Navigation path

Left navigation

Additional tools

Primul raport al Comisiei privind mecanismul de alertă: corectarea dezechilibrelor macroeconomice în UE

European Commission - IP/12/132   14/02/2012

Other available languages: EN FR DE DA ES NL IT SV PT FI EL CS ET HU LT LV MT PL SK SL BG

Comisia Europeană – Comunicat de presă

Primul raport al Comisiei privind mecanismul de alertă: corectarea dezechilibrelor macroeconomice în UE

Bruxelles, 14 februarie 2012 - Noile norme ale UE privind guvernanța economică (pachetul de șase acte normative - „six-pack”) au două componente: supravegherea fiscală și cea macroeconomică. Procedura privind dezechilibrele macroeconomice este un instrument nou care ajută la detectarea și corectarea evoluțiilor economice riscante. Primul raport anual al Comisiei privind mecanismul de alertă (RMA), adoptat astăzi, dă startul supravegherii. Comisia Europeană identifică 12 state membre ale UE a căror situație macroeconomică trebuie analizată mai în profunzime. Doar cu ajutorul acestor analize aprofundate se va putea stabili dacă există sau nu dezechilibre și dacă acestea sunt sau nu dăunătoare.

Olli Rehn, vicepreședinte al Comisiei Europene și comisarul pentru afaceri economice și monetare și moneda euro, a declarat: „Această criză a scos la iveală riscurile pe care le prezintă dezechilibrele macroeconomice pentru stabilitatea financiară, perspectivele economice și bunăstarea unei țări, a cetățenilor săi și a Uniunii Europene în ansamblul său. Astăzi, ca un prim pas, demarăm o analiză în profunzime a situației macroeconomice a anumitor țări . Dacă se dovedește că există dezechilibre și că sunt dăunătoare, acest nou instrument va constitui o etapă importantă în procesul de corectare a dezechilibrelor care s-au acumulat de-a lungul anilor. Politicile bugetare solide și depistarea și corectarea din timp a dezechilibrelor economice riscante reprezintă condițiile necesare pentru revenirea la creșterea economică durabilă și la crearea de locuri de muncă. "

Bazându-se pe un tablou de bord care conține 10 indicatori macroeconomici, cum ar fi pierderea competitivității, nivelul ridicat de îndatorare sau bulele speculative și luând în considerare alte date economice, raportul privind mecanismul de alertă identifică statele membre a căror situație macroeconomică trebuie analizată mai în detaliu. Aceasta reprezintă punctul de plecare al noii procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM), care va aprofunda dialogul purtat cu statele membre în legătură cu elaborarea politicilor economice. Dacă va fi necesar, Comisia Europeană va adresa o recomandare statului membru în cauză invitându-l să ia măsurile adecvate pentru a remedia situația sau pentru a stopa evoluția dezechilibrelor.

Comisia Europeană consideră că situația macroeconomică a următoarelor țări necesită o examinare suplimentară (în ordine alfabetică): Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Franța, Italia, Regatul Unit, Slovenia, Spania, Suedia și Ungaria.

Raportul concluzionează că următoarele țări nu necesită o analiză mai detaliată în acest moment: Austria, Republica Cehă, Estonia, Germania, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Slovacia și Țările de Jos Cu toate acestea, pentru aceste țări vor exista recomandări privind politicile fiscale și macroeconomice în cadrul semestrului european.

Nu s-au propus analize în profunzime pentru Grecia, Irlanda, Portugalia și România, deoarece aceste țări beneficiază de un program de asistență financiară condițională din partea UE și a FMI, și, prin urmare, fac deja obiectul unei supravegheri economice consolidate.

Unele dintre motivele pentru care se impune o analiză aprofundată a acestor douăsprezece țări sunt următoarele:

Belgia: Pierderi semnificative ale cotelor de piață ale exporturilor, care merg mână în mână cu deteriorarea soldului contului curent și scăderea competitivității costurilor. Nivelul datoriei brute din sectorul privat trebuie analizat împreună cu nivelurile ridicate ale datoriei publice.

Bulgaria: Acumularea foarte rapidă a dezechilibrelor atât pe plan extern cât și pe plan intern. În prezent, însă, în această țară se implementează corecții rapide și considerabile. Deoarece nivelurile dezechilibrelor acumulate sunt încă mari, este nevoie de o examinare mai atentă a perspectivelor unor ajustări suplimentare.

Danemarca: Dezvoltarea explozivă a sectorului locuințelor în perioada anterioară crizei, care a început să fie corectată în 2007, a fost asociată creșterii rapide a creditelor și unei creșteri a datoriei sectorului privat, în special în sectorul gospodăriilor. În timp ce creditul și prețurile locuințelor au fost parțial ajustate în ultimii ani, nivelul datoriei sectorului privat rămâne foarte ridicat.

Spania: Traversează în prezent o perioadă de ajustare, după acumularea unor importante dezechilibre interne și externe pe durata exploziei creditului și a sectorului imobiliar.

Franța: A avut loc o deteriorare treptată a balanței comerciale, și acest lucru se reflectă într-o deteriorare a soldului contului curent și în importante pierderi la nivelul cotelor de piață ale exporturilor.

Italia: Deteriorarea semnificativă a competitivității, care a început la mijlocul anilor '90, este văzută și prin prisma pierderilor persistente ale cotelor de piață ale exporturilor. În timp ce datoria sectorului privat este relativ scăzută, nivelul datoriei publice reprezintă un motiv de îngrijorare, mai ales având în vedere creșterea slabă și deficiențele structurale.

Cipru: Provocările de amploare atât pe plan extern, cât și pe plan intern. Economia cipriotă combină deficite persistente de cont curent și pierderi la nivelul cotelor de piață ale exporturilor cu un nivel ridicat de îndatorare a sectorului privat.

Ungaria: A avut loc o ajustare drastică a unor dezechilibre mari. Nivelurile de îndatorare, în special cele din sectorul public, dar și din sectorul privat, sunt în continuare ridicate. De asemenea, nivelul datoriei externe este cel mai ridicat din UE.

Slovenia: Acumularea rapidă a dezechilibrelor interne și creșterea accentuată a costurilor unitare ale muncii, a creditului sectorului privat și a prețurilor locuințelor. Din cauza nivelului ridicat de îndatorare, sectorul bancar se află sub presiune considerabilă deoarece economia se găsește în prezent în stadiile incipiente ale unui proces dificil de reducere a efectului de levier.

Finlanda: Pierderi semnificative la nivelul cotelor de piață ale exporturilor. Nivelul de îndatorare din sectorul privat a fost în continuă creștere în ultimul deceniu, aspect determinat în mare măsură de creșterea numărului de credite ipotecare.

Suedia: Creșterea îndatorării gospodăriilor, care se află în prezent la un nivel ridicat în ciuda încetinirii recente a ritmului de creștere a creditelor. Acest lucru reflectă creșterea foarte puternică a prețurilor locuințelor în ultimii cincisprezece ani, care abia acum au început să se stabilizeze.

Regatul Unit: Pierderi semnificative la nivelul cotelor de piață ale exporturilor pe parcursul ultimului deceniu, în ciuda unor stabilizări recente. Nivelul ridicat al datoriei private trebuie privit în raport cu situația nefavorabilă a finanțelor publice. Datoria gospodăriilor reflectă în mare parte creditele ipotecare în contextul unor majorări acumulate ale prețurilor locuințelor.

Mai mult, lectura economică a tabloului de bord indică necesitatea unor analize suplimentare ale factorilor și implicațiilor politice ale excedentelor de cont curent mari și persistente.

Context

Procedura privind dezechilibrele macroeconomice (PDM) face parte din pachetul de șase acte normative („six-pack”), care a intrat în vigoare la 13 decembrie 2011 (MEMO/11/898) cu scopul de a întări supravegherea fiscală și macroeconomică în UE și în zona euro. PDM și regulamentul privind măsurile de executare, cu ajutorul noului instrument care contribuie la prevenirea și corectarea dezechilibrelor, răspund provocării legate de o mai bună monitorizare a evoluțiilor macroeconomice.

Analiza detaliată va arăta dacă există sau nu dezechilibre macroeconomice. Dacă acestea sunt benigne, procedura este oprită. Dacă sunt nocive, trebuie luate măsuri de prevenire sau corective.

Componenta preventivă a PDM conferă Comisiei Europene și Consiliului de Miniștri posibilitatea de a adopta recomandări într-un stadiu incipient, cu alte cuvinte, înainte ca dezechilibrele să se acumuleze și mai mult. În cazuri mai grave, poate fi declanșată componenta corectivă numită „procedura privind dezechilibrele excesive”.

Concluziile raportului privind mecanismul de alertă vor fi discutate în cadrul reuniunii Eurogrupului – pentru țările din zona euro - și în cadrul Consiliului miniștrilor economiei și finanțelor pentru toate țările UE. De asemenea, Comisia așteaptă cu interes să primească și contribuția Parlamentului European.

Pe această bază, Comisia Europeană va pregăti analize aprofundate specifice pentru fiecare țară care vor face parte din analiza efectuată în contextul supravegherii economice integrate din cadrul semestrului european.

Pentru informații suplimentare:

MEMO/12/104

Textul integral al raportului:

Http://ec.europa.eu/economy_finance/economic_governance/documents/alerte_mecanism_report_2012_en.pdf

http://ec.europa.eu/economy_finance/economic_governance/macroeconomic_imbalance_procedure/index_en.htm

Contact:

Amadeu Altafaj Tardio (+32 2 295 26 58)

Vandna Kalia (+32 2 299 58 24)


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website