Chemin de navigation

Left navigation

Additional tools

Cartografierea fundului mării: noi oportunități de creștere „albastră” și de ocupare a forței de muncă oferite de mări și oceane

Commission Européenne - IP/12/920   29/08/2012

Autres langues disponibles: FR EN DE DA ES NL IT SV PT FI EL CS ET HU LT LV MT PL SK SL BG

Comisia Europeană

Comunicat de presă

Bruxelles, 29 august 2012

Cartografierea fundului mării: noi oportunități de creștere „albastră” și de ocupare a forței de muncă oferite de mări și oceane

Oceanele și mările care înconjoară Europa oferă noi oportunități de creștere și de ocupare a forței de muncă pentru a îndeplini obiectivele strategiei Europa 2020. Pentru o exploatare optimă a acestui potențial, avem nevoie de mai multe cunoștințe despre fundul mării. Comisia Europeană propune crearea, până în 2020, a unei hărți digitale a fundului marin al apelor europene prin colectarea datelor existente într-o singură bază de date coerentă, accesibilă tuturor. În Cartea verde asupra cunoașterii mediului marin, adoptată astăzi, Comisia lansează o consultare privind modul în care poate fi atins acest obiectiv. Cartea verde adresează o serie de întrebări, de exemplu: cum pot fi integrate eforturile actuale depuse de statele membre într-un efort comun la nivelul UE?, cum pot fi dezvoltate noi tehnologii de observare mai ieftine? și care poate fi contribuția sectorului privat? Consultarea va fi deschisă până în data de 15 decembrie 2012.

Noua hartă digitală multi-rezoluție continuă a fundului marin al apelor europene ar trebui să aibă rezoluția cea mai ridicată posibil și să acopere topografia, geologia, habitatele și ecosistemele. Ea ar trebui să ofere acces la observații și informații actualizate privind starea fizică, chimică și biologică a coloanei de apă și să fie însoțită de date conexe privind impactul activităților umane și de prognoze oceanografice. Toate aceste informații trebuie să fie ușor accesibile, interoperabile și să nu prezinte restricții privind utilizarea. Harta va trebui îmbunătățită printr-un proces continuu care să îi sporească în mod treptat adecvarea la scop și care să le permită statelor membre să crească potențialul programelor lor de observare, eșantionare și studiu al mediului marin.

Maria Damanaki, Comisar pentru afaceri maritime și pescuit, a declarat în legătură cu acest subiect:O abordare mai structurată în ceea ce privește cunoștințele despre mediul marin poate fi benefică pentru economia europeană. Ea poate îmbunătăți competitivitatea celor care lucrează pe mările și coastele noastre cu 300 milioane EUR pe an și poate genera noi oportunități în valoare de încă 200 milioane EUR anual. Beneficiile reducerii gradului de incertitudine sunt mai dificil de calculat, însă estimăm că dacă am putea reduce cu 25% pe an incertitudinea în ceea ce privește creșterea viitoare a nivelului mării, i-am ajuta pe cei responsabili de protejarea coastelor Europei să economisească încă 100 milioane EUR anual. O primă serie de proiecte-pilot a demonstrat că această abordare este fezabilă. Ne vom baza pe experiența dobândită cu ajutorul acestor proiecte”.

Mările și oceanele din jurul Europei pot genera locuri de muncă motivante și aducătoare de satisfacții care să răspundă așteptărilor tinerilor, pot furniza energia nepoluantă necesară evitării unei catastrofe climatice, pot oferi proteine pentru o alimentație sănătoasă și pot oferi produse farmaceutice sau enzime provenite din organisme care trăiesc în cele mai extreme condiții de temperatură, lumină și presiune. Totodată, ele pot răspunde nevoii mondiale tot mai mari de materii prime obținute din mineritul marin.

Aceste noi oportunități de creștere „albastră” și de ocupare a forței de muncă sunt generate de două evoluții. În primul rând, penuria de terenuri și ape dulci încurajează omenirea să se întoarcă din nou către resursele din cei 71% din suprafața planetei acoperiți de apă sărată. În al doilea rând, progresele rapide înregistrate în domeniul tehnologiilor de observare, de manevrare la distanță și de construcție submarine, dezvoltate în principal în industria petrolieră, pot fi folosite în cadrul altor industrii emergente, în condiții oceanografice și meteorologice foarte variate.

Pentru a exploata acest potențial, trebuie facilitate investițiile. Costurile și riscurile trebuie reduse, iar inovarea trebuie stimulată. Totodată, trebuie să ne asigurăm că această extindere a „economiei albastre” este sustenabilă. Resursele sunt numeroase, dar nu infinite. Trebuie să știm așadar care este starea actuală a mării și cum poate evolua în viitor. Trebuie să înțelegem care va fi impactul schimbărilor climatice asupra oceanelor și viceversa.

În prezent, datele sunt deținute de sute de instituții din Europa. Datele asupra unui anumit parametru dintr-o zonă specifică sunt greu de obținut, la fel și autorizația de a le utiliza, iar reunirea unor date incompatibile, provenind din surse diferite, într-un ansamblu coerent presupune mult timp. Toate acestea se adaugă la costurile operatorilor din mediul marin și împiedică începerea multor activități potențiale.

Comisia își propune să coopereze cu statele membre pentru a reuni resursele și mecanismele disponibile în scopul punerii acestor cunoștințe la dispoziția industriei, a autorităților publice, a cercetătorilor și a societății.

Context

Comunicarea Comisiei „Cunoașterea mediului marin 2020” din septembrie 2010 a arătat că o mai bună gestionare a observațiilor și a datelor despre mediul marin ar reduce costurile operațiunilor din largul mării, ar stimula inovarea și ar reduce nesiguranța cu privire la evoluția viitoare a mediului marin.

Un prim set de acțiuni pregătitoare în cadrul Politicii maritime integrate a UE a dus la crearea unor prototipuri de platforme de date care oferă acces la datele despre mediul marin deținute de organismele publice europene. Șase grupuri tematice – hidrografie, geologie, fizică, chimie, biologie și habitate fizice – au reunit o rețea de 53 de organizații. În același timp, a fost creat un serviciu maritim în cadrul Programului european de monitorizare a Pământului (GMES) care utilizează date obținute prin satelit și in situ pentru a furniza prognoze oceanografice, iar cadrul UE pentru colectarea datelor a instituit o procedură pentru colectarea structurată a datelor din sectorul pescuitului. Statele membre ale UE participă, la rândul lor, în mod activ.

Pentru mai multe informații:

Link către site-ul „Cunoașterea mediului marin 2020”:

http://ec.europa.eu/maritimeaffairs/policy/marine_knowledge_2020/index_ro.htm

Link către consultare:

http://ec.europa.eu/dgs/maritimeaffairs_fisheries/consultations/marine-knowledge-2020/index_en.htm

Persoane de contact :

Oliver Drewes (+32 2 299 24 21)

Lone Mikkelsen (+32 2 296 05 67)


Side Bar

Mon compte

Gérez vos recherches et notifications par email


Aidez-nous à améliorer ce site