Chemin de navigation

Left navigation

Additional tools

Recurgerea, într-o măsură rezonabilă, la măsuri de drept penal pentru a asigura o mai bună aplicare a dispozițiilor UE și pentru a contribui la protejarea banilor contribuabililor

Commission Européenne - IP/11/1049   20/09/2011

Autres langues disponibles: FR EN DE DA ES NL IT SV PT FI EL CS ET HU LT LV MT PL SK SL BG

Comisia Europeană – Comunicat de presă

Recurgerea, într-o măsură rezonabilă, la măsuri de drept penal pentru a asigura o mai bună aplicare a dispozițiilor UE și pentru a contribui la protejarea banilor contribuabililor

Bruxelles, 20 septembrie 2011 – combaterea criminalității reprezintă o prioritate pentru cetățenii europeni (a se consulta anexa). Cetățenii se așteaptă ca infractorii să nu se poată ascunde în spatele frontierelor sau să profite de diferențele dintre sistemele de drept naționale. În același timp, dreptul penal este un domeniu care nu a fost abordat decât relativ recent la nivelul UE.

Este esențial să elaborăm o politică penală europeană clară, care să permită Uniunii să determine când, cum și dacă este necesară recurgerea la măsuri de drept penal în vederea unei mai bune aplicări a politicilor. Tratatul de la Lisabona prevede un cadru care acum face posibil acest lucru, întrucât permite UE să recurgă la măsuri de drept penal în vederea consolidării aplicării normelor și politicilor UE.

Sancțiunile penale nu sunt cele mai bune instrumente de asigurare a aplicării legislației în cazul tuturor politicilor. Cu toate acestea, aplicarea unor sancțiuni penale poate genera un plus de eficiență în aplicarea anumitor norme europene, de la prevenirea manipulării piețelor financiare, la protejarea intereselor financiare ale contribuabililor UE contra fraudei. Recurgerea la sancțiuni penale ar trebui să se limiteze la infracțiuni deosebit de grave și să fie precedată de o analiză solidă și aprofundată.

În cadrul unei comunicări publicate astăzi și intitulată „Spre o politică a UE în materie penală”, Comisia Europeană a definit pentru prima dată strategia și principiile pe care intenționează să le pună în practică atunci când intenționează să recurgă la dreptul penal al UE în vederea asigurării unei mai bune aplicări a politicilor europene și a protejării intereselor cetățenilor.

„Cetățenii europeni se așteaptă ca Uniunea Europeană să contribuie la combaterea criminalității. Trebuie să răspundem acestei provocări, respectând, în același timp, rolul esențial al parlamentelor naționale în materie penală”, a declarat vicepreședintele Viviane Reding, comisarul UE pentru justiție. „Tratatul de la Lisabona ne oferă instrumentele necesare pentru a răspunde în mod echilibrat provocărilor ridicate de dreptul penal, în conformitate cu drepturile fundamentale ale libertății și securității. De asemenea, noul tratat stabilește limite și mecanisme de control clare: nimic nu poate fi decis în absența exercitării unui control democratic deplin de către Parlamentul European și fără o supraveghere din partea parlamentelor naționale, care au o influență importantă în procesul de luare a deciziilor”.

Conform estimărilor, în Uniunea Europeană, costurile totale ale criminalității pentru ansamblul societății se ridică la 233 de miliarde de euro pe an. O politică penală clar definită la nivelul UE poate contribui la asigurarea respectării normelor stabilite la nivelul UE, în special pentru prevenirea manipulării piețelor financiare, inclusiv a utilizării abuzive a informațiilor confidențiale și la protejarea intereselor financiare ale contribuabililor față de fraudele comise împotriva bugetului UE sau la asigurarea protecției mediului.

Comunicarea publicată astăzi definește condițiile în care UE și statele membre pot coopera pentru a institui o politică penală coerentă și consecventă la nivelul UE.

Printre criteriile de referință importante se numără următoarele:

  • dreptul penal trebuie să rămână întotdeauna o măsură de ultimă instanță;

  • sancțiunile de drept penal sunt limitate la infracțiunile deosebit de grave;

  • măsurile de drept penal iau în considerare drepturile fundamentale: noua legislație impune respectarea strictă a drepturilor fundamentale, astfel cum sunt garantate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și de Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului;

  • fiecare decizie cu privire la tipul de măsură sau sancțiune de drept penal care urmează să fie adoptată trebuie să fie însoțită de elemente de probă clare și să respecte principiile subsidiarității și proporționalității.

Măsurile de drept penal adoptate la nivelul UE de către Parlamentul European și Consiliul de Miniștri sunt diferite de dreptul penal național într-un aspect foarte important: acestea nu pot impune obligații directe asupra persoanelor fizice. Dreptul penal al UE nu poate conduce la sancțiuni împotriva particularilor decât după transpunerea dispozițiilor europene în legislația națională. De aceea, implicarea parlamentelor naționale pe întreaga durată a procesului de elaborare a legislației penale este considerată esențială de către Comisia Europeană.

Context

UE adoptă măsuri în domeniul dreptului penal de peste un deceniu, cu scopul de a combate mai eficient criminalitatea, care s-a internaționalizat și a căpătat forme din ce în ce mai subtile. Legislația precedentă însă a fost elaborată fără a dispune de coerența oferită de o bază de politică și nu a fost întotdeauna pusă în aplicare în mod eficient. În martie 2010, comisarul UE pentru justiție, Viviane Reding, a evidențiat necesitatea unei abordări coerente și echilibrate a politicii în materie penală și și-a anunțat intenția de a lua măsuri în acest domeniu (SPEECH/10/89). Prin comunicarea sa de astăzi, „Spre o politică în materie penală a UE”, Comisia își respectă angajamentul și răspunde totodată apelurilor practicienilor dreptului și cadrelor universitare privind adoptarea unei abordări mai coerente a legislației penale la nivelul UE, astfel cum au fost exprimate de către autorii Manifestului privind politica UE în materie penală din 2009.

Comunicarea este prezentată colegiului de către vicepreședintele Viviane Reding, împreună cu vicepreședintele Siim Kallas și cu comisarii Janez Potočnik, Olli Rehn, Michel Barnier și Algirdas Šemeta.

În 2005, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat, în cadrul unei hotărâri istorice, că Parlamentul European și Consiliul au, într-adevăr, competența de a adopta sancțiuni penale în cazul în care acest lucru este esențial pentru a facilita aplicarea legislației UE (a se vedea IP/05/1136). Tratatul de la Lisabona (în special articolele 83 și 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene) conferă UE competența de a adopta – în anumite condiții – norme minime în materie de drept penal privind definițiile infracțiunilor și sancțiunile, în cazul în care normele UE nu sunt aplicate în mod efectiv.

De asemenea,Tratatul de la Lisabona a modificat cadrul juridic pentru adoptarea de măsuri de drept penal adoptate la nivelul UE: nicio măsură de drept penal nu poate fi adoptată fără acordul Parlamentului European, iar Curtea de Justiție a Uniunii Europene exercită, în prezent, un control judiciar deplin. De asemenea, noul Tratat consolidează în mod considerabil rolul parlamentelor naționale, întrucât acestea își pot exprima opiniile cu privire la proiectele legislative și pot monitoriza respectarea principiului subsidiarității. Consiliul poate adopta o propunere dacă aceasta este susținută de majoritatea calificată a statelor membre. Domeniile în care a fost stabilită necesitatea adoptării de acte legislative în materie penală la nivelul UE sunt, de exemplu, protecția funcționării piețelor financiare, protecția euro împotriva contrafacerii sau lupta împotriva fraudelor care afectează bugetul UE, pentru care Comisia a prezentat planuri concrete deja, în luna mai (IP/11/644).

Măsurile de drept penal adoptate de UE pot defini ce încălcări ale normelor trebuie să fie considerate infracțiuni de către legislațiile naționale ale tuturor statelor Uniunii. De asemenea, măsurile respective pot prevedea sancțiuni penale eficace, proporționale și disuasive, precum impunerea anumitor niveluri ale amenzilor sau privarea de libertate pentru comiterea de infracțiuni. Aceste sancțiuni pot fi un instrument important pentru descurajarea infractorilor și prevenirea viitoarelor infracțiuni.

Înainte de a prezenta propunerile legislative în acest domeniu, Comisia va analiza dacă este necesară adoptarea unor măsuri de drept penal și, după caz, care dintre aceste măsuri sunt cele mai adecvate pentru a soluționa problemele de aplicare a legislației într-un anumit domeniu de politică. Comisia va prezenta – în cooperare cu Parlamentul European și cu Consiliul – un limbaj standard comun care să fie utilizat în viitor în legislația penală pentru a garanta consecvența și coerența acesteia. De asemenea, Comisia va înființa un grup de experți pentru a contribui la colectarea de elemente de probă cu privire la natura transfrontalieră sau efectele anumitor infracțiuni.

Pentru informații suplimentare:

Sala de presă a Direcției Generale Justiție:

http://ec.europa.eu/justice/news/intro/news_intro_en.htm

Politica UE în materie penală:

http://ec.europa.eu/justice/criminal/criminal-law-policy/index_en.htm

Pagina de întâmpinare a doamnei Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei Europene și comisarul UE pentru justiție:

http://ec.europa.eu/reding

ANEXĂ

Figures and graphics available in PDF and WORD PROCESSED

Sursă: Eurobarometru 75, primăvara anului 2011

Persoane de contact :

Matthew Newman (+32 2 296 24 06)

Mina Andreeva (+32 2 299 13 82)


Side Bar

Mon compte

Gérez vos recherches et notifications par email


Aidez-nous à améliorer ce site