Navigation path

Left navigation

Additional tools

IP/11/488

Bruxelles, 19 aprilie 2011

Raport privind învățământul în UE: progrese evidente, dar este nevoie de eforturi suplimentare pentru atingerea obiectivelor

Bruxelles, 19 aprilie – În decursul deceniului trecut, țările UE și-au îmbunătățit sistemele de învățământ în domenii-cheie, dar au atins doar unul dintre cei cinci indicatori de referință stabiliți pentru 2010, conform noului raport al Comisiei Europene privind progresele înregistrate în învățământ și formare, dat publicității astăzi. UE a reușit să-și îndeplinească obiectivul de a crește numărul de absolvenți de discipline matematice, științifice și tehnologice, printr-o creștere de 37 % din 2000 – depășind cu ușurință obiectivul de 15 %. S-au înregistrat progrese semnificative, dar insuficiente, în ceea ce privește reducerea abandonului școlar, creșterea numărului de elevi absolvenți de învățământ secundar superior, îmbunătățirea competențelor de citire, precum și în creșterea procentajului adulților care participă la învățământ sau formare. Pentru o defalcare detaliată a cifrelor pentru fiecare țară, a se vedea anexa de mai jos. Strategia Europa 2020 pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică păstrează obiectivul de reducere a abandonului școlar sub 10 %, precum și cel de creștere a procentajului de absolvenți la cel puțin 40 %.

Androulla Vassiliou, comisar pentru educație, cultură, multilingvism și tineret, a afirmat: Vestea bună este că nivelul educației în Europa a crescut considerabil. Mai mulți tineri absolvă învățământul secundar și învățământul superior decât acum zece ani. Dar abandonul școlar timpuriu continuă să reprezinte o problemă care afectează un tânăr din șapte în Uniunea Europeană și unul din cinci elevi are în continuare competențe reduse de citire la vârsta de 15 ani. Iată de ce învățământul și formarea se numără printre obiectivele esențiale ale strategiei Europa 2020. Avem nevoie de eforturi suplimentare din partea statelor membre pentru a ne îndeplini obiectivele comune europene.

Comisarul cere cu fermitate statelor membre să nu opereze reduceri în bugetele de învățământ, chiar dacă se confruntă cu constrângeri din cauza crizei economice. Cheltuielile cu învățământul reprezintă o investiție bună pentru crearea de locuri de muncă și creștere economică și, pe termen lung, se autodecontează. Dar într-o perioadă de presiuni bugetare trebuie să ne asigurăm și că resursele se utilizează cu maximă eficiență posibilă,” a adăugat ea.

Cinci indicatori de referință în materie de învățământ pentru 2020

În 2009, miniștrii învățământului din UE au convenit să se atingă cinci indicatori de referință în materie de învățământ și formare până în 2020:

  • procentajul de abandon timpuriu al învățământului și formării trebuie să fie mai mic de 10 % (ținând cont de rata actuală de 14,4 %, aceasta ar însemna cel puțin 1,7 milioane de abandonuri școlare în minus);

  • procentajul persoanelor în vârstă de 30-34 de ani cu educație terțiară ar trebui să fie de cel puțin 40 % (la rata actuală de 32,3 %, aceasta ar însemna 2,6 milioane de absolvenți în plus);

  • cel puțin 95 % dintre copiii între patru ani și vârsta începerii învățământului primar obligatoriu ar trebui să beneficieze de educație destinată copiilor de vârstă mică (în prezent, procentajul fiind de 92,3 %, atingerea acestui obiectiv ar însemna peste 250 000 de copii de vârstă mică în plus în învățământ);

  • procentajul tinerilor în vârstă de 15 ani cu competențe insuficiente în materie de citire, matematică și științe ar trebui să fie mai mic de 15 % (de la aproximativ 20 % în prezent, pentru toate cele trei. Atingerea obiectivului ar însemna o scădere cu 250 000 a numărului de tineri cu nivel scăzut al competențelor);

  • o medie de cel puțin 15 % adulți (grupă de vârstă 25-64) ar trebui să participe în învățare pe tot parcursul vieții (actualul procent este de 9,3 %. Atingerea obiectivului ar însemna încă 15 milioane de adulți în învățământ și formare).

Raport anual privind progresele înregistrate în atingerea indicatorilor de referință

În raportul său anual privind indicii și indicatorii de referință, Comisia analizează performanța statelor membre în îndeplinirea acestor obiective, reexaminând, în același timp, modul în care țările au evoluat în raport cu un set anterior de indicatori de referință convenit pentru 2010.

Rezultate-cheie

  • Indicatori de referință 2020: chiar dacă este prea devreme pentru proiecții precise, tendințele din trecut sugerează că majoritatea indicatorilor de referință pentru 2020 ar trebui să poată fi atinși dacă statele membre continuă să le acorde prioritate ridicată și să investească eficient în educație și formare. Aceasta se întâmplă mai ales în cazul celor două obiective principale legate de învățământ, abandon școlar timpuriu și absolvenți.

  • Indicatori de referință 2010: țările UE au înregistrat progrese, dar au atins doar obiectivul privind numărul de absolvenți de discipline matematice, științifice și tehnologice. (Datele complete pentru 2010 vor fi disponibile la începutul anului viitor).

  • Participare și nivel obținut: începând cu 2000, participarea globală la învățământ a crescut, la fel și nivelul de calificare al adulților. A crescut și procentajul de copii în învățământul preșcolar.

  • Diferențele între fete și băieți rămân semnificative, atât în ceea ce privește rezultatele, cât și în ceea ce privește alegerea materiilor. De exemplu, fetele au rezultate mai bune decât băieții la citire, iar băieții înregistrează cele mai multe cazuri de abandon școlar timpuriu. Bărbații sunt mai mulți decât femeile printre absolvenții de discipline matematice, științifice și tehnologice.

Raportul, care cuprinde toate statele membre ale UE plus Croația, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Islanda, Turcia, Norvegia și Liechtenstein, conține sinteze și statistici detaliate care identifică țările cu performanțe peste sau sub media UE și care progresează sau rămân în urmă în comparație cu altele.

Următoarele etape

În săptămânile următoare, statele membre vor prezenta Comisiei programele lor naționale de reformă, în care vor stabili obiective naționale privind abandonul școlar timpuriu și absolvenții de învățământ superior, explicând în ce fel doresc să își atingă obiectivele. Comisia va prezenta în curând noii indicatori de referință propuși privind capacitatea de inserție profesională și mobilitatea în scop educațional.

Pentru informații suplimentare:

Link către MEMO/11/253

Raportul complet al Comisiei

„Progrese înregistrate în atingerea obiectivelor de la Lisabona privind învățământul și formarea - indici și indicatori de referință, 2010/11”

Broșură: Indicatori de referință în învățământ pentru Europa

[cu date specifice pentru fiecare țară]

Comisia Europeană:

Strategia și cooperarea europeană în domeniul învățământului și formării profesionale:

ANEXĂ

Progrese înregistrate în atingerea indicatorilor de referință pentru învățământ 2010, evoluție 2000-2009

Progrese înregistrate în atingerea indicatorilor de referință pentru învățământ 2020, evoluție 2000-2009

1. Participarea la învățământul preșcolar

Indicator de referință 2020: până în 2020, cel puțin 95 % dintre copiii între 4 ani și vârsta de începere a învățământului obligatoriu ar trebui să participe la învățământul destinat copiilor de vârstă mică.

Tendințe: participarea la învățământul preșcolar a crescut din 2000 cu peste 6 puncte procentuale. Franța, Belgia, Țările de Jos, Italia și Spania au cele mai ridicate rate de participare.

Țările cele mai performante din UE: Belgia, Franța, Țările de Jos

2000

2007

2008

EU 27

85.6

90.7

92.3

Belgium

99.1

99.7

99.5

Bulgaria

73.4

79.8

78.4

Czech Rep.

90.0

92.6

90.9

Denmark

95.7

92.7

91.8

Germany

82.6

94.5

95.6

Estonia

87.0

93.6

95.1

Ireland

74.6

71.7

72.0

Greece

69.3

68.2

:

Spain

100

98.1

99.0

France

100

100

100

Italy

100

99.3

98.8

Cyprus

64.7

84.7

88.5

Latvia

65.4

88.2

88.9

Lithuania

60.6

76.6

77.8

Luxembourg

94.7

93.9

94.3

Hungary

93.9

95.1

94.6

Malta

100

98.8

97.8

Netherlands

99.5

98.9

99.5

Austria

84.6

88.8

90.3

Poland

58.3

66.8

67.5

Portugal

78.9

86.7

87.0

Romania

67.6

81.8

82.8

Slovenia

85.2

89.2

90.4

Slovakia

76.1

79.4

79.1

Finland

55.2

69.8

70.9

Sweden

83.6

94.0

94.6

UK

100

90.7

97.3

Croatia

:

65.2

68.0

Iceland

91.8

95.4

96.2

MK*

17.4

26.1

28.5

Turkey

11.6

26.7

34.4

Liechtenstein

69.3

84.5

83.2

Norway

79.7

94.3

95.6

Sursa: Eurostat (EFT) Cele mai bune și cele mai slabe performanțe. b = întreruperi de serie. p = previziune. (01) = 2001. (02) = 2002.

*MK = Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.

2. Persoane cu nivel scăzut al competențelor

Indicator de referință 2010/2020: până în 2010, procentajul persoanelor cu nivel scăzut al competențelor de citire ar trebui să scadă cu 20 % (la 17 %). Până în 2020, procentajul persoanelor cu nivel scăzut al competențelor de citire, matematice și științifice ar trebui să fie mai mic de 15 %.

Tendințe: în UE (date comparabile disponibile pentru 18 țări) performanța s-a îmbunătățit de la 21,3 % persoane cu nivel scăzut al competențelor de citire în 2000 până la 20,0 % (fete: 13,3 %, băieți: 26,6 %) în 2009.

Țările cele mai performante din UE: Finlanda, Țările de Jos și Estonia

2000

2006

2009

EU (18)

21.3

24.1

20.0

Belgium

19.0

19.4

17.7

Bulgaria

40.3

51.1

41.0

Czech Rep.

17.5

24.8

23.1

Denmark

17.9

16.0

15.2

Germany

22.6

20.0

18.5

Estonia

:

13.6

13.3

Ireland

11.0

12.1

17.2

Greece

24.4

27.7

21.3

Spain

16.3

25.7

19.6

France

15.2

21.7

19.8

Italy

18.9

26.4

21.0

Cyprus

:

:

:

Latvia

30.1

21.2

17.6

Lithuania

:

25.7

24.3

Luxembourg

(35.1)

22.9

26.0

Hungary

22.7

20.6

17.6

Malta

:

:

:

Netherlands

(9.5)

15.1

14.3

Austria

19.3

21.5

27.5

Poland

23.2

16.2

15.0

Portugal

26.3

24.9

17.6

Romania

41.3

53.5

40.4

Slovenia

:

16.5

21.2

Slovakia

:

27.8

22.3

Finland

7.0

4.8

8.1

Sweden

12.6

15.3

17.4

UK

(12.8)

19.0

18.4

Croatia

:

21.5

22.5

Iceland

14.5

20.5

16.8

Turkey

:

32.2

24.5

Liechtenstein

22.1

14.3

15.6

Norway

17.5

22.4

14.9

Sursa: OCDE (PISA) Cele mai bune și cele mai slabe performanțe ( ) = nu se pot compara.

Cipru și Malta nu au participat încă la anchetă. Rezultat UE: pentru 18 țări cu date comparabile.

*MK = Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei

3. Persoane care abandonează școala de timpuriu

Indicator de referință 2010/2020 (și obiectiv principal UE 2020): Până în 2010/2020 ar trebui să se atingă un procentaj de persoane care abandonează școala de timpuriu nu mai mare de 10 %.

Tendințe: în UE 27, procentajul de persoane care abandonează școala timpuriu (populația 18-24) a scăzut de la 17,6 % în 2000 la 14,4 % în 2009 (femei: 12.5%. bărbați: 16.3%).

Țările cele mai performante din UE: Polonia, Republica Cehă și Slovacia

2000

2008

2009

EU 27

17.6

14.9

14.4

Belgium

13.8

12.0

11.1

Bulgaria

20.5 (01)

14.8

14.7

Czech Rep.

5.7 (02)

5.6

5.4

Denmark

11.7

11.5

10.6

Germany

14.6

11.8

11.1

Estonia

15.1

14.0

13.9

Ireland

14.6 (02)

11.3

11.3

Greece

18.2

14.8

14.5

Spain

29.1

31.9

31.2

France

13.3

11.9

12.3

Italy

25.1

19.7

19.2

Cyprus

18.5

13.7

11.7

Latvia

16.9(02)

15.5

13.9

Lithuania

16.5

7.4

8.7

Luxembourg

16.8

13.4

7.7

Hungary

13.9

11.7

11.2

Malta

54.2

39

36.8

Netherlands

15.4

11.4

10.9

Austria

10.2

10.1

8.7

Poland

7.4 (01)

5.0

5.3

Portugal

43.6

35.4

31.2

Romania

22.9

15.9

16.6

Slovenia

6.4 (01)

5.1u

5.3u

Slovakia

6.7 (02)

6.0

4.9

Finland

9.0

9.8

9.9

Sweden

7.3

12.2

10.7

UK

18.2

17.0

15.7

Croatia

8.0 (02)

3.7 u

3.9 u

Iceland

29.8

24.4

21.4

MK*

n/a

19.6

16.2

Turkey

59.3

45.5

44.3

Norway

12.9

17.0

17.6

Sursa: Eurostat (EFT) Cele mai bune și cele mai slabe performanțe. b = întreruperi de serie. p = previziune. u = nesigure, (01) = 2001. (02)= 2002.

*MK = Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei

4. Nivelul de studii în rândul tinerilor

Indicator de referință 2010: până în 2010, cel puțin 85 % din persoanele cu vârsta de 22 de ani din UE ar trebui să fi încheiat învățământul secundar superior.

Tendințe: din 2000, procentajul de absolvenți ai învățământului secundar superior în UE a crescut ușor de la 76,6 % dintre persoanele în vârstă de 20-24 de ani la 78,6 % în 2009 (femei 81,4 %. bărbați 75,9 %).

Țările cele mai performante din UE: Slovacia, Republica Cehă și Polonia

2000

2008

2009

EU 27

76.6

78.4

78.6

Belgium

81.7

82.2

83.3

Bulgaria

75.2

83.7

83.7

Czech Rep.

91.2

91.6

91.9

Denmark

72.0

71.0

70.1

Germany

74.7

74.1

73.7

Estonia

79.0

82.2

82.3

Ireland

82.6

87.7

87.0

Greece

79.2

82.1

82.2

Spain

66.0

60.0

59.9

France

81.6

83.4

83.6

Italy

69.4

76.5

76.3

Cyprus

79.0

85.1

87.4

Latvia

76.5

80.0

80.5

Lithuania

78.9

89.1

86.9

Luxembourg

77.5

72.8

76.8

Hungary

83.5

83.6

84.0

Malta

40.9

53.0

52.1

Netherlands

71.9

76.2

76.6

Austria

85.1

84.5

86.0

Poland

88.8

91.3

91.3

Portugal

43.2

54.3

55.5

Romania

76.1

78.3

78.3

Slovenia

88.0

90.2

89.4

Slovakia

94.8

92.3

93.3

Finland

87.7

86.2

85.1

Sweden

85.2

85.6

86.4

UK

76.7

78.2

79.3

Croatia

90.6 (02)

95.4

95.1

Iceland

46.1

53.6

53.6

MK*

n/a

79.7

81.9

Turkey

n/a

48.9

50.0

Norway

95.0

70.1b

69.7

Sursa: Eurostat (EFT) Cele mai bune și cele mai slabe performanțe. b = întreruperi de serie. p = previziune. (01) = 2001. (02)= 2002

*MK = Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei

5. Absolvenți de discipline matematice, științifice și tehnologice

Indicator de referință 2010: până în 2010, numărul total de absolvenți de MST din UE ar trebui să crească cel puțin cu 15 %, dezechilibrul între femei și bărbați ar trebui să scadă.

Tendințe: numărul absolvenților de MST a crescut cu 37,2 % din 2000, iar procentajul de femei de la 30,7 % la 32,6 % în 2008.

Țările cele mai performante din UE: Creștere din 2000: Portugalia, Slovacia și Republica Cehă

creștere 2000-2008

procentaj de femei

2000

2008

EU 27

37.2

30.7

32.6

Belgium

20.9

25.0

25.9

Bulgaria

21.8

45.6

37.0

Czech Rep.

141.3

27.0

30.1

Denmark

14.3

28.5

36.4

Germany

53.5

21.6

31.1

Estonia

57.1

35.7

42.1

Ireland

1.0

37.9

30.4

Greece

26.5*

:

41.9

Spain

14.8

31.5

30.2

France

5.4

30.8

28.2

Italy

62.9

36.6

38.4

Cyprus

58.3

31.0

37.4

Latvia

11.5*

31.4

32.2

Lithuania

36.4

35.9

33.5

Luxembourg

:

:

48.2

Hungary

18.9

22.6

25.7

Malta

33.9*

26.3

28.4

Netherlands

39.3

17.6

18.9

Austria

66.4

19.9

24.2

Poland

100.0

35.9

40.3

Portugal

193.2

41.9

34.1

Romania

89.1*

35.1

43.1

Slovenia

16.0

22.8

26.5

Slovakia

185.8

30.1

36.8

Finland

59.5

27.3

33.1

Sweden

13.3

32.1

33.4

UK

17.8

32.1

31.2

Croatia

81.7*

:

33.2

Iceland

39.9

37.9

n/a

MK*

68.0

41.6

42.8

Turkey

70.8

31.1

30.6

Liechtenstein

41.1*

:

25.8

Norway

11.0

26.8

29.6

Sursa: Eurostat (UOE). *= Creștere cumulativă extrapolată din anii disponibili.

*MK = Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei

6. Rata de absolvire a învățământului terțiar

Indicator de referință 2020 (și obiectiv principal UE 2020): Până în 2020, rata de absolvire a învățământului terțiar la persoanele în vârstă de 30-34 de ani ar trebui să atingă cel puțin 40 %.

Tendințe: procentajul absolvenților învățământului terțiar la grupa de vârstă de 30-34 de ani a crescut de la 22,4 % în 2000 la 32,3 % (femei: 35,7 %, bărbați 28,9 %) în 2009 și mai târziu, cu aproape 10 puncte procentuale.

Țările cele mai performante din UE: Irlanda, Danemarca și Luxemburg

2000

2008

2009

EU 27

22.4

31.1

32.3

Belgium

35.2

42.9

42.0

Bulgaria

19.5

27.1

27.9

Czech Rep.

13.7

15.4

17.5

Denmark

32.1

46.3

48.1

Germany

25.7

27.7

29.4

Estonia

30.8

34.1

35.9

Ireland

27.5

46.1

49.0

Greece

25.4

25.6

26.5

Spain

29.2

39.8

39.4

France

27.4

41.3

43.3

Italy

11.6

19.2

19.0

Cyprus

31.1

47.1

44.7

Latvia

18.6

27.0

30.1

Lithuania

42.6

39.9

40.6

Luxembourg

21.2

39.8

46.6p p p

Hungary

14.8

22.4

23.9

Malta

7.4

21.0p

21.1p

Netherlands

26.5

40.2

40.5

Austria

:

22.2

23.5

Poland

12.5

29.7

32.8

Portugal

11.3

21.6

21.1

Romania

8.9

16.0

16.8

Slovenia

18.5

30.9

31.6

Slovakia

10.6

15.8

17.6

Finland

40.3

45.7

45.9

Sweden

31.8

42.0p

43.9p

UK

29.0

39.7

41.5

Croatia

16.2(02)

18.5u

20.5u

Iceland

32.6

38.3

41.8

MK*

:

12.4

14.3

Turkey

:

13.0

14.7

Norway

37.3

46.2

47.0

Sursa: Eurostat (UOE), (02) = 2002.

*MK = Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, u = date nesigure

7. Participarea adulților la învățare pe tot parcursul vieții

Indicator de referință 2010/2020: nivelul mediu la nivelul UE de participare a populației de vârstă activă la învățarea pe tot parcursul vieții ar trebui să atingă cel puțin 12,5 % în 2010 și 15 % în 2020.

Tendințe: la nivelul UE, participarea a crescut de la 7,1 % în 2000 la 9,3 % în 2009 (populație 25-64; bărbați 8,5 %. femei: 10.2%). O parte considerabilă a acestei creșteri a rezultat, totuși, din întreruperi de serii temporale în jurul anului 2003. Din 2005, participarea a scăzut ușor.

Țările cele mai performante din UE: Danemarca, Suedia și Finlanda

2005

2008

2009

EU 25

9.8

9.5

9.3

Belgium

8.3

6.8

6.8

Bulgaria

1.3

1.4

1.4

Czech Rep.

5.6

7.8 p

6.8

Denmark

27.4

30.2

31.6

Germany

7.7

7.9

7.8

Estonia

5.9

9.8 p

10.5

Ireland

7.4

7.1

6.3

Greece

1.9

2.9

3.3

Spain

10.5

10.4

10.4

France

7.1

7.3

6.0

Italy

5.8

6.3

6.0

Cyprus

5.9

8.5

7.8

Latvia

7.9

6.8

5.3

Lithuania

6.0

4.9

4.5

Luxembourg

8.5

8.5

13.4 p

Hungary

3.9

3.1

2.7

Malta

5.3

6.2

5.8 p

Netherlands

15.9

17.0

17.0

Austria

12.9

13.2

13.8

Poland

4.9

4.7

4.7

Portugal

4.1

5.3 p

6.5

Romania

1.6

1.5

1.5

Slovenia

15.3

13.9

14.6

Slovakia

4.6

3.3

2.8

Finland

22.5

23.1

22.1

Sweden

17.4 p

22.2 b

22.2 p

UK

27.6

19.9 b

20.1

Croatia

2.1

2.2

2.3

Iceland

25.7

25.1

25.1

MK*

:

2.5

3.3

Turkey

1.9

1.8

2.3

Norway

17.8

19.3

18.1

Sursa: Eurostat (EFT) Cele mai bune și cele mai slabe performanțe. b = întreruperi de serie temporală. p = previziune.

*MK = Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website