Navigation path

Left navigation

Additional tools

Comisia Europeană

Comunicat de presă

Bruxelles, 17 iulie 2013

Protejarea banilor contribuabililor împotriva fraudelor: Comisia propune instituirea Parchetului European și consolidarea garanțiilor procedurale ale OLAF

Prin instituirea Parchetului European, Comisia Europeană acționează astăzi în vederea îmbunătățirii, la nivelul Uniunii, a derulării urmăririi penale a autorilor infracțiunilor de fraudă asupra banilor contribuabililor din UE. Sarcina exclusivă a Parchetului European va consta în efectuarea de cercetări și urmări penale, acesta urmând să aibă competența, la nevoie, de a trimite în judecată — în instanțele din statele membre — persoanele învinuite de săvârșirea de infracțiuni care afectează bugetul UE. Parchetul European va fi o instituție independentă, supusă controlului democratic.

José Manuel Barroso, Președintele Comisiei Europene, a declarat: „După cum am promis cu ocazia discursului din 2012 privind starea Uniunii, Comisa a propus astăzi instituirea Parchetului European. Această inițiativă confirmă angajamentul Comisiei față de consolidarea statului de drept; propunerea va consolida în mod decisiv protecția banilor contribuabililor și combaterea eficace a fraudelor asupra fondurilor UE. Comisia a concretizat și angajamentul de a consolida și întări procedurile OLAF aplicate garanțiilor procedurale, similar cu garanțiile pe care le va oferi Parchetul European.”

„Prin adoptarea propunerii de astăzi, Comisia Europeană își respectă promisiunea de a aplica o politică de toleranță zero față de fraudele împotriva bugetului UE. Când sunt în joc banii contribuabililor, fiecare euro contează — cu atât mai mult în contextul economic actual”, a declarat vicepreședintele Viviane Reding, comisarul pentru justiție al UE. „Infractorii care se folosesc de subterfugii juridice pentru a fura banii contribuabililor nu ar trebui să rămână liberi pentru că nu avem instrumentele adecvate pentru a-i aduce în fața justiției. Un lucru trebuie să fie clar: dacă la nivelul nostru, al UE, nu ne protejăm bugetul federal, nimeni nu o va face în locul nostru. Fac apel la statele membre și la Parlamentul European să sprijine acest proiect important astfel încât Parchetul European să înceapă să funcționeze din 1 ianuarie 2015.”

„Parchetul European va asigura faptul că se acordă prioritatea cuvenită protejării bugetului UE în întreaga Europă. Acesta va reprezenta puntea de legătură între sistemele penale ale statelor membre, ale căror competențe se opresc la frontierele naționale, organismele Uniunii neputând efectua anchete penale”, a declarat Algirdas Šemeta, comisarul european pentru lupta antifraudă. „Între timp, OLAF va continua să desfășoare activități importante de combatere a fraudelor în domenii care nu intră în sfera de competență a noului parchet. Ideile pe care le-am prezentat astăzi pentru a-i îmbunătăți guvernanța, împreună cu recenta reformă, vor transforma OLAF într-un organism mai eficient și mai responsabil în activitatea sa. Ca atare, succesul nostru în combaterea și descurajarea fraudelor la nivelul UE va spori foarte mult.”

Logica propunerii de instituire a Parchetului European este simplă: dacă există un „buget federal” — finanțat de toate statele membre ale UE și administrat în temeiul normelor comune — este nevoie, de asemenea, de „instrumente federale” pentru a proteja acest buget în mod eficace pe întreg teritoriul Uniunii. În prezent, în materie de combatere a fraudelor împotriva fondurilor UE, există un nivel de protecție și de asigurare a respectării legislației foarte inegal pe teritoriul Uniunii. Rata de succes a urmăririlor penale privind infracțiunile împotriva bugetului UE variază considerabil de la un stat membru la altul, iar media UE este de doar 42,3 % (a se vedea anexa). Multe cazuri nu fac deloc obiectul cercetărilor, ceea ce permite infractorilor să scape, folosindu-se de subterfugii juridice, și să fure banii cetățenilor. Chiar și atunci când au loc cercetări, există o mare disparitate între statele membre în ceea ce privește ratele condamnărilor pentru infracțiuni împotriva bugetului UE.

Parchetul European se va asigura că fiecare caz de suspiciune de fraudă împotriva bugetului UE este monitorizat și încheiat, astfel încât infractorii să știe că vor fi cercetați și deferiți justiției. Acest lucru va avea un puternic efect disuasiv.

În temeiul tratatelor UE, Danemarca nu va participa la acest proiect. Nici Regatul Unit și Irlanda nu vor participa, cu excepția cazului în care acestea decid în mod voluntar și expres să facă acest lucru (consimțământ expres).

În paralel cu instituirea Parchetului European, Comisia propune o reformă a Agenției Uniunii Europene de Cooperare Judiciară în Materie Penală (Eurojust) și prezintă o comunicare privind guvernanța Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF).

O structură descentralizată, eficientă din punctul de vedere al costurilor

Parchetul European va avea o structură descentralizată, integrată în sistemele judiciare naționale. Procurorii europeni delegați vor efectua cercetările și urmăririle penale în statul lor membru, utilizând personal național și aplicând legislația națională. Acțiunile lor vor fi coordonate de către procurorul european, pentru a se asigura o abordare uniformă pe întreg teritoriul UE, aspect de o importanță vitală, în special în cazurile transfrontaliere. Întreaga structură se va baza pe resursele existente și ar trebui, prin urmare, să nu implice costuri suplimentare substanțiale.

Instanțelor naționale li se va atribui sarcina de a efectua controlul judiciar, ceea ce înseamnă că acțiunile Parchetului European vor putea fi contestate în instanțele naționale. În același timp, propunerea consolidează în mod considerabil drepturile procedurale ale persoanelor suspectate care vor face obiectul cercetărilor desfășurate de Parchetul European.

Un „colegiu” format din 10 persoane, reunind procurorul general, 4 procurori adjuncți și 5 procurori delegați, va asigura integrarea fără probleme a celor două niveluri, cel național și cel al UE, în special prin convenirea unor norme generale de alocare a cazurilor.

Drepturi procedurale temeinice

Propunerea garantează o protecție mai bună decât cea existentă în cadrul sistemelor naționale în ceea ce privește drepturile procedurale ale persoanelor vizate de anchetele Parchetului European. Aceasta include, de exemplu, dreptul la interpretare și traducere, dreptul la informare și accesul la dosar sau dreptul la un avocat în caz de arest.

În plus, normele prin care se instituie Parchetul European definesc alte drepturi care nu au fost încă armonizate prin legislația UE, pentru a se asigura garanții temeinice privind drepturile procedurale. Acestea includ dreptul de a păstra tăcerea și de a fi prezumat nevinovat, dreptul la asistență juridică, dreptul de a prezenta probe și dreptul la audierea martorilor.

Propunerea stabilește, de asemenea, norme clare, armonizate, privind măsurile pe care Parchetul European le poate utiliza în cadrul anchetelor sale, precum și dispoziții privind colectarea și utilizarea probelor.

Îmbunătățirea guvernanței OLAF și consolidarea garanțiilor procedurale

Comisia propune consolidarea pe mai departe a guvernanței OLAF și consolidarea garanțiilor procedurale în cadrul investigațiilor sale, în lumina dispozițiilor prevăzute pentru Parchetul European. În acest sens se prevăd două inițiative-cheie. În primul rând, se propune instituirea funcției de inspector de garanții procedurale, în vederea consolidării controlului judiciar al măsurilor de investigație ale OLAF. În al doilea rând, se prevede o garanție procedurală specifică sub forma unei autorizații din partea inspectorului, în cazul măsurilor de investigație mai intruzive (percheziția birourilor, ridicarea de documente etc.) pe care OLAF ar putea să fie nevoit să le desfășoare în instituțiile UE.

Rolul OLAF se va schimba odată cu instituirea Parchetului European.

OLAF va rămâne responsabil de investigațiile administrative care nu intră în sfera de competență a Parchetului European, cum ar fi faptele care afectează interesele financiare ale UE, dar nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni și abaterile disciplinare grave și infracțiunile comise de personalul UE, dar care nu au un impact financiar.

OLAF nu va mai efectua investigații administrative privind fraude sau alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale UE, întrucât, după instituirea Parchetului European, astfel de fapte vor fi de competența exclusivă a acestuia. Dacă OLAF are suspiciuni în legătură cu săvârșirea unor astfel de infracțiuni, va fi obligat să le raporteze cât mai devreme posibil Parchetului European. Cu toate că nu va mai efectua investigații în acest domeniu, OLAF va continua să ofere asistență, la cerere, Parchetului European (după cum o face în prezent în relația cu procurorii de la nivel național). Această schimbare va facilita derularea unui proces investigativ mai rapid și va sprijini evitarea derulării de investigații administrative și anchete penale asupra acelorași fapte. Astfel vor fi sporite șansele unor rezultate pozitive ale urmăririlor penale.

Următorii pași

Propunerea de regulament trebuie, în prezent, să fie adoptată în unanimitate de statele membre în cadrul Consiliului, după obținerea aprobării Parlamentului European.

În cazul în care nu se poate obține unanimitatea în cadrul Consiliului, tratatele prevăd că un grup compus din cel puțin nouă state membre poate încheia o cooperare consolidată (articolul 86 din TFUE).

Context

Statele membre raportează că, în fiecare an, se pierd circa 500 de milioane de euro din cheltuielile și veniturile UE (sunt pierdute), din cauza unor suspiciuni de fraudă.

Tratatul de la Lisabona solicită instituirea unui Parchet European (articolul 86 din TFUE) și consolidarea Eurojust (articolul 85 din TFUE). În ultimul său discurs privind starea Uniunii (SPEECH/12/296) din septembrie 2012, președintele Barroso a reiterat angajamentul Comisiei de a concretiza acest proiect.

Într-un document comun din 20 martie 2013, miniștrii de justiție din Franța și Germania și-au exprimat sprijinul pentru instituirea Parchetului European.

În mai 2011, Comisia a adoptat Comunicarea privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene prin măsuri de drept penal și investigații administrative în care sunt formulate propuneri privind îmbunătățirea protecției intereselor financiare ale UE (a se vedea IP/11/644).

În iulie 2012, Comisia a adoptat o propunere de directivă pentru combaterea fraudelor care afectează bugetul UE prin intermediul dreptului penal (IP/12/767, MEMO/12/544). Propunerea include definiții comune ale infracțiunilor împotriva bugetului UE, pedepse minime armonizate (inclusiv pedeapsa cu închisoarea în cazurile grave) și termene de prescripție comune.

Pentru informații suplimentare

MEMO/13/693

Dosar de presă

http://ec.europa.eu/justice/newsroom/criminal/news/130717_en.htm

Comisia Europeană – Politica în materie penală: http://ec.europa.eu/justice/criminal/criminal-law-policy

Pagina principală de internet a doamnei Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei Europene și comisarul UE pentru justiție:

http://ec.europa.eu/reding

Pagina de start a comisarului Algirdas Šemeta:

http://ec.europa.eu/commission_2010-2014/semeta/index_en.htm

Persoane de contact :

Mina Andreeva (+32 2 299 13 82)

Emer Traynor (+32 2 292 15 48)

Natasha Bertaud (+32 2 296 74 56)

Natasja Bohez Rubiano (+32 2 296 64 70)

ANEXA 1: Defalcarea acțiunilor trimise către statele membre, a hotărârilor judecătorești și a condamnărilor, în perioada 2006 - 2011

Acțiuni trimise statelor membre

Acțiuni încheiate printr-o hotărâre judecătorească

Acțiuni încheiate printr-o hotărâre judecătorească ca % din acțiunile trimise

Condamnări

Condamnările ca % din acțiunile încheiate printr-o hotărâre judecătorească

Austria

8

4

50%

4

100%

Belgia

56

28

50%

18

64,3%

Bulgaria

37

14

37,8%

6

42,9%

Cipru

1

0

0%

0

NA

Republica Cehă

23

8

34,8%

2

25%

Danemarca

4

3

75%

1

33,3%

Estonia

3

1

33,3%

1

100%

Finlanda

12

12

100%

11

91,7%

Franța

29

12

41,4%

9

75%

Germania

168

114

67,9%

65

57%

Grecia

86

26

30,2%

5

19,2%

Ungaria

10

1

10%

0

0%

Irlanda

0

0

NA

0

NA

Italia

112

37

33%

14

37,8%

Letonia

4

0

0%

0

NA

Lituania

9

9

100%

8

88,9%

Luxemburg

2

1

50%

1

100%

Malta

5

0

0%

0

NA

Țările de Jos

29

16

55,2%

5

31,3%

Polonia

90

17

18,9%

6

35,3%

Portugalia

21

9

42,9%

6

66,7%

România

225

128

56,9%

30

23,4%

Slovacia

16

9

56,3%

0

0%

Slovenia

2

0

0%

0

NA

Spania

54

5

9,3%

0

0%

Suedia

5

4

80%

4

100%

Regatul Unit

19

13

68,4%

3

23,1%

Total

1030

471

45,7%

199

42,3%

Surse: OLAF, Al doisprezecelea raport operațional al Oficiului European de Luptă Antifraudă, 1 ianuarie - 31 decembrie 2011, tabelul 6, p. 22.


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website