IP/07/807

Bruxelles, 12 iunie 2007

Alimentele ecologice: Un nou regulament care stimulează continuarea dezvoltării sectorului alimentelor ecologice din Europa

Miniştrii agriculturii din Uniunea Europeană au ajuns astăzi la un acord politic cu privire la un nou regulament privind producţia şi etichetarea alimentelor ecologice, care vor deveni mai simple atât pentru agricultori cât şi pentru consumatori. Noile norme stabilesc detaliat o serie întreagă de obiective, principii şi reguli de bază pentru producţia ecologică şi includ un nou regim de import permanent şi un regim de control mai coerent. Utilizarea siglei UE pentru produse ecologice va fi obligatorie, însă aceasta poate fi însoţită de sigle ale unor organisme de stat sau private. Ferma în care s-au obţinut produsele trebuie indicată pentru a informa consumatorii. Alimentele vor putea fi însoţite de o siglă ecologică numai dacă cel puţin 95% din ingrediente sunt ecologice. Pe de altă parte, în cazul produselor neecologice, ingredientele ecologice vor putea fi indicate ca atare doar pe lista ingredientelor. Utilizarea organismelor modificate genetic va rămâne interzisă. Acum se va prevedea în mod explicit faptul că limita generală de 0,9% pentru prezenţa accidentală a organismelor modificate genetic se va aplica şi produselor ecologice. Lista substanţelor autorizate pentru agricultura ecologică nu va fi modificată. Noile reguli vor crea, de asemenea, baza pentru adăugarea de norme privind acvacultura, vinurile, algele marine şi drojdiile ecologice. În a doua parte a acestui exerciţiu de revizuire, pornind de la acest nou regulament, actualele norme detaliate stricte vor fi transferate din vechiul în noul regulament.

Mariann Fischer Boel, Comisarul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, a subliniat: „Acest acord de bun augur va ajuta consumatorii să recunoască cu mai multă uşurinţă produsele ecologice pe întreg teritoriul UE şi le va oferi garanţii cu privire la natura exactă a bunurilor pe care le cumpără. Alimentele ecologice reprezintă o piaţă de succes, în creştere, şi sper că prin această nouă serie de norme se va crea un cadru care să permită continuarea acestei creşteri, prin combinarea cererii de piaţă cu antreprenoriatul agricultorilor europeni.”

Noul regulament:

• va stabili mai explicit obiectivele, principiile şi normele de producţie pentru agricultura ecologică, permiţând în acelaşi timp o anumită flexibilitate pentru a ţine cont de condiţiile locale şi de etapele de dezvoltare,
• va asigura aplicarea în mod egal a obiectivelor şi principiilor în toate etapele zootehniei, acvaculturii, horticulturii şi producţiei de materii prime ecologice, precum şi în etapele producţiei de alimente ecologice,
• va clarifica normele privind OMG, cu precădere faptul că utilizarea OMG rămâne strict interzisă în producţia ecologică şi că pragul general de 0,9% în ceea ce priveşte prezenţa accidentală a OMG aprobate se aplică şi alimentelor ecologice,
• va rezolva problema dispoziţiilor care fac posibil ca prezenţa neintenţionată a OMG peste pragul de 0,9% să nu împiedice vânzarea produselor ca produse ecologice,
• va impune obligativitatea siglei UE pentru produsele ecologice interne, dar va permite ca aceasta să fie însoţită de sigle ale unor organisme de stat sau private pentru a promova „conceptul comun” de producţie ecologică,
• nu va interzice aplicarea de standarde private mai stricte,
• va asigura limitarea etichetării drept produse ecologice la acele alimente care conţin ingrediente ecologice în proporţie de cel puţin 95%,
• va permite ca în cazul produselor neecologice ingredientele ecologice să poată fi indicate ca atare numai pe lista ingredientelor,
• nu va include, înainte de reanaliza la nivelul UE în 2011, sectorul restaurantelor şi al cantinelor, însă va permite statelor membre, dacă acestea doresc, să reglementeze acest sector,
• va consolida procedura de control bazată pe analiza riscurilor şi va îmbunătăţi sistemul de control prin alinierea acestuia la sistemul oficial al UE de control al lanţului alimentar aplicabil tuturor produselor alimentare şi furajelor, păstrând însă controale specifice utilizate în producţia ecologică,
• va stabili un regim de import permanent nou, care va permite ţărilor terţe să exporte pe piaţa UE în condiţii identice sau echivalente celor aplicabile producătorilor din UE,
• va prevedea obligativitatea indicării fermei în care s-au obţinut produsele, inclusiv pentru produsele importate care poartă sigla UE,
• va crea baza pentru adăugarea de norme privind acvacultura, vinurile, algele marine şi drojdiile ecologice,
• nu va aduce modificări listei de substanţe permise în producţia ecologică şi va impune obligativitatea publicării cererilor de autorizare a substanţelor noi şi un sistem centralizat de decizie cu privire la excepţii,
• va forma baza pentru transferul de norme detaliate din vechiul în noul regulament, cuprinzând, printre altele, listele de substanţe, normele de control şi alte norme detaliate.

În 2005, în cele 25 de state membre ale Uniunii Europene, aproximativ 6 milioane de hectare erau fie cultivate ecologic, fie în curs de tranziţie la producţia ecologică. Această cifră marchează o creştere de peste 2% în comparaţie cu 2004. În aceeaşi perioadă, numărul de operatori ecologici a crescut cu peste 6%.