Chemin de navigation

Left navigation

Additional tools

Infracționalitate transfrontalieră: Comisia emite un aviz privind propunerile statelor membre în ceea ce privește schimbul de elemente de probă

Commission Européenne - IP/10/1067   24/08/2010

Autres langues disponibles: FR EN DE DA ES NL IT SV PT FI EL CS ET HU LT LV MT PL SK SL BG

IP/10/1067

Bruxelles, 24 august 2010

Infracționalitate transfrontalieră: Comisia emite un aviz privind propunerile statelor membre în ceea ce privește schimbul de elemente de probă

Un anchetator care caută elemente de probă în altă țară a UE trebuie să recurgă la un mozaic de norme vechi de 50 de ani. Acesta este nevoit să completeze o serie de formulare și să urmeze diverse proceduri pentru a obține probe. Autoritățile din țara respectivă pot ignora cererea sa sau pot fixa propriul lor termen. Comisia Europeană a adoptat astăzi un aviz referitor la o propunere făcută de șapte state membre (Austria, Belgia, Bulgaria, Estonia, Slovenia, Spania și Suedia) privind un ordin european de anchetă – un sistem care să faciliteze activitățile autorităților judiciare de a obține probe pentru proceduri (sau anchete) penale transnaționale. Propunerea ar permite autorităților să le solicite omoloagelor lor să ancheteze un caz, să strângă și să facă schimb de elemente de probă. Dacă un anchetator suedez, de exemplu, urmărește infractori care s-au ascuns în Spania, acesta le poate cere colegilor lui să facă o percheziție la domiciliu. Avizul publicat astăzi de Comisie recunoaște valoarea adăugată a înlocuirii actualului sistem fragmentat de măsuri de anchetă cu un cadru juridic unic. De asemenea, avizul consemnează nevoia de norme clare și detaliate, care să respecte pe deplin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Aceste măsuri ar cuprinde standarde minime pentru strângerea probelor, astfel încât admisibilitatea lor în instanță să nu poată fi contestată, precum și standarde înalte privind protecția datelor pentru informațiile sensibile.

„Pentru a combate în mod eficace infracționalitatea transfrontalieră, autoritățile naționale au nevoie de norme clare și nebirocratice de cooperare. Un anchetator care urmărește o rețea infracțională internațională sau o persoană care a comis violuri în mai multe țări nu ar trebui să își piardă timpul completând numeroase formulare. În același timp, trebuie să instaurăm cu grijă garanții procedurale care să asigure respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor implicate în anchete, în special ale suspecților a căror culpă nu a fost dovedită”, a afirmat Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei Europene și comisar pentru justiție. „Să convingi autoritățile judiciare să lucreze împreună în spirit de încredere reciprocă este un lucru delicat, dar deosebit de important. Comisia a prezentat deja propuneri de a îmbunătăți, în toată Europa, drepturile persoanelor suspectate și de a spori încrederea în diferitele sisteme judiciare naționale. Vom urmări dezbaterea privind ordinul european de anchetă. Suntem pregătiți să ajutăm statele membre, astfel încât propunerile acestora să respecte Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene atât în cursul negocierilor, cât și mai târziu, în aplicarea practică a acestui instrument al UE.”

Comisia a adoptat astăzi o analiză a unei propuneri de schimb de elemente de probă – fără standarde privind admisibilitatea – făcută de șapte state membre ale UE (Austria, Belgia, Bulgaria, Estonia, Slovenia, Spania și Suedia) la 21 mai 2010. Regatul Unit și-a notificat, de asemenea, intenția de a participa la directiva propusă.

Comisia a remarcat avantajul pe care l-ar reprezenta propunerea statelor membre ale UE de instituire a unui sistem mai simplu, unificat, dacă acesta ar fi sprijinit de standarde corespunzătoare în materie de drepturi procedurale și fundamentale. Anchetatorii ar putea folosi un singur formular standard pentru a solicita direct de la omologii lor orice tip de probe, cum ar fi declarațiile martorilor sau efectuarea unei percheziții la domiciliu. De asemenea, victimele nu ar trebui să treacă de mai multe ori prin aceeași experiență traumatizantă și nu ar mai trebui să se deplaseze în alte circumscripții judiciare, putând depune mărturie prin legătură video.

Autoritățile vor putea refuza să recunoască sau să execute ordinele într-un număr limitat de situații, cum ar fi din motive de securitate națională.

Cu toate acestea, Comisia a constatat că autoritățile vor fi reticente să facă schimb de elemente de probă cum ar fi date bancare, înregistrări telefonice sau probe ADN, dacă nu vor avea în prealabil încredere reciprocă în ceea ce privește modul de obținere a acestor probe. Prin urmare, propunerea trebuie însoțită de standarde minime comune la nivelul UE pentru strângerea probelor, pentru a asigura admisibilitatea acestora în instanță, precum și respectarea drepturilor fundamentale și a dreptului la un proces echitabil. Orice schimb de date va trebui să respecte normele UE de protecție a datelor.

Toate cele 27 de state membre vor negocia o propunere finală, care va fi apoi votată de Parlamentul European în temeiul procedurii legislative ordinare. După aceea, Comisia va decide dacă trebuie să prezinte propuneri separate, în special privind obținerea/admisibilitatea probelor. Orice propunere de reglementare la nivelul UE trebuie să respecte Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Context

Mandatul european de obținere a probelor, adoptat în decembrie 2008, permite anumitor anchetatori să solicite omologilor lor să facă reciproc schimb de elemente de probă existente, însă nu și să strângă noi probe. Cu toate acestea, nu a fost emis niciun astfel de mandat, față de 14 000 de mandate europene de arestare emise în 2008, deoarece mandatul european de obținere a probelor este în vigoare într-un singur stat membru (Danemarca).

În luna decembrie a anului trecut, liderii europeni au adoptat Programul de la Stockholm. Comisia a transpus aceste obiective politice într-un plan de acțiune pentru perioada 2010-2014 (IP/10/447).

Acordurile existente pun numai bazele unei asistențe reciproce între autoritățile judiciare, nu prevăd însă și recunoașterea mutuală a deciziilor. Consiliul Europei a adoptat în 1959 Convenția europeană de asistență reciprocă în materie penală. În temeiul Actului Consiliului de elaborare a Convenției privind asistența judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene din 29 mai 2000, Consiliul miniștrilor UE a urmărit încurajarea cooperării spontane între autoritățile judiciare, polițienești și vamale.

Pentru informații suplimentare:

Avizul Comisiei referitor la directiva propusă privind ordinul european de anchetă http://ec.europa.eu/justice/news/intro/news_intro_en.htmeste disponibil la adresa:

Textul directivei propuse este disponibil la adresa:

http://register.consilium.europa.eu/pdf/ro/10/st09/st09288-ad01.ro10.pdf

Pagina principală de internet a doamnei Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei Europene și comisar pentru justiție, drepturi fundamentale și cetățenie:

http://ec.europa.eu/commission_2010-2014/reding/index_en.htm


Side Bar

Mon compte

Gérez vos recherches et notifications par email


Aidez-nous à améliorer ce site