Navigation path

Left navigation

Additional tools

IP/08/313

Bruxelles, 27 februarie 2008

Comisia înaintează Consiliului European propuneri în domeniul fondurilor suverane de investiţii şi al stabilităţii financiare

Comisia europeană a adoptat astăzi comunicările privind fondurile suverane de investiţii şi adaptarea sistemelor financiare europene şi mondiale în vederea unei mai bune promovări a stabilităţii financiare. Comunicările reprezintă contribuţia Comisiei la discuţiile pe care liderii UE le vor avea privind aceste subiecte în cadrul Consiliului European de primăvară, din 13-14 martie. În domeniul fondurilor suverane de investiţii (FSI), Comisia propune ca şefii de stat şi de guverne să adopte o abordare comună UE, în vederea creşterii transparenţei, previzibilităţii şi responsabilităţii FSI. Această abordare comună va întări poziţia Europei în cadrul discuţiilor internaţionale care au drept obiectiv stabilirea unui cod de conduită, care să includă standarde privind transparenţa şi guvernanţa. În domeniul stabilităţii financiare, Comisia doreşte ca principiile care vor ghida eforturile UE de îmbunătăţire a transparenţei pieţelor financiare, de întărire a controlului prudenţial şi a gestiunii riscurilor, precum şi de stabilire a liniilor generale pentru acţiunile viitoare să fie confirmate de Consiliul European.

Președintele Comisiei, José Manuel Barroso, a declarat: „Europa trebuie să rămână deschisă faţă de investiţiile străine. Fondurile suverane nu sunt lupul cel mare şi rău care pândeşte la uşă. Ele au injectat lichidităţi şi au contribuit la stabilizarea pieţelor financiare. FSI pot oferi investiţii fiabile pe termen lung, de care întreprinderile noastre au nevoie. Pentru aceasta, avem nevoie de un acord global privind un cod de conduită cu valoare de recomandare – comunicările adoptate azi reprezintă contribuţia noastră în acest sens. Trebuie evitat ca unele fonduri suverane de investiţii să fie gestionate într-o manieră lipsită de transparenţă sau să fie utilizate pentru îndeplinirea unor obiective care nu sunt de natură economică. Este nevoie de o abordare comună UE, fără răspunsuri diferite din partea statelor membre care ar putea avea un efect de fragmentare asupra pieţei interne. M-am exprimat deja în mod clar că este posibil să propunem o legislaţie comunitară, în cazul în care nu putem obţine rezultate prin mijloace neobligatorii. În domeniul general al pieţelor financiare internaţionale, solicităm şefilor de stat şi de guverne UE să confirme în mod clar că Europa va adopta o abordare comună efectivă, pentru a remedia slăbiciunile evidenţiate de turbulenţele recente”.

Fondurile suverane de investiţii

Comunicarea Comisiei privind fondurile suverane de investiţii propune liderilor UE o abordare comună echilibrată şi proporţională, de protejare a intereselor politice legitime, fără a cădea în capcana protecţionismului.

Obiectivul general este menţinerea unui mediu investiţional deschis, sporind totodată transparenţa, previzibilitatea şi responsabilitatea investiţiilor FSI. Aceasta presupune obţinerea unei mai mari clarităţi şi o mai bună cunoaştere a guvernanţei FSI, precum şi îmbunătăţirea calităţii informaţiilor pe care fondurile respective le furnizează pieţelor, cu privire la dimensiunile, obiectivele investiţionale, strategiile lor, precum şi la provenienţa resurselor.

UE ar trebui să reprezinte motorul principal în stimularea cooperării internaţionale în acest domeniu. În octombrie 2007, miniştrii de finanţe ai G7 au invitat organizaţiile internaţionale, în special FMI şi OCDE, să lanseze un proces de reflecţie privind FSI. În prezent, FMI elaborează un cod de conduită pentru FSI, în colaborare cu ţările care deţin astfel de fonduri. OECD identifică în prezent cele mai bune practici pentru ţările beneficiare. Abordarea comună prezentată în comunicare ar trebui să reprezinte contribuţia UE la aceste eforturi internaţionale.

Comunicarea stabileşte cinci principii:

  • angajamentul în favoarea unui mediu investiţional deschis, deopotrivă în interiorul şi în afara UE, inclusiv în ţările terţe care gestionează FSI;
  • susţinerea eforturilor multilaterale, desfăşurate în organizaţii internaţionale, precum FMI şi OECD;
  • utilizarea instrumentelor existente la nivel comunitar şi naţional;
  • respectarea obligaţiilor care decurg din Tratatul CE şi a angajamentelor internaţionale asumate, de exemplu în cadrul OMC;
  • proporţionalitatea şi transparenţa.

În continuare, comunicarea prezintă unele standarde fundamentale în domeniul guvernanţei şi transparenţei, care ar trebui incluse într-un cod de conduită cu valoare de recomandare pentru FSI, care urmează a fi acceptat la nivel internaţional, pe baza eforturilor actuale ale FMI. Un cod de conduită acceptat la nivel internaţional reprezintă cea mai eficientă şi potrivită cale de a răspunde preocupărilor privind potenţialul risc ca operaţiunile transfrontaliere ale unor FSI să interfereze cu funcţionarea normală a economiilor de piaţă.

Printre cele mai importante preocupări se află cea legate de faptul că activitatea unor FSI se desfăşoară într-o manieră lipsită de transparenţă, fără a se face publice, de exemplu, valoarea activelor acestora, obiectivele investiţionale şi natura sistemelor acestora de gestionare a riscurilor. De asemenea, există preocupări privind faptul că ţările deţinătoare de FSI le pot utiliza pentru a se susţine interese strategice, mai degrabă decât interese comerciale obişnuite, ceea ce are drept efect deopotrivă perturbarea funcţionării pieţelor şi cauzarea de potenţiale probleme de securitate pentru UE şi statele sale membre.

Abordarea comună propusă de către Comisie va evita formularea unui set de răspunsuri naţionale necoordonate, care ar avea un efect de fragmentare a pieţei interne şi ar prejudicia economia europeană în întregul său. Aceasta va contribui şi la realizarea obiectivului comercial al UE, de deschidere a pieţelor ţărilor terţe către investitorii UE. Acest obiectiv ar fi mai dificil de atins dacă UE ar fi percepută ca impunând bariere nejustificate pe teritoriul său. Comisia solicită Consiliului European să adopte această abordare şi să o utilizeze pentru a încuraja ţările beneficiare să îşi menţină pieţele deschise şi să ofere orientări clare privind accesul la investiţii, precum şi ţările deţinătoare de FSI să ajungă la un acord privind un cod de conduită, de preferat până la sfârşitul anului 2008.

Stabilitate financiară

În octombrie 2007, Consiliul ECOFIN a adoptat o foaie de parcurs pentru consolidarea reglementării financiare şi a supravegherii, la nivel european şi mondial, în vederea remedierii deficienţelor evidenţiate de recentele turbulenţe financiare provocate de criza subprime din SUA. Foaia de parcurs se bazează pe patru domenii cheie de acţiune: creşterea gradului de transparenţă; evaluarea produselor financiare, întărirea cerinţelor prudenţiale şi mai buna funcţionare a pieţelor.

Comunicarea de azi a Comisiei privind stabilitatea financiară invită liderii UE, reuniţi în cadrul Consiliului European de primăvară, să se bazeze pe această foaie de drum şi să „meargă cu un pas mai înainte”, confirmând la nivel de şefi de stat şi de guvern principiile care vor ghida UE, deopotrivă la nivel intern şi în cadrul forurilor internaţionale.

Aceste principii trebuie să includă: responsabilitatea fundamentală în gestionarea riscurilor revine fiecărei instituţii financiare şi fiecărui investitor; cadrele naţionale de reglementare şi de supraveghere trebuie să fie capabile să facă faţă inovaţiilor şi schimbărilor rapide care caracterizează produsele financiare; cooperarea între autorităţile de reglementare, la nivel UE şi la nivel mondial, trebuie se intensifice.

De asemenea, Comisia doreşte ca, în cadrul Consiliului European, să se adopte o serie de linii de acţiune, deopotrivă în domeniul politicii interne şi în cadrul forurilor internaţionale. Acestea includ:

  • ameliorarea calităţii informaţiilor furnizate de agenţiile de rating, prin adoptarea de măsuri de reglementare, în cazul în care acestea nu acţionează din proprie iniţiativă;
  • actualizarea normelor contabile şi de evaluare, astfel încât să fie obţinute toate informaţiile privind expunerea băncilor şi a altor instituţii financiare la vehiculele financiare din afara bilanțului contabil;
  • încurajarea comunicării rapide şi complete a pierderilor suferite de instituţiile financiare;
  • îmbunătăţirea sistemelor de alertă rapidă în domeniul stabilităţii financiare;
  • stimularea eficacităţii reţelelor de supraveghere financiară în UE pentru a garanta o supraveghere strictă şi eficientă a grupurilor transfrontaliere;
  • elaborarea unui cadru comun pentru evaluarea implicaţiilor sistemice ale unei crize potenţiale.

Comisia doreşte să obţină acordul politic al Consiliului şi al Parlamentului European, în vederea adoptării modificărilor legislative necesare până în aprilie 2009.

Comunicarea subliniază că, deşi este esenţial să se întreprindă acţiuni în domeniile menţionate anterior, economia europeană reacţionează relativ bine în raport cu turbulenţele de pe pieţele financiare, a încetinirii creşterii economice a SUA şi a creşterii preţurilor energiei şi a materiilor prime. În ciuda unei anumite revizuiri vizând înrăutăţirea recentelor previziuni economice intermediare ale Comisiei, creşterea prevăzută se menţine la 2% pentru UE. Reformele angajate conform Strategiei de la Lisabona pentru creștere și ocuparea forței de muncă au făcut economiile europene mai rezistente. Următorul ciclu al Strategiei de la Lisabona, pe care Consiliul european ar trebui să îl adopte, va oferi un nivel de protecţie superior în faţa unor eventuale turbulenţe pe pieţele internaţionale,

Mai multe detalii privind ambele comunicări sunt disponibile în MEMO/08/123 şi MEMO/08/126; textele acestora vor fi disponibile, cât mai curând posibil, via http://ec.europa.eu/commission_barroso/president/index_en.htm


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website