Navigation path

Left navigation

Additional tools

Comunicat de presă

ECA/14/30
Luxemburg, 2 iulie 2014

Potrivit auditorului extern al UE, supravegherea bancară europeană prinde contur

    Conform unui raport publicat astăzi de Curtea de Conturi Europeană, reforma întreprinsă de Comisie cu privire la legislația din sectorul bancar și crearea Autorității Bancare Europene au constituit un prim pas important ca răspuns la criza financiară. Autoritatea Bancară Europeană a furnizat elementele unui nou sistem de reglementare și de supraveghere pentru sectorul bancar, în condițiile resurselor disponibile și ale competențelor legale limitate de care dispunea. Cu toate acestea, au fost identificate unele deficiențe în ceea ce privește supravegherea bancară transfrontalieră, evaluarea capacității de rezistență a băncilor din UE și promovarea protecției consumatorilor.

„Criza financiară a trimis unde de șoc în întregul sector bancar din UE, care au provocat o criză economică și o criză a datoriei suverane. UE a luat măsuri pentru a stabiliza situația”, a declarat domnul Milan Martin Cvikl, membrul Curții responsabil de raport. „Din păcate însă, Autoritatea Bancară Europeană nu dispune de autoritatea necesară pentru a lua sau a pune în aplicare decizii privind convergența activităților de supraveghere și a fost nevoită să se bazeze pe un mandat legal restrâns și pe resurse de personal limitate pentru efectuarea testelor de rezistență din 2011. În acest moment, odată cu acordul privind mecanismul unic de supraveghere și alte elemente ale uniunii bancare, sunt în curs de desfășurare și alte activități importante.”

Ca răspuns la criza economică și financiară, au fost luate măsuri de urgență în efortul de a se restabili încrederea în instituțiile financiare. Acestea au fost urmate de reforme în materie de reglementare și de supraveghere. Curtea a examinat toate aceste aspecte, punând accentul pe perioada cuprinsă între 2011 și începutul lui 2013. Potrivit constatărilor Curții, Comisia și Autoritatea Bancară Europeană au reacționat la criza financiară printr-un program cuprinzător de reglementare. Perioadele prevăzute pentru consultarea părților interesate au fost însă scurte și nu a existat o evaluare transsectorială a impactului.

Autoritatea Bancară Europeană a contribuit la îmbunătățirea supravegherii transfrontaliere a băncilor, acționând pentru a facilita și a coordona activitatea autorităților naționale de supraveghere. Totuși, supravegherea cotidiană a băncilor a fost exercitată de autoritățile naționale de supraveghere, iar Autoritatea Bancară Europeană nu a avut un acces direct la instituțiile financiare. Convergența activităților de supraveghere prin intermediul colegiilor de supraveghetori a fost limitată și aceste colegii au consacrat prea mult timp dezbaterilor referitoare la proceduri în loc să se concentreze asupra riscurilor. Autoritatea Bancară Europeană nu dispune de autoritatea necesară pentru a lua sau a pune în aplicare decizii privind convergența activităților de supraveghere sau pentru a soluționa dezacordurile dintre autoritățile naționale de supraveghere.

Autoritatea Bancară Europeană a dispus de un mandat legal restrâns și de resurse de personal limitate pentru efectuarea testelor de rezistență din 2011, care s-au desfășurat în absența unor măsuri de sprijin financiar la nivelul UE. Deși testele de rezistență s-au dovedit utile pentru inițierea recapitalizării unui număr mare de bănci, aceste teste au pus în evidență și o serie de limitări ale unor astfel de exerciții atunci când ele nu sunt combinate cu o evaluare a calității portofoliului de active.

Curtea a formulat o serie de recomandări menite să crească eficacitatea colegiilor de supraveghetori și fiabilitatea testelor de rezistență a băncilor și să asigure succesul uniunii bancare, precum și o supraveghere bancară eficace.

Note către editori:

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene se publică pe tot parcursul anului și prezintă rezultatele unor audituri selectate care au ca obiect domenii specifice ale bugetului UE sau aspecte specifice legate de gestiune.

În cadrul acestui raport special (nr. 5/2014), intitulat „Supravegherea bancară europeană prinde contur - Evoluția Autorității Bancare Europene într-un mediu în schimbare”, Curtea a evaluat dacă Comisia și ABE (Autoritatea Bancară Europeană) s-au achitat în mod satisfăcător de responsabilitățile care le revin în ceea ce privește punerea în aplicare a noilor dispoziții privind sistemul de reglementare și de supraveghere a sectorului bancar. În același timp, Curtea a urmărit să evalueze eficacitatea acestor noi dispoziții.

    Potrivit constatărilor Curții, Comisia și ABE au reacționat la criza financiară printr-un program cuprinzător de reglementare. În general, Comisia a elaborat în timp util textele legislative referitoare la sectorul bancar. Totuși, termenele stricte impuse de acordurile de la nivel mondial încheiate în cadrul G20 și al Comitetului de la Basel, precum și întârzierile apărute în negocierile politice au redus timpul pe care părțile interesate externe îl aveau la dispoziție pentru a-și aduce contribuția prin intermediul consultărilor publice. Mai mult, din această cauză, ABE a trebuit să facă față unor termene scurte pentru elaborarea proiectelor de standarde tehnice și nu a putut să își exprime în mod sistematic opinia cu privire la calendarul și la mandatele stabilite în procesul legislativ. Deși, în ultimii ani, au fost elaborate numeroase propuneri legislative (iar altele sunt în curs de pregătire), nu a existat o evaluare transsectorială a impactului întregului pachet de propuneri.

ABE a contribuit la îmbunătățirea supravegherii transfrontaliere a băncilor prin rolul său de facilitare și de coordonare a activităților autorităților naționale de supraveghere. Totuși, în numeroase domenii, rolul său în cadrul sarcinilor de supraveghere bancară a fost limitat. Supravegherea cotidiană a băncilor rămâne prerogativa autorităților naționale de supraveghere. ABE nu exercită o supraveghere directă a instituțiilor financiare. Convergența activităților de supraveghere prin intermediul colegiilor de supraveghetori este limitată și aceste colegii au consacrat prea mult timp dezbaterilor referitoare la proceduri în loc să se concentreze asupra riscurilor.

ABE nu dispune de autoritatea necesară pentru a lua sau a pune în aplicare decizii privind convergența activităților de supraveghere sau pentru a soluționa dezacordurile dintre autoritățile naționale de supraveghere. Deși depune eforturi considerabile pentru a soluționa dezacordurile dintre autoritățile naționale de supraveghere, competențele sale legale în materie de mediere sunt limitate. ABE a avut rolul de a facilita și coordona testul de rezistență din 2011, dar nu a avut nici personalul și nici mandatul necesar pentru a asigura fiabilitatea acestui exercițiu. În plus, acesta s-a desfășurat fără ca la nivelul UE să existe măsuri de sprijin financiar. Exercițiul din 2011 a fost util pentru inițierea recapitalizării a numeroase bănci, dar el a pus în evidență și o serie de limitări inerente unor astfel de operațiuni atunci când ele nu sunt combinate cu o evaluare a calității portofoliului de active.

    Începând cu toamna anului 2014, Banca Centrală Europeană (BCE) va avea autoritatea de a supraveghea sectorul bancar în toate statele membre din zona euro și în alte state membre care doresc să participe la acest proces. Acest mecanism unic de supraveghere va presupune cooperarea dintre BCE și autoritățile naționale de supraveghere. Responsabilitatea pentru funcționarea de ansamblu a mecanismului va reveni BCE. În capacitatea sa de reglementare, ABE are mandatul de a elabora standarde tehnice și ar putea valorifica în mod util expertiza de care dispune pentru a continua această sarcină. Cu toate acestea, există îndoieli cu privire la rolul său viitor în materie de supraveghere a băncilor, dat fiind că acesta se limitează la coordonarea și facilitarea activităților autorităților naționale de supraveghere și ABE nu are competența de a impune decizii specifice acestor autorități. Prin urmare, există un risc de incertitudine cu privire la rolurile și la responsabilitățile respective ale ABE și ale BCE, precum și un risc de suprapunere între activitățile lor.

În cadrul recomandărilor adresate, Curtea consideră că succesul supravegherii bancare la nivel european impune o diviziune clară a rolurilor și a responsabilităților între ABE, BCE și autoritățile naționale de supraveghere, atât cele din cadrul mecanismului unic de supraveghere, cât și cele din afara mecanismului. Pentru a evita riscul suprapunerii sarcinilor și al lipsei de claritate cu privire la responsabilitățile care revin BCE, autorităților naționale de supraveghere și ABE în anumite domenii, Curtea recomandă ca rolurile și responsabilitățile acestor instituții să fie clarificate în continuare în legislație sau în memorandumuri de înțelegere. De asemenea, Curtea recomandă să fie stabilite proceduri care să asigure cooperarea strânsă și frecventă și schimbul de informații între diferitele organisme și să se acorde o atenție deosebită perioadei de tranziție care precede intrarea în funcțiune pe deplin a mecanismului unic de supraveghere.

O scurtă înregistrare video a interviului cu membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest raport poate fi vizionată la adresa https://www.youtube.com/user/EUAuditorsECA


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website