Navigation path

Left navigation

Additional tools

Comisia Europeană – Comunicat de presă

Comisia Europeană lansează împotriva Ungariei procedura accelerată privind încălcarea dreptului comunitar în ceea ce privește independența băncii sale centrale și a autorităților pentru protecția datelor, precum și măsurile care afectează sistemul judiciar

Strasbourg, 17 ianuarie 2012 - Comisia Europeană a inițiat astăzi o acțiune în justiție împotriva Ungariei, cu privire la noua legislație care a intrat în vigoare la începutul anului, conform noii constituții a Ungariei. După mai multe schimburi de scrisori cu autoritățile ungare privind proiectele de legi noi – în special scrisorile trimise de președintele José Manuel Barroso, vicepreședintele Viviane Reding (comisarul UE pentru justiție, drepturi fundamentale și cetățenie) și vicepreședintele Olli Rehn (comisarul UE pentru afaceri economice și monetare și euro), Comisia a finalizat evaluarea juridică detaliată a noii legislații adoptate la începutul lunii ianuarie. Din punctul de vedere al Comisiei, legislația ungară este contrară dreptului UE, deoarece pune în discuție independența băncii centrale și a autorităților pentru protecția datelor și conține măsuri care afectează sistemul judiciar.

Drept urmare, Comisia a decis astăzi să transmită Ungariei trei scrisori de somare - prima etapă a procedurii privind încălcarea dreptului comunitar - și să discute cu autoritățile ungare alte câteva aspecte conexe pentru a stabili dacă, în conformitate cu dreptul UE, sunt necesare acțiuni suplimentare, în special cu privire la independența sistemului judiciar. Autoritățile ungare au la dispoziție o lună pentru a răspunde îngrijorărilor exprimate de Comisie.

Președintele José Manuel Barroso a declarat: În temeiul tratatelor UE, Ungaria, la fel ca toate statele membre, are obligația de a garanta independența băncii sale centrale naționale și a autorității pentru protecția datelor, precum și tratamentul nediscriminatoriu al judecătorilor săi. Comisia este hotărâtă să ia orice măsuri legale necesare pentru a asigura respectarea legislației Uniunii Europene.”

Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei Europene și comisarul UE pentru justiție, a afirmat: „Încă de când am văzut primele proiecte ale legilor, la începutul lunii decembrie, am semnalat problemele juridice grave legate de posibilele încălcări ale independenței sistemului judiciar al Ungariei și ale independenței autorității pentru protecția datelor. Acum că legile au fost adoptate fără a se lua în considerare problemele juridice semnalate de Comisie, este responsabilitatea Comisiei, în calitate de gardian al tratatelor, să se asigure că legislația UE este respectată. Contez pe faptul că autoritățile ungare vor aborda fără întârziere îngrijorările de natură juridică exprimate de Comisie. Numai modificarea efectivă a legislației în cauză sau suspendarea imediată a acesteia va fi în măsură să răspundă îngrijorărilor de natură juridică exprimate de Comisie.”

Olli Rehn, vicepreședinte al Comisiei Europene și comisarul pentru afaceri economice și monetare și euro, a declarat: Independența băncilor centrale este una dintre pietrele de temelie ale Tratatului. Guvernele trebuie să se abțină de la a încerca să influențeze băncile centrale. Noua lege privind banca națională a Ungariei (MNB) și anumite prevederi din noua constituție încalcă aceste principii. Îndemn guvernul ungar să asigure independența deplină a băncii centrale. Aceasta implică revizuirea întregii legislații relevante, inclusiv a constituției. Această chestiune trebuie rezolvată înainte de a putea iniția negocieri formale privind asistența financiară solicitată Uniunii Europene/Fondului Monetar Internațional.”

Trei temeiuri juridice principale

Conform noii legislații ungare, 274 de judecători (inclusiv judecători de la Curtea Supremă) sunt obligați să se pensioneze, ceea ce contravine normelor UE. De asemenea, guvernul primește, în ceea ce privește autoritatea pentru protecția datelor, competențe care contravin tratatelor UE; aceste tratate prevăd independența autorităților naționale pentru protecția datelor [articolul 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene/TFUE, articolul 8 alineatul (3) din Carta drepturilor fundamentale] și independența băncii centrale naționale (articolele 130 și 127 din TFUE, articolul 14 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene). Banca centrală a Ungariei face parte din Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC), iar guvernatorul băncii centrale a Ungariei este membru al Consiliului General al Băncii Centrale Europene, care este cel de-al treilea organ decizional al BCE.

1) Independența băncii centrale naționale

Comisia a identificat mai multe încălcări ale legislației primare, în special încălcarea articolului 130 din TFUE, care prevede independența băncii centrale, și a articolului 127 alineatul (4) din TFUE, care prevede obligația consultării BCE „cu privire la orice act al Uniunii propus în domeniile care țin de competențele sale”.

  • Articolul 130 din TFUE prevede că: Banca Centrală Europeană, băncile centrale naționale sau membrii organelor lor de decizie nu pot solicita și nici accepta instrucțiuni din partea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, a guvernelor statelor membre sau a oricărui alt organism”.

  • Articolul 127 alineatul (4) din TFUE prevede că „Banca Centrală Europeană este consultată […] cu privire la orice act al Uniunii propus în domeniile care țin de competențele sale

În plus, punctul 14.2 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al BCE, precum și articolul 4 din decizia 98/415/CE a Consiliului privind consultarea BCE nu au fost respectate. Comisia a invitat autoritățile ungare să clarifice un număr de elemente.

Încălcările indicate în scrisoarea de somare privesc atât legea privind MNB („Magyar Nemzeti Bank”), cât și noua constituție.

Conform noii legi privind MNB, ministrul poate participa direct la întrunirile consiliului monetar, ceea ce oferă guvernului posibilitatea de a influența MNB din interior. În plus, MNB trebuie să transmită în avans guvernului ordinea de zi a întrunirilor sale, ceea ce îi afectează capacitatea de a organiza discuții confidențiale. De asemenea, modificările aduse sistemului de remunerare a guvernatorului sunt aplicabile imediat guvernatorului în funcție, deși ar trebui să se aplice doar începând din mandatul următor, pentru a evita utilizarea remunerațiilor ca mijloc de presiune asupra MNB. În fine, guvernatorul și membrii consiliului monetar trebuie să depună un jurământ (de loialitate față de țară și interesele sale), al cărui text este problematic, ținând cont de faptul că guvernatorul MNB este de asemenea membru al Consiliului General al BCE.

Comisia are îndoieli cu privire la regulile de revocare a guvernatorului și a membrilor consiliului monetar, care deschid calea unor eventuale intervenții politice (chiar Parlamentul poate propune revocarea unui membru al consiliului monetar ) și abuzuri. Aceasta are de asemenea îndoieli cu privire la modificările numeroase ale cadrului instituțional al MNB, precum creșterea numărului de membri ai consiliului monetar sau posibilitatea creșterii numărului de viceguvernatori fără a ține în mod corespunzător seama de nevoile MNB.

În plus, o dispoziție constituțională reglementează posibila comasare a MNB cu autoritatea de supraveghere financiară. Deși comasarea nu este o problemă în sine, guvernatorul MNB ar deveni un simplu vicepreședinte al noii instituții, ceea ce i-ar limita drastic independența.

2) Independența sistemului judiciar

Procedura privind încălcarea dreptului comunitar în ceea ce privește sistemul judiciar se concentrează pe noua vârstă de pensionare pentru judecători și procurori și face referire la decizia Ungariei de a reduce, începând de la 1 ianuarie 2012, vârsta de pensionare obligatorie pentru judecători, procurori și notari publici de la 70 de ani la 62 de ani (vârsta de pensionare standard).

Normele UE privind egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă (Directiva 2000/78/CE) interzic discriminarea la locul de muncă pe motive de vârstă. În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a UE, trebuie să existe o justificare obiectivă și proporționată atunci când un guvern decide să reducă vârsta de pensionare pentru un grup de persoane, dar nu și pentru alte grupuri. Acest principiu a fost afirmat la 13 septembrie 2011, atunci când Curtea a hotărât că faptul de a le interzice piloților de linie să lucreze după vârsta de 60 de ani constituie discriminare pe motive de vârstă.

În cazul Ungariei, Comisia consideră că nu există nicio justificare obiectivă pentru a-i trata pe judecători și pe procurori altfel decât alte grupuri, în special într-o perioadă în care, în întreaga Europă, vârsta de pensionare nu scade, ci crește progresiv. Situația este cu atât mai contestabilă din punct de vedere juridic cu cât guvernul a comunicat deja Comisiei intenția sa de a crește vârsta de pensionare standard la 65 de ani.

În ceea ce privește independența sistemului judiciar, Comisia solicită de asemenea Ungariei mai multe informații cu privire la noua legislație privind organizarea tribunalelor. Conform legii, președintele Oficiului Judiciar Național nou înființat deține multiple competențe privind administrarea operațională a tribunalelor, resursele umane, bugetul și alocarea cauzelor. Nu mai există un proces decizional colegial pentru administrarea operațională a tribunalelor sau alte mecanisme de siguranță corespunzătoare. În prezent, o singură persoană ia toate deciziile importante legate de sistemul judiciar, inclusiv în ceea ce privește numirea judecătorilor. În plus, mandatul fostului președinte al Curții Supreme, care în iunie 2009 a fost ales pentru o perioadă de șase ani, a fost întrerupt înainte de termen, la sfârșitul anului 2011. Pe de altă parte, alți foști judecători de la Curtea Supremă își continuă mandatul ca judecători în cadrul Curia, instituție care a înlocuit Curtea Supremă. Comisia așteaptă de la autoritățile ungare răspunsuri detaliate care să-i permită să decidă dacă sunt necesari noi pași în procedura privind încălcarea dreptului comunitar.

3) Independența autorității pentru supravegherea protecției datelor

Cauza privind autoritatea pentru supravegherea protecției datelor se referă la recenta decizie a Ungariei de a crea o nouă Agenție Națională pentru Protecția Datelor, care să înlocuiască de la 1 ianuarie 2012 Oficiul Comisarului pentru Protecția Datelor. Drept urmare, mandatul de șanse ani al comisarului pentru protecția datelor în funcție, numit în 2008, se va încheia înainte de termen. Nu există măsuri intermediare până la încheierea, în 2014, a actualului mandat al comisarului. Noile măsuri creează de asemenea posibilitatea ca primul ministru și președintele să îl demită pe noul șef al autorității de supraveghere pe motive arbitrare.

Independența autorităților pentru supravegherea protecției datelor este garantată în temeiul articolului 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și al articolului 8 din Carta drepturilor fundamentale. În plus, normele comunitare privind protecția datelor (Directiva 95/46/CE) prevăd că statele membre au obligația de a înființa un organism de supraveghere complet independent, care să monitorizeze aplicarea directivei. Această obligație a fost confirmată de Curtea de Justiție. În hotărârea sa dintr-o cauză privind Germania (C-518/07 din 9 martie 2010), Curtea a subliniat că autoritățile pentru supravegherea protecției datelor trebuie să rămână libere de orice influență externă, inclusiv influența directă sau indirectă a statului. Curtea a stabilit că simplul risc al exercitării unei influențe politice prin intermediul controlului statului este suficient pentru a împiedica exercitarea independentă a sarcinilor autorității de supraveghere.

Context

În urma îngrijorărilor exprimate, printre alții, de Consiliul Europei și de membri ai Parlamentului European, Comisia Europeană s-a angajat, în 2011, să monitorizeze îndeaproape evoluțiile legate de noua constituție a Ungariei. În ultimele luni, Comisia a menținut contacte strânse cu autoritățile ungare în ceea ce privește elaborarea proiectelor de legi cardinale de punere în aplicare a constituției. Comisia și-a exprimat o serie de îngrijorări cu privire la compatibilitatea acestor legi cu legislația UE (a se vedea Memo/12/9). În decembrie, președintele Barroso și vicepreședinții Reding și Rhen au transmis scrisori în care formulau aceste îngrijorări. În plus, vicepreședintele Kroes a avut repetate contacte cu autoritățile ungare pe parcursul anului 2011. În ianuarie 2011, Comisia a intervenit deja în vederea modificării a patru dispoziții din legea ungară privind media care nu respectau legislația UE.

Pentru informații suplimentare

Pagina principală a domnului José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene:

http://ec.europa.eu/president

Pagina principală a doamnei Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei Europene și comisarul UE pentru justiție:

http://ec.europa.eu/reding

Pagina principală a domnului Olli Rehn, vicepreședinte al Comisiei Europene și comisarul UE pentru afaceri economice și euro:

http://ec.europa.eu/commission_2010-2014/rehn/index_en.htm

A se vedea de asemenea: MEM0/12/12

Contacte:

Pia Ahrenkilde Hansen (+32 2 295 30 70)

Cezary Lewanowicz (+32 2 298 05 09)

Matthew Newman (+32 2 296 24 06)

Amadeu Altafaj Tardio (+32 2 295 26 58)

Mina Andreeva (+32 2 299 13 82)

Vandna Kalia (+32 2 299 58 24)


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website