Navigation path

Left navigation

Additional tools

Comisia Europeană

Comunicat de presă

Bruxelles, 11 iulie 2012

Pentru a proteja banii contribuabililor, Comisia propune consolidarea utilizării dreptului penal împotriva persoanelor care comit fraude

Utilizarea inadecvată a fondurilor UE în scopul comiterii de infracțiuni periclitează realizarea obiectivelor UE de a crea locuri de muncă, de a stimula creșterea economică și de a îmbunătăți condițiile de trai. În situația în care în întreaga UE se exercită presiuni asupra finanțelor publice, fiecare euro contează. Prin urmare, Comisia Europeană propune astăzi noi norme pentru a combate, prin intermediul dreptului penal, fraudele care aduc atingere bugetului UE, astfel încât banii contribuabililor să fie protejați mai bine. Directiva creează un cadru mai armonizat de urmărire și sancționare a infracțiunilor penale la adresa bugetului UE, astfel încât infractorii să nu mai poată exploata diferențele dintre sistemele juridice naționale. Aceasta introduce definiții comune ale infracțiunilor la adresa bugetului UE, prevede sancțiuni minime, inclusiv detenția în cazul infracțiunilor grave, și instituie un cadru comun și uniform în ceea ce privește termenele în care o infracțiune poate fi cercetată și urmărită penal (și anume termenele de prescripție). Acest lucru va contribui la descurajarea potențialilor autori ai fraudelor, la creșterea eficacității acțiunilor în justiție la nivel național și va permite recuperarea mai ușoară a fondurilor pierdute.

Vicepreședintele Comisiei, doamna Viviane Reding, comisar al UE pentru justiție, a afirmat: „Banii UE nu trebuie să intre în buzunarele infractorilor. Este esențial să instituim norme de drept penal la cel mai ridicat standard pentru a proteja banii contribuabililor noștri. Obiectivul vizat este clar: garantarea faptului că fraudele împotriva bugetului UE nu rămân nepedepsite, făcând astfel posibilă economisirea banilor contribuabililor. Propunerea pe care o prezentăm astăzi va contribui la depășirea multitudinii actuale de dispoziții ale UE în materie de drept penal, în contextul în care, în unele state membre, o anumită infracțiune este pedepsită cu închisoarea, în timp ce în alte state membre, pentru aceeași infracțiune, nu se ia nicio măsură.”

Algirdas Šemeta, comisarul responsabil cu măsurile antifraudă, a declarat: „Strategia actuală privind protecția fondurilor UE la nivel european este extrem de neuniformă. Autorii fraudelor nu ar trebui să poată profita de locația lor geografică pentru a se sustrage urmăririi și sancțiunilor penale. Banii contribuabililor europeni trebuie să fie protejați cu fermitate în toate statele membre. Propunerea de astăzi reprezintă un pas important în această direcție.”

În prezent, există o mare varietate de abordări în ceea ce privește protejarea fondurilor UE în statele membre. Interpretarea noțiunii de „fraudă” la adresa bugetului UE variază de la o țară la alta, întocmai ca și sancțiunile prevăzute în acest sens. Iată un exemplu: în Uniunea Europeană, nivelul sancțiunilor în cazul comiterii unei fraude variază de la absența oricărei sancțiuni obligatorii la 12 ani de închisoare. De asemenea, termenele în care este posibilă efectuarea de investigații și urmărirea penală a infracțiunilor diferă foarte mult, oscilând între 1 an și 12 ani.

Pentru a soluționa această problemă, propunerea prezentată astăzi definește infracțiuni precum frauda sau infracțiunile conexe, cum ar fi corupția, deturnările de fonduri, spălarea de bani sau obstrucționarea procedurilor de achiziții publice la adresa bugetului UE. Aceste definiții comune vor contribui la garantarea unei aplicări uniforme a normelor de către autoritățile judiciare din întreaga UE, în timp ce rata condamnărilor în ceea ce privește cazurile de fraudă depistate în statele membre în cadrul execuției bugetului UE variază de la 14 % la 80 %, în funcție de statul membru vizat (media UE este de 41 %).

Propunerea prezentată astăzi de către Comisie prevede o sancțiune minimă de șase luni de închisoare pentru infracțiunile grave. Pentru a contribui la recuperarea fondurilor, se dispune confiscarea produselor acestor infracțiuni.

Context

Pierderile de la bugetul UE datorate unor activități ilegale reprezintă un motiv de îngrijorare. Peste 90 % din bugetul UE se gestionează la nivel național. În 2010, s-au înregistrat 600 de cazuri de presupusă fraudă referitoare la cheltuielile și veniturile UE. Statele membre au declarat cazuri de suspiciuni de fraudă în valoare de 600 de milioane EUR.

În cazurile vizate, persoanele care au solicitat fonduri UE au furnizat informații false pentru a beneficia de finanțare, de exemplu în domeniul agriculturii sau al dezvoltării regionale, ori funcționarii naționali au acceptat bani în schimbul atribuirii unui contract de achiziții publice, încălcând astfel normele în materie.

În luna mai a anului trecut, Comisia a adoptat Comunicarea privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene prin măsuri de drept penal și investigații administrative în care sunt formulate propuneri privind îmbunătățirea protecției intereselor financiare ale UE (a se vedea IP/11/644).

Pentru mai multe informații:

Pagina de internet a doamnei Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei și comisar european pentru justiție: http://ec.europa.eu/reding

Pagina de internet a comisarului Algirdas Šemeta
http://ec.europa.eu/commission_2010-2014/semeta/index_en.htm

Memo/12/544

Pentru textul legislativ, a se vedea:
http://ec.europa.eu/anti_fraud/policy/preventing-fraud/index_en.htm

Comisia Europeană – Politica în materie penală: http://ec.europa.eu/justice/criminal/criminal-law-policy

Persoane de contact:

Mina Andreeva (+32 2 299 13 82)

Natasha Bertaud (+32 2 296 74 56)

Emer Traynor (+32 2 292 15 48)

Natasja Bohez Rubiano (+32 2 296 64 70)


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website