Navigation path

Left navigation

Additional tools

Comisia Europeană face un pas înainte alături de 10 țări pentru a garanta copiilor și părinților securitatea juridică în legătură cu căsătoriile transfrontaliere

European Commission - IP/10/347   24/03/2010

Other available languages: EN FR DE DA ES NL IT SV PT FI EL CS ET HU LT LV MT PL SK SL BG

IP/10/347

Bruxelles, 24 martie 2010

Comisia Europeană face un pas înainte alături de 10 țări pentru a garanta copiilor și părinților securitatea juridică în legătură cu căsătoriile transfrontaliere

O austriacă se căsătorește cu un britanic în Marea Britanie. Cuplul locuiește doi ani în Austria, alături de fiul lor. După aceea, soțul pleacă, iar soția dorește să divorțeze, însă nu știe ce legislație se va aplica în cazul divorțului său. Poate să divorțeze în temeiul legislației austriece sau se aplică legislația din Marea Britanie? Mii de europeni se regăsesc în astfel de situații dificile în fiecare an deoarece fiecare țară din UE dispune de propriul său sistem pentru a determina care este legislația națională aplicabilă divorțurilor. Comisia Europeană propune astăzi o soluție concretă: o lege care să permită cuplurilor să aleagă legislația națională aplicabilă în cazul divorțului lor. Regulamentul propus de UE va ajuta cuplurile de naționalități diferite, cuplurile care locuiesc separat în țări diferite sau cele care locuiesc împreună într‑o altă țară decât țara lor de origine. Obiectivul este de a reduce impactul negativ asupra copiilor și de a proteja părinții mai vulnerabili în cursul procedurilor de divorț. În UE se înregistrează aproximativ 300 000 de căsătorii internaționale în fiecare an. Propunerea de astăzi este rezultatul unei solicitări formulate de 10 state membre (Austria, Bulgaria, Franța, Grecia, Ungaria, Italia, Luxemburg, România, Slovenia și Spania) și ar fi prima oară când se recurge la mecanismul de cooperare consolidată.

Cuplurile internaționale se pot confrunta cu probleme juridice arbitrare care pot transforma tragedia divorțului într-un dezastru financiar și emoțional, îngreunând întro măsură considerabilă viața persoanelor în cauză”, a afirmat dna Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei și comisar al UE pentru justiție, drepturi fundamentale și cetățenie. „Mii de cupluri se găsesc în situații personale dificile deoarece sistemele legislative naționale nu au reușit până acum să ofere răspunsuri clare. În multe cazuri, copiii și soțul mai vulnerabil au de suferit. Refuz să îi las pe cetățenii UE să își gestioneze singuri divorțuri internaționale complicate. Doresc ca aceștia să aibă la dispoziție norme clare astfel încât să știe în orice moment ce opțiuni au. De aceea am hotărât să facem astăzi un pas înainte.”

Situația actuală a cuplurilor transfrontaliere este complexă:

  • 20 dintre țările UE stabilesc care este legislația națională aplicabilă pe baza unor factori de legătură, precum naționalitatea și șederea de lungă durată, astfel încât divorțul între soți este reglementat de o legislație națională care prezintă relevanță pentru aceștia;

  • 7 dintre statele membre ale UE (Danemarca, Letonia, Irlanda, Cipru, Finlanda, Suedia și Regatul Unit) aplică legislația lor națională.

Aceste norme privind conflictele de legi produc complicații juridice și generează costuri importante, ceea ce îngreunează divorțurile amiabile și planificate.

Comisia propune astăzi o metodă comună pentru stabilirea legislației naționale aplicabile cuplurilor internaționale. În temeiul regulamentului propus:

  • cuplurile internaționale vor avea mai mult control asupra separării lor. Acestea vor putea hotărî cu privire la legislația națională aplicabilă divorțului lor, cu condiția ca unul dintre soți să aibă o legătură cu țara respectivă. De exemplu, un cuplu suedo-lituanian care locuiește în Italia poate solicita instanțelor italiene să aplice legislația suedeză sau lituaniană;

  • instanțele vor dispune de o metodă comună pentru a decide cu privire la legislația națională aplicabilă atunci când soții nu se pot pune de acord.

De asemenea, cuplurile vor avea posibilitatea de a hotărî de comun acord cu privire la legislația care li s-ar aplica în caz de divorț, chiar dacă nu intenționează să se separe. Acest lucru va conferi acestor cupluri mai multă securitate juridică, previzibilitate și flexibilitate și va contribui la protejarea soților și a copiilor lor de proceduri complicate, lungi și dureroase.

Propunerile vizează, de asemenea, să protejeze soții mai vulnerabili, evitând ca aceștia să fie dezavantajați pe nedrept în cursul procedurilor de divorț. În prezent, partenerul care își poate permite să suporte costurile de călătorie și cheltuielile de judecată poate să „se precipite la tribunal” într-o altă țară, astfel încât cazul său să fie reglementat printr-o lege care îi protejează interesele. De exemplu, dacă unul dintre soții unui cuplu polonez se mută în Finlanda, acesta poate solicita, după un an, divorțul în această țară, fără a avea nevoie de consimțământul celuilalt soț.

Noile norme ar combate acest tip de căutare a jurisdicției celei mai favorabile în statele membre care participă la cooperare, prin garantarea aplicării legislației din țara în care soțul mai vulnerabil locuiește împreună cu partenerul său sau în care cei doi soți au avut ultima reședință comună.

Statele membre ale UE trebuie acum să decidă prin vot dacă cele 10 țări sunt autorizate să recurgă la cooperarea consolidată. Parlamentul European trebuie, de asemenea, să își dea acordul. „10 guverne au invitat Comisia să propună o soluție. Recurgerea la procedura de cooperare consolidată este un semn pozitiv care arată că UE dispune de flexibilitatea necesară pentru a-și ajuta cetățenii, chiar și în chestiuni juridice dificile. Obiectivul meu este de a-i ajuta pe cetățeni să beneficieze pe deplin de dreptul lor de a locui și de a lucra oriunde în Europa”, a declarat dna Viviane Reding, comisarul UE pentru justiție.

Context

În 2006, Comisia a propus pentru prima dată să ajute cuplurile internaționale, însă planul (așa-numitul Regulament „Roma III”) nu a beneficiat de sprijinul unanim necesar din partea guvernelor din UE. De atunci, 10 dintre țările UE (Austria, Bulgaria, Franța, Grecia, Ungaria, Italia, Luxemburg, România, Slovenia și Spania) au declarat că doresc să recurgă la așa‑numita cooperare consolidată pentru a promova măsura. În temeiul tratatelor UE, nouă sau mai multe țări pot recurge la cooperarea consolidată pentru a avansa în sensul unei măsuri care, în ciuda importanței sale, este blocată de o minoritate restrânsă de state membre. Celelalte țări ale UE își păstrează dreptul de a se alătura oricând doresc.

Regulamentul propus astăzi nu are niciun impact asupra capacității statelor membre de a defini căsătoria.

MEMO/10/100

Propunerea de astăzi poate fi consultată la următoarea adresa:

http://ec.europa.eu/justice_home/news/intro/news_intro_en.htm


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website