante în ceea ce privește situația economică a statelor membre, abordarea optimă va fi în mod inevitabil diferită de la o țară la alta. Pentru a stabili o orientare comună și a coordona abordările naționale, Comisia recomandă trei piloni principali pentru politica economică și socială a UE în 2015:

1. Stimularea investițiilor

De la declanșarea crizei economice și financiare globale, UE a suferit de pe urma unor niveluri scăzute de investiții. Se impun eforturi colective și coordonate la nivel european pentru a inversa această tendință descendentă și pentru ca Europa să avanseze ferm pe calea redresării economice. Sunt necesare investiții pentru a moderniza sistemele de protecție socială, pentru a finanța educația, cercetarea și inovarea, pentru a face ca energia să devină mai ecologică și mai eficientă, pentru a moderniza infrastructura de transporturi și pentru a introduce rețele în bandă largă cu o acoperire mai mare și mai rapide.

Comisia Europeană este gata să își aducă propria contribuție: cu doar două zile în urmă, Comisia a lansat un plan de investiții în valoare de 315 miliarde EUR pentru următorii trei ani (a se vedea IP/14/2128). Această „ofensivă a investițiilor” este bazată pe trei axe complementare: (1) mobilizarea de finanțare pentru investiții fără a crea noi datorii; (2) sprijinirea proiectelor și a investițiilor în domenii prioritare precum infrastructura, educația, cercetarea și inovarea și (3) înlăturarea obstacolelor specifice diferitor sectoare și a altor bariere financiare și nefinanciare în calea investițiilor. Comisia Europeană invită Parlamentul European și statele membre să susțină planul de investiții și să ia prompt măsurile necesare pentru a produce un efect decisiv asupra economiei europene.

2. Un angajament reînnoit în favoarea reformelor structurale

Pe măsură ce accentul se deplasează de la abordarea problemelor urgente provocate de criză către construirea unei baze solide pentru creștere și crearea de locuri de muncă, este necesar un angajament reînnoit în favoarea reformelor structurale. La nivelul UE, consolidarea pieței unice reprezintă o reformă structurală prin excelență, care va contribui la modernizarea economiilor noastre și va face ca Europa să devină mai competitivă și să atragă investitori. Printre priorități se numără eliminarea obstacolelor de reglementare și de altă natură rămase în cadrul unor sectoare precum energia, telecomunicațiile, transportul și piața unică a bunurilor și a serviciilor.

La nivelul statelor membre, Comisia recomandă să se pună accentul pe o serie de reforme-cheie: crearea unor piețe ale muncii mai dinamice și reducerea nivelului ridicat al șomajului; îmbunătățirea eficienței și a adecvării sistemelor de pensii și de protecție socială; sporirea flexibilității piețelor de produse și servicii; îmbunătățirea condițiilor pentru investițiile întreprinderilor și creșterea calității investițiilor în cercetare și inovare; eficientizarea administrațiilor publice din întreaga Europă.

3. Aderarea la o politică de responsabilitate bugetară

Progresele în privința consolidării bugetare au fost considerabile: deficitele bugetare medii din UE s-au redus, în doar trei ani, de la 4,5 % din PIB în 2011 la circa 3,0 % din PIB în 2014. Reducerea numărului de țări care fac obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive - 11 în 2014 față de 24 în 2011 - reflectă aceste îmbunătățiri în domeniul bugetar, care au contribuit la restabilirea încrederii în soliditatea finanțelor noastre publice și la stabilizarea situației financiare. Menținerea unui control pe termen lung asupra deficitului și reducerea nivelurilor ridicate ale datoriei rămân elemente-cheie ale unei creșteri durabile. Avem nevoie de politici bugetare responsabile și favorabile creșterii, în conformitate cu Pactul de stabilitate și de creștere, luând în considerare specificul situațiilor naționale. Țările cu o marjă de manevră bugetară mai mare au mai multe posibilități de a stimula cererea internă și investițiile. Sunt necesare măsuri pentru ca sistemele fiscale să devină mai echitabile și mai eficiente și pentru a combate cu fermitate frauda și evaziunea fiscală.

Raționalizarea guvernanței economice europene

De asemenea, Comisia Europeană propune raționalizarea și consolidarea semestrului european, dându-i o orientare mai clară și un rol politic mai pronunțat, pe baza celor trei piloni prevăzuți de Analiza anuală a creșterii. Un semestru european cu o orientare mai clară ar trebui să consolideze economia socială de piață și să contribuie la o coordonare mai eficace a politicii economice la nivelul UE, printr-un grad crescut de responsabilizare și de asumare a obiectivelor de către toate părțile interesate, inclusiv de partenerii sociali. De asemenea, noul ciclu de politică economică va simplifica analizele efectuate de Comisie și va reduce obligațiile de raportare ale statelor membre, contribuind la crearea unui proces mai deschis și multilateral (a se vedea anexa 1 MEMO/14/2180).

Raportul privind mecanismul de alertă

Analiza anuală a creșterii este însoțită de Raportul privind mecanismul de alertă (RMA), care face parte din procesul de supraveghere periodică în contextul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice și are obiectivul de a identifica și a remedia dezechilibrele care pot afecta performanțele economiilor naționale, ale zonei euro sau ale întregii UE. În procedura privind dezechilibrele macroeconomice sunt introduși acum indicatori privind ocuparea forței de muncă și indicatori sociali, care ar trebui utilizați pentru a înțelege mai bine piața muncii, precum și evoluția și riscurile din domeniul social.

RMA arată că, deși statele membre ale UE au făcut progrese în privința corectării unora dintre dezechilibrele lor iar competitivitatea mai multor economii s-a îmbunătățit, dezechilibrele macroeconomice și consecințele lor sociale deosebit de grave continuă să reprezinte o preocupare majoră. Redresarea lentă și inflația foarte scăzută au constituit un obstacol în calea unei reduceri mai pronunțate a dezechilibrelor și a riscurilor macroeconomice aferente.

În plus, reechilibrarea conturilor curente rămâne asimetrică. Deși deficitele s-au redus în mai multe țări, acest proces a fost determinat în mare măsură de scăderea cererii și, în special, de diminuarea investițiilor. Dacă nu este remediată, această situație ar putea avea consecințe negative asupra potențialului de creștere pe termen mediu. În același timp, Germania și Țările de Jos au continuat să înregistreze excedente de cont curent foarte mari, care reflectă un nivel scăzut al cererii interne și al investițiilor.

În ceea ce privește țările individuale, Comisia consideră că sunt necesare analize suplimentare (bilanțuri aprofundate) pentru a examina în detaliu acumularea și reducerea dezechilibrelor și riscurile aferente acestora în 16 state membre: Belgia, Bulgaria, Germania, Irlanda, Spania, Franța, Croația, Italia, Ungaria, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovenia, Finlanda, Suedia și Regatul Unit (pentru mai multe detalii, a se vedea MEMO/14/2231).

Raportul comun privind ocuparea forței de muncă

Analiza anuală a creșterii pentru 2015 este, de asemenea, însoțită de publicarea propunerii Comisiei de Raport comun privind ocuparea forței de muncă.Acesta analizează situația ocupării forței de muncă în Europa și măsurile politice luate de statele membre în acest domeniu. Raportul arată că reformele structurale substanțiale dau rezultate. De asemenea, sunt analizate posibilitățile de îmbunătățire a performanțelor în domeniul social și al ocupării forței de muncă la nivelul întregii UE (pentru mai multe detalii, a se vedea MEMO/14/2234).

 

 

Anexă

1. Calendarul semestrului european raționalizat


2. Principalele constatări ale previziunilor Comisiei din toamna 2014

Conform estimărilor, creșterea reală a PIB-ului va atinge 1,3 % în UE și 0,8 % în zona euro pentru anul 2014 în ansamblu. Creșterea ar urma să se accelereze ușor în cursul anului 2015, atingând 1,5 %, respectiv 1,1 %, pe fondul îmbunătățirii cererii externe și interne. În 2016 se așteaptă o intensificare a activității economice, până la 2,0 %, respectiv 1,7 %.

 

Numărul șomerilor a ajuns la 24,6 milioane în august 2014 – 5 milioane dintre aceștia având vârste între 15 și 24 de ani. Șomajul de lungă durată este foarte ridicat. Ratele șomajului variază puternic de la un stat membru la altul, de la 5,1 % în Germania și 5,3 % în Austria la 24,8 % în Spania și 26,8 % în Grecia, în 2014.

 

Se estimează că tendința descendentă a inflației va continua anul acesta, ceea ce va determina prețuri mai mici pentru produsele de bază, în special pentru energie și alimente, precum și perspective economice mai slabe decât cele estimate. Redresarea progresivă a activității economice în perioada analizată în previziuni ar trebui să determine creșterea inflației în UE, de la 0,6 % în 2014 la 1,0 % în 2015 și 1,6 % în 2016.

 

Ponderile deficitului în PIB ar urma să descrească și mai mult anul acesta, deși într-un ritm mai lent decât în 2013, de la 4,5 % în 2011 la 3,0 % pentru UE și 2,6 % pentru zona euro. Deficitele publice ar trebui să se reducă în continuare în următorii doi ani, datorită consolidării activității economice. Se estimează că ponderile datoriei în PIB vor atinge un nivel maxim anul viitor atât în UE, cât și la nivelul zonei euro, ajungând la 88,3 %, respectiv 94,8 % și rămânând ridicate în mai multe țări.


3. Exemple de reforme structurale eficace întreprinse de statele membre

În Spania, guvernul a aprobat în decembrie 2013 o lege care garantează unitatea pieței în interesul libertății de circulație și de stabilire a persoanelor și al liberei circulații a mărfurilor. Această lege reprezintă un efort ambițios de raționalizare a suprapunerilor din cadrul legislației spaniole, abordând problema fragmentării pieței interne și stimulând concurența pe piețele de produse. Potrivit autorităților spaniole, reforma ar trebui să ducă în viitor la o creștere a PIB-ului cu peste 1,5 %.

 

Portugalia a pus în aplicare, între 2011 și 2013, o serie de reforme ale pieței muncii. A fost aliniat nivelul de protecție pentru lucrătorii cu contracte cu durată nedeterminată și pentru cei cu contracte temporare. Legislația privind timpul de muncă a devenit mai flexibilă și s-au luat măsuri pentru o mai bună corelare a salariilor cu productivitatea la nivelul firmelor. Indemnizațiile de șomaj au fost reformate, iar criteriile de eligibilitate au fost extinse. A fost reformat serviciul public de ocupare a forței de muncă, s-au revizuit politicile active în domeniul pieței muncii și s-au introdus noi programe, inclusiv destinate tinerilor. Între 2013 și 2014, rata șomajului a scăzut cu circa 2 puncte procentuale.

 

Polonia a inițiat o reformă ambițioasă pentru a facilita accesul la profesiile reglementate. Accesul la 50 de profesii - printre care cele de avocat, notar, agent imobiliar și taximetrist - a fost liberalizat în 2013, în cadrul primului val al reformei. În aprilie 2014, parlamentul polonez a adoptat decizii privind 91 de profesii, iar liberalizarea altor 101 de profesii este planificată pentru începutul lui 2015.

 

Italia a pus în aplicare în cursul anului 2013 o serie de măsuri cu obiectivul de a stimula concurența și transparența pe piețele gazului și energiei electrice. Inițiativele guvernului italian au contribuit la remedierea problemei prețurilor mari la energie cu care Italia se confrunta de mult timp și, conform estimărilor autorității de reglementare în domeniul energiei, au determinat reducerea prețurilor plătite de utilizatorii finali.


For more information:

Annual Growth Survey 2015

Fourth Alert Mechanism Report on macroeconomic imbalances in EU Member States

2015 Draft joint Employment Report

The EU's economic governance explained

Europe 2020

Draft Budgetary Plans

IP/14/2235

Persoane de contact pentru presă

Tove ERNST (+32 2 298 67 64)
Margaritis SCHINAS (+ 32 2 296 05 24)
Annikky LAMP (+32 2 295 61 51)

Întrebări din partea publicului larg:

Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

Side Bar