Navigation path

Left navigation

Additional tools

Comisia Europeană – Comunicat de presă

Competitivitatea industrială este soluția pentru redresarea economică

Bruxelles 14 octombrie 2011 – Comisia Europeană a prezentat astăzi comunicarea sa privind „Politica industrială: consolidarea competitivității ”, care se referă în mod special la performanțele statelor membre în ceea ce privește competitivitatea industrială.

Redresarea economică a UE este relativ lentă și rămâne fragilă. Aceasta se reflectă în înrăutățirea atmosferei în întreaga economie europeană. În plus, există riscuri clare generate de piețele financiare, creșterea prețurilor la energie și materii prime și necesitatea consolidării bugetare. Cu toate acestea, industria UE este în formă și are potențialul de a împinge economia europeană înapoi în creștere.

Există diferențe considerabile între statele membre: productivitatea medie a muncii în industria prelucrătoare variază de la aproape 125 % din valoarea adăugată brută per persoană angajată în Irlanda la sub 20 % în Bulgaria. Cota întreprinderilor inovatoare variază de la 80 % în Germania la 25 % în Letonia. Cel mai mare punctaj în ceea ce privește reglementarea avantajoasă pentru întreprinderi este deținut de Finlanda, iar Italia se situează pe ultima poziție. Confruntată cu acest scenariu, comunicarea de astăzi încurajează statele membre să implementeze rapid politici de convergență la niveluri competitive coerente cu participarea la moneda euro și cu piața internă.

Aceasta necesită din partea statelor membre politici industriale și pentru IMM-uri solide și coordonate. În acest scop, Comisia este gata să promoveze și să monitorizeze îmbunătățirile structurale în condițiile în care economia europeană are nevoie urgent să revină pe o traiectorie de creștere.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Antonio Tajani, responsabil pentru industrie și antreprenoriat, a declarat: Industria europeană este în formă și gata de concurență. Cu toate acestea, încetinirea redresării ar trebui să ne încurajeze să plasăm competitivitatea și creșterea economică pe locul cel mai important în agenta politică. Avem nevoie de reforme structurale destinate să elibereze potențialul întreprinzătorilor, principalii factori de redresare.”

Comunicarea de astăzi este însoțită de „Raportul 2011 asupra competitivității europene” și de raportul privind „Performanțele și politicile statelor membre în ceea ce privește competitivitatea 2011”. Informații suplimentare

Industrial Competitiveness: "An Industrial Policy for the Globalisation Era"

Domeniile principale de acțiune

Îmbunătățirea competitivității generale a industriei europene este esențială, ținând cont că 75 % dintre exporturile UE provin de la întreprinderi prelucrătoare, care realizează, de asemenea, 80 % din C&D din industrie. Comunicarea a identificat următoarele domenii principale în care competitivitatea economiei UE ar putea fi consolidată în continuare pentru a se putea realiza progrese semnificative în îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020:

(1) facilitarea schimbărilor structurale din economie, pentru a se realiza tranziția către sectoare mai inovatoare și bazate pe cunoaștere care au o creștere mai puternică a productivității și care au suferit mai puțin de pe urma concurenței la nivel mondial (precum industriile ecologice și cele de echipamente electrice și optice);

(2) crearea de premise pentru inovarea în industrii, în special prin punerea în comun a resurselor limitate, prin reducerea fragmentării sistemelor de sprijin pentru inovare, precum și prin intensificarea concentrării proiectelor de cercetare asupra pieței. De exemplu, piețele pentru tehnologii generice esențiale (de exemplu, nanotehnologii, materiale avansate, biotehnologie industrială) sunt așteptate să crească cu până la 50 % până în 2015, creând mii de noi locuri de muncă de înaltă valoare adăugată.

(3) promovarea sustenabilității și utilizării eficiente a resurselor, în special prin promovarea inovării și a utilizării tehnologiilor mai curate, prin asigurarea accesului echitabil și stabilirea de prețuri nedistorsionate la materii prime și energie și prin modernizarea și interconectarea rețelelor de distribuție a energiei;

(4) îmbunătățirea mediului de afaceri, în special prin reducerea sarcinii administrative asupra întreprinderilor și prin promovarea concurenței între furnizorii de servicii care utilizează infrastructura de bandă largă, energetică și de transport;

(5) valorificarea pieței unice, prin sprijinirea serviciilor inovatoare, precum și prin implementarea completă a Regulamentului privind piața unică, în special a Directivei privind serviciile. Implementarea completă a Directivei privind serviciile ar putea aduce câștiguri economice de până la 140 de miliarde EUR la nivelul UE, reprezentând un potențial de creștere de 1,5 % din PIB;

(6) sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), în special prin favorizarea accesului la finanțare, prin facilitarea internaționalizării și a accesului la piețe și prin garantarea reducerii termenelor de plată din partea administrațiilor publice.

Rezultatele principale ale rapoartelor

  • Productivitatea forței de muncă (pe lucrător angajat în industria prelucrătoare): rata productivității este peste media UE în Irlanda, Țările de Jos, Austria, Finlanda, Belgia, Luxemburg și Suedia, în timp ce este mai mică decât media în Slovacia, Polonia, Slovenia, Cipru, Ungaria, Republica Cehă, Portugalia, Estonia, Lituania, România, Letonia și Bulgaria.

  • UE are mai puține întreprinderi nou-create inovatoare: întreprinderile din UE au o performanță mai slabă în ceea ce privește aplicațiile și comercializarea cercetării și inovării față de SUA și Japonia. Procentul de întreprinderi inovatoare din numărul total al întreprinderilor este deosebit de ridicat în Luxemburg, Germania, Belgia și Portugalia, în timp ce este scăzut în Ungaria, Polonia, Letonia și Lituania.

  • Industria este din ce în ce mai interconectată cu serviciile: în mod special serviciile pentru întreprinderi cu grad ridicat de cunoștințe sunt din ce în ce mai utilizate de industrie ca intrări directe și indirecte, reprezentând până la 9 % din exporturile UE-12 și 18 % din cele ale UE-15.

  • Industria UE își îmbunătățește eficiența de utilizare a materiilor prime: aceasta utilizează din ce în ce mai mult materiale reciclate și înlocuitoare inovatoare, dar accesibilitatea și prețurile abordabile ale materiilor prime neenergetice sunt esențiale pentru competitivitatea mai multor industrii prelucrătoare cu utilizare intensivă a materiilor prime din UE.

  • Eficiența industrială: UE este în frunte în multe cazuri, în general înaintea SUA și reduce decalajul cu Japonia. Cu toate acestea, există diferențe semnificative între performanțele statelor membre și între sectoarele industriale din UE.

  • Caracterul favorabil pentru întreprinderi al reglementării guvernamentale: grupul de țări unde întreprinderile sunt mai puțin împovărate include Luxemburg, Finlanda, Estonia, Cipru, Danemarca și Suedia, în timp ce întreprinderile se declară cel mai nemulțumite în Belgia, Portugalia, Grecia, Ungaria și Italia. Pentru detalii suplimentare, a se vedea MEMO/11/702.

Context

În cadrul Strategiei Europa 2020, Comisia a lansat în 2010 o nouă politică industrială1 care a evidențiat acțiunile necesare pentru consolidarea atractivității Europei ca loc pentru investiții și producție, inclusiv angajamentul de a monitoriza cu regularitate politicile statelor membre în materie de competitivitate.

„Raportul anual asupra competitivității europene” și raportul privind „Performanțele și politicile statelor membre în ceea ce privește competitivitatea” vor contribui la evaluarea statelor membre în cadrul mai larg al semestrului european și al Strategiei Europa 2020.

Informații suplimentare

Comunicarea „Politica industrială: consolidarea competitivității”

„Raportul 2011 asupra competitivității europene”

Raport privind „Performanțele și politicile statelor membre în ceea ce privește competitivitatea 2011"

MEMO/11/701 „Politica industrială: consolidarea competitivității”

MEMO/11/702 „Trecere în revistă a competitivității în 27 de state membre”

Competitivitatea industrială: „O politică industrială pentru era globalizării”

http://ec.europa.eu/enterprise/policies/industrial-competitiveness/industrial-policy/index_en.htm

Europa 2020 și semestrul european

http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm

Persoane de contact :

Carlo Corazza +32 2 295 17 52

Andrea Maresi +32 2 299 04 03

1 :

O politică industrială integrată adaptată erei globalizării. Atribuirea celui mai important rol competitivității și sustenabilității, COM (2010) 614


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website