Chemin de navigation

Left navigation

Additional tools

Comisia Europeană

Comunicat de presă

Bruxelles, 17 septembrie 2013

Comisia Europeană ia măsuri decisive împotriva drogurilor legale

Comisia Europeană a propus astăzi consolidarea capacității Uniunii Europene de a reacționa la problema „drogurilor legale” - noile substanțe psihoactive utilizate ca alternative la drogurile ilegale, precum cocaina și ecstasy. În temeiul normelor propuse de Comisie astăzi, substanțele psihoactive dăunătoare vor fi retrase rapid de pe piață, fără a pune în pericol diferitele întrebuințări legitime industriale și comerciale ale acestora. Propunerile vin ca urmare a avertismentelor din partea Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT) și ale Europol cu privire la amploarea problemei, precum și a unui raport din 2011 în care s-a constatat că este necesară consolidarea mecanismului actual al UE pentru soluționarea problemelor legate de substanțele psihoactive noi (IP/11/1236).

Propunerea de astăzi a fost prezentată de vicepreședintele Reding împreună cu vicepreședintele Tajani și comisarul Borg.

„Drogurile legale reprezintă o problemă din ce în ce mai gravă în Europa, tinerii fiind cei mai expuși. Cu o piață internă fără frontiere, avem nevoie de norme comune la nivelul UE pentru a soluționa această problemă.", a declarat vicepreședintele Viviane Reding, comisarul UE pentru justiție. „Astăzi propunem o legislație solidă la nivelul UE cu privire la substanțele psihoactive noi, astfel încât UE să poată oferi un răspuns mai rapid și mai eficace, inclusiv capacitatea de a elimina imediat substanțele dăunătoare de pe piață pe o bază temporară”.

Substanțele psihoactive noi reprezintă o problemă din ce în ce mai mare. Numărul substanțelor psihoactive noi detectate în UE s-a triplat între 2009 și 2012. Până în prezent, în 2013, s-a raportat mai mult de o nouă substanță în fiecare săptămână. Aceasta este o problemă care necesită un răspuns la nivel european. Substanțele sunt disponibile în tot mai mare măsură pe internet și se răspândesc rapid în țările UE: 80 % dintre substanțele psihoactive noi sunt detectate în mai mult de un stat membru al UE.

Generația tânără este cea mai expusă riscurilor: un sondaj Eurobarometru din 2011 referitor la „atitudinea tinerilor privind drogurile” arată că, în medie, 5 % din tinerii din UE au folosit astfel de substanțe cel puțin o dată în viața lor, cu un maxim de 16 % în Irlanda și cu aproape 10 % în Polonia, Letonia și Regatul Unit. Aceste substanțe prezintă riscuri majore pentru sănătatea publică și pentru societate în ansamblul său (a se vedea Anexa 2).

Consumul de substanțe psihoactive noi poate fi fatal. De exemplu, s-a raportat că substanța 5-IT ar fi cauzat decesul a 24 de persoane în patru țări din UE, în doar cinci luni, între aprilie și august 2012. 4-MA, o substanță care imită amfetamina, a fost asociată cu 21 de decese în patru țări ale UE, numai în perioada 2010-2012.

Răspunsul Europei trebuie să fie ferm și decisiv. Sistemul actual, înființat în 2005, pentru detectarea și interzicerea acestor noi droguri nu mai este adaptat scopului pentru care a fost conceput. Propunerea Comisiei va consolida și accelera capacitatea Uniunii de a combate substanțele psihoactive noi prin asigurarea:

  • unei proceduri mai rapide: În prezent, poate dura minimum doi ani pentru a interzice o substanță în UE. În viitor, Uniunea va putea să acționeze în doar 10 luni (a se vedea Anexa 1). În cazurile extrem de grave, procedura va fi mai scurtă, întrucât va fi de asemenea posibilă retragerea imediată a substanțelor de pe piață pentru o perioadă de un an. Această măsură va garanta faptul că substanța nu mai este disponibilă pentru consumatori, în timp ce se efectuează o evaluare completă a riscurilor. În sistemul actual, nu este posibilă aplicarea de măsuri temporare și Comisia trebuie să aștepte finalizarea unei evaluări complete a riscurilor înainte de a face o propunere de restricționare a unei substanțe;

  • un sistem mai proporțional: Noul sistem va permite o abordare graduală în baza căreia substanțele care prezintă un risc moderat vor face obiectul unor restricții pe piața de consum, iar substanțele care prezintă un risc ridicat vor face obiectul unor restricții totale pe piață. Numai substanțele cele mai dăunătoare, care prezintă riscuri grave pentru sănătatea consumatorilor, vor fi supuse unor dispoziții de drept penal, ca și în cazul drogurilor ilicite. În sistemul actual, Uniunea are două opțiuni - fie să nu se întreprindă nicio acțiune la nivelul UE, fie să impună restricții totale pe piață și sancțiuni penale. Această lipsă de opțiuni înseamnă că, în prezent, Uniunea nu ia măsuri în ceea ce privește unele substanțe dăunătoare. Cu noul sistem, Uniunea va putea să abordeze mai multe cazuri, într-un mod mai proporțional, prin adaptarea răspunsului său la riscurile implicate și luând în considerare utilizările industriale și comerciale legitime.

Propunerile Comisiei trebuie acum adoptate de Parlamentul European și de statele membre în cadrul Consiliului Uniunii Europene pentru ca acestea să devină acte cu putere de lege.

Context

Strategia UE în materie de droguri pentru perioada 2013-2020 stabilește prioritățile politicii UE privind drogurile. În cadrul acesteia se precizează că apariția și răspândirea rapidă a substanțelor psihoactive noi constituie o nouă provocare necesitând o abordare fermă, inclusiv prin consolidarea legislației actuale a UE.

În ultimii ani, în UE, a fost detectată, în medie, o substanță psihoactivă nouă în fiecare săptămână și se așteaptă ca numărul acestora să crească în următorii ani. Începând cu anul 1997, statele membre au detectat peste 300 de substanțe, iar numărul acestora s-a triplat între 2009 și 2012 (de la 24 în 2009 la 73 în 2012).

În baza actualului instrument al UE, Decizia 2005/387/JAIa Consiliului, Comisia poate propune statelor membre ca noile droguri să facă obiectul unor măsuri penale. Prin intermediul acestui mecanism, 9 substanțe au fost supuse unor măsuri restrictive și sancțiuni penale. Cel mai recent, în 2010, Comisia a propus și a reușit instituirea unei restricții la nivelul UE privind mefedrona, un drog similar cu ecstasy (MEMO/10/646), iar la începutul anului 2013 a unei restricții privind 4-MA, un drog similar amfetaminei (IP/13/75). În iunie 2013, Comisia a propus, de asemenea, interzicerea drogului sintetic „5-IT” (IP/13/604).

În cadrul unui raport din 2011, s-a constatat că sistemul actual reușește cu greu să facă față numărului mare de substanțe noi care apar pe piață. Este nevoie de doi ani pentru a aplica măsurile restrictive în cazul unei singure substanțe. Infractorii pot apoi eluda măsurile de control prin aducerea unor modificări limitate la structura chimică a substanței, care nu reduc efectele dăunătoare grave ale acesteia. În plus, natura binară a sistemului actual, măsuri penale sau lipsa acțiunii, îngreunează capacitatea Uniunii de a acționa. Acesteia îi lipsesc o serie de opțiuni eficace privind măsurile de control care să permită o acțiune rapidă și specifică.

Propunerile de astăzi răspund avertismentelor repetate din partea Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT) și a Europol. De asemenea, răspund apelurilor din partea Parlamentului European și a statelor membre (a se vedea concluziile Consiliului din 2011) în vederea actualizării Deciziei 2005/387 a Consiliului.

Informații suplimentare

Comisia Europeană - Politica de combatere a drogurilor:

http://ec.europa.eu/justice/anti-drugs/index_ro.htm

Sondajul Eurobarometru - „Atitudinea tinerilor privind drogurile”:

http://ec.europa.eu/public_opinion/flash/fl_330_en.pdf

Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie - „Raportul european privind drogurile -2013”:

http://www.emcdda.europa.eu/edr2013

Pagina principală de internet a doamnei Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei Europene și comisarul UE pentru justiție:

http://ec.europa.eu/reding

Persoane de contact:

Mina Andreeva (+32 2 299 13 82)

Natasha Bertaud (+32 2 296 74 56)

Anexa 1

Anexa 2

Răspândirea substanțelor psihoactive noi (SPN) pe teritoriul UE

Stat membru

Notificării către OEDT începând cu 2005

Prime notificăriii către OEDT începând cu 2005

Prevalența consumului (grupa de vârstă 15-24 de ani) în conformitate cu Eurobarometrul din 2011

Austria

43

11

4 %

Belgia

79

8

4,8 %

Bulgaria

108

8

3,4 %

Cipru

0

0

1,6 %

Croația

41

0

N/A

Republica Cehă

60

3

4 %

Danemarca

62

10

3,8 %

Estonia

0

0

6,2 %

Finlanda

98

49

1 %

Franța

61

10

5,2 %

Germania

127

35

3,7 %

Grecia

34

0

1,6 %

Ungaria

91

10

1,9 %

Irlanda

18

4

16,3 %

Italia

65

4

0,8 %

Letonia

30

8

8,8 %

Lituania

4

1

5,2 %

Luxemburg

3

0

6,8 %

Malta

18

1

0,3 %

Țările de Jos

6

5

3,4 %

Polonia

28

12

9 %

Portugalia

4

0

5,8 %

România

2

0

3,3 %

Slovacia

35

0

3,1 %

Slovenia

23

0

6,6 %

Spania

24

4

4,9 %

Suedia

116

33

3,3 %

Regatul Unit

123

58

8,2 %

Total

1 303

274

Media UE - 5 %

Surse: OEDT, baza de date europeană cu privire la noile droguri și Sondajul Flash Eurobarometer nr. 330 al Comisiei Europene din 2011 - „Atitudinea tinerilor privind drogurile”.

i :

Statele membre nu au obligația de a notifica către OEDT toate SPN pe care le detectează, însă sunt încurajate să facă acest lucru. Prin urmare, este posibil ca numărul de SPN prezente în fiecare stat membru să fie mai ridicat.

ii :

Prima notificare a substanței către OEDT.


Side Bar

Mon compte

Gérez vos recherches et notifications par email


Aidez-nous à améliorer ce site