Chemin de navigation

Left navigation

Additional tools

Comisia Europeană vizează adoptarea unor reguli mai stricte pentru a preveni fraudarea banilor contribuabililor

Commission Européenne - IP/11/644   26/05/2011

Autres langues disponibles: FR EN DE DA ES NL IT SV PT FI EL CS ET HU LT LV MT PL SK SL BG

IP/11/644

Bruxelles, 26 mai 2011

Comisia Europeană vizează adoptarea unor reguli mai stricte pentru a preveni fraudarea banilor contribuabililor

Într-un document de politică adoptat astăzi, Comisia Europeană prezintă o serie de măsuri care permit procurorilor și judecătorilor din întreaga UE să lupte într-un mod mai eficace împotriva fraudelor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene. Comisia intenționează să consolideze dreptul penal material, clarificând definițiile unor infracțiuni precum deturnarea de fonduri sau abuzul de putere și să sporească capacitățile Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și ale Eurojust (organismul UE de cooperare judiciară). UE va examina, de asemenea, modul în care un parchet european specializat ar putea aplica norme comune privind infracțiunile de fraudă și alte infracțiuni în care sunt implicate fonduri ale UE. Aceste măsuri vor fi posibile întrucât, prin adoptarea Tratatului de la Lisabona, capacitatea UE de a lupta împotriva fraudei a fost consolidată, prevăzându-se competența Uniunii de a legifera în domeniul dreptului penal. Protejarea banilor contribuabililor este o prioritate pentru Comisie. Contribuabilii trebuie să aibă încredere că fondurile Uniunii Europene sunt utilizate numai pentru a gestiona politicile aprobate de factorii de decizie ai UE. În prezent, instrumentele disponibile pentru detectarea și prevenirea utilizării inadecvate a fondurilor UE sunt uneori inadecvate și insuficiente. Autoritățile statelor membre încă se confruntă cu multiple obstacole care împiedică protecția eficace a fondurilor UE împotriva infracționalității. Acest lucru se întâmplă deoarece există norme diferite în materie de proceduri, fapte penale și pedepse, ceea ce afectează anchetele și procesele transfrontaliere având ca obiect infracțiunile de fraudă.

Vicepreședintele Comisiei, doamna Viviane Reding, comisar al UE pentru justiție, a afirmat: „Numai în anul 2009 au fost investigate cazuri de suspiciune de fraudă implicând 280 de milioane de euro din fonduri UE, ceea ce reprezintă mai puțin de 0,2% din bugetul total al UE. Într-o perioadă de austeritate economică fiecare eurocent din bugetul UE contează. UE nu va tolera cheltuirea necorespunzătoare a banilor contribuabililor. Infracțiunile care păgubesc portofelul public al UE sunt infracțiuni împotriva contribuabililor UE. Datorită Tratatului de la Lisabona instrumentele juridice pentru combaterea fraudei transfrontaliere au fost întărite.”

Comisarul UE responsabil pentru lupta antifraudă, domnul Algirdas Šemeta, a declarat: „Infractorii nu se opresc la frontiere, ci chiar profită de existența acestora pentru a evita urmărirea penală. Acest lucru nu este acceptabil în Uniunea Europeană. Trebuie să ne asigurăm că suspiciunile de fraudă sunt nu numai anchetate de OLAF și de autoritățile naționale, dar și urmărite penal. Nici cea mai profesionistă anchetă nu poate proteja banii contribuabililor dacă acesteia nu i se dă curs în mod coerent de procurorii naționali și de instanțele din statele membre.”

Noi instrumente de combatere a infracționalității împotriva intereselor financiare ale UE

UE dispune în prezent de instrumentele juridice necesare pentru a-și asuma această provocare. Tratatele UE prevăd modalități utile de protejare a intereselor financiare ale UE, cum ar fi stabilirea de noi norme minime în materie de legislație penală (articolul 83 din TFUE) sau noile competențe de investigare pentru Eurojust, organismul UE de cooperare judiciară (articolul 85 din TFUE) și posibilitatea instituirii unui parchet european pentru combaterea infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale UE (articolul 86 din TFUE).

Comunicarea Comisiei prevede mai multe domenii în care legislația penală ar putea fi îmbunătățită pentru a proteja mai bine interesele financiare ale UE:

  • proceduri mai stricte: Comisia va facilita lupta procurorilor și judecătorilor din UE împotriva autorilor infracțiunilor de fraudă prin extinderea schimburilor de informații între diferiții actori, inclusiv serviciile de poliție, serviciile vamale, autoritățile fiscale, autoritățile judiciare și alte autorități competente; este planificată adoptarea unei noi propuneri privind asistența administrativă reciprocă pentru protejarea intereselor financiare ale UE;

  • consolidarea dreptului penal material: Comisia consideră că actualele definiții ale infracțiunilor relevante, cum ar fi deturnarea de fonduri sau abuzul de putere variază în mare măsură de la un stat membru la altul și ar trebui să fie clarificate prin intermediul unor inițiative de drept penal privind protecția intereselor financiare;

  • consolidarea rolului organismelor la nivel european: atât OLAF, în prezent în curs de reformare (IP/11/321 și MEMO/11/376), cât și Eurojust trebuie consolidate în continuare pentru a-și desfășura mai eficient anchetele (SPEECH/11/201);

  • UE va studia modul în care un parchet european specializat ar putea aplica norme comune privind infracțiunile de fraudă și alte infracțiuni împotriva intereselor financiare ale UE (SPEECH/10/89).

Acțiune juridică insuficientă

Existența unor sisteme juridice foarte variate în Europa face ca protejarea intereselor financiare ale UE să devină o provocare deosebită. Actele de fraudă și de corupție în care sunt implicate fonduri ale UE la nivel național se pot manifesta sub diverse forme. Autorii infracțiunilor pot obține fonduri UE în cadrul proiectelor din agricultură, cercetare, educație sau infrastructură. De asemenea, aceștia pot încerca să influențeze funcționarii publici prin acte de corupție.

Serviciile de poliție, procurorii și judecătorii din statele membre ale UE decid, întemeindu-se pe propriile norme naționale, dacă să intervină pentru a proteja finanțele UE și cum să facă acest lucru. Ca urmare, rata condamnărilor în cauzele care implică infracțiuni împotriva bugetului UE variază considerabil în UE, de la 14% la 80%.

Împreună cu OLAF și Eurojust, organele naționale de cercetare, procurorii și judecătorii depun deja eforturi în vederea combaterii acestor infracțiuni. Cu toate acestea, se confruntă cu unele obstacole juridice și practice semnificative.

Acestea includ restricții în materie de competență privind cazurile care apar în țara lor, aspecte juridice în utilizarea probelor din străinătate și norme inegale privind lupta împotriva fraudei și a infracțiunilor conexe, ceea ce duce la clasarea cazurilor de către autoritățile naționale, fără ca acestea să fi fost trimise în instanță, chiar și atunci când OLAF a examinat deja cazul și l-a considerat suficient de grav.

De exemplu, într-un caz implicând mai multe state membre și țări din afara UE, urmărirea penală privind suspiciunea legată de un caz de evaziune în materie de taxe vamale de o amploare deosebită - în valoare de peste 1,5 milioane de euro – nu a fost inițiată de nicio autoritate națională a statelor membre implicate.

Din anul 2000, procurorii din statele membre au respins 93 de cazuri fără un motiv specific și 178 de cazuri din motive discreționare, dintr-un total de 647 de cazuri trimise de OLAF.

Pentru informații suplimentare:

Pagina principală a site-ului doamnei Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei Europene și comisar UE pentru justiție:

http://ec.europa.eu/commission_2010-2014/reding/

Pagina principală a Algirdas Šemeta, comisarul pentru impozitare și uniune vamală, audit și antifraudă:

http://ec.europa.eu/commission_2010-2014/semeta/index_en.htm


Side Bar

Mon compte

Gérez vos recherches et notifications par email


Aidez-nous à améliorer ce site