Navigation path

Left navigation

Additional tools

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ

COMUNICAT DE PRESĂ

ECA/13/9

Luxemburg, 10 aprilie 2013

Potrivit auditorului extern al UE, nu există nicio dovadă a valorii adăugate aduse de subvențiile acordate pentru sectorul prelucrării produselor agroalimentare

În cadrul politicii agricole comune, întreprinderile care prelucrează și comercializează produse agricole pot beneficia de granturi prevăzute de politica de dezvoltare rurală a UE și acordate prin intermediul unei măsuri intitulate „Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere”, măsură care vizează îmbunătățirea competitivității sectorului agricol și a sectorului forestier. Pentru perioada 2007‑2013, bugetul UE alocat acestei măsuri se ridică la 5,6 miliarde de euro sub formă de sprijin. Această finanțare este completată de fonduri naționale, sprijinul total din partea sectorului public ridicându-se, astfel, la nouă miliarde de euro.

Statele membre trebuie să elaboreze programe de dezvoltare rurală prin care să adapteze sprijinul oferit la nevoile lor, fixând obiective naționale sau regionale și stabilind domeniul de aplicare al măsurii astfel încât să asigure utilizarea eficientă a finanțării. Cu toate acestea, Curtea a constatat că au fost stabilite doar obiective generale, care nu demonstrau modul prin care finanțarea ar fi trebuit să contribuie la creșterea valorii adăugate a produselor agricole sau la ameliorarea competitivității sectorului agricol. În pofida acestei lipse de specificitate, Comisia a aprobat programele. Auditul a cuprins șase programe de dezvoltare rurală naționale și regionale, selectate în principal datorită dimensiunii lor: Spania (Castilia și León), Franța, Italia (Lazio), Lituania, Polonia și România.

Curtea a constatat că statele membre nu direcționează finanțarea către proiectele în cazul cărora există o nevoie demonstrabilă de sprijin din partea sectorului public. Astfel, măsura devine o subvenție generală oferită întreprinderilor care investesc în sectorul prelucrării produselor agroalimentare, ceea ce atrage după sine riscul denaturării concurenței și pe cel al irosirii unor fonduri publice limitate.

Aproape 20 % din bugetul UE alocat pentru ameliorarea competitivității sectorului agricol se îndreaptă către societățile de prelucrare a produselor agroalimentare, dar mecanismele de monitorizare și de evaluare nu colectează informații cu privire la valoarea adăugată obținută sau la efectele indirecte asupra competitivității sectorului agricol. Este puțin probabil ca mecanismele existente să ofere informațiile necesare pentru a demonstra succesul finanțării acordate pentru măsura în cauză sau pentru a îmbunătăți eficiența și eficacitatea acesteia în perioada 2014-2020.

„Statele membre nu identifică în mod clar nevoile de finanțare și nici nu stabilesc obiective pertinente”, a declarat Jan Kinšt (CZ), membrul Curții responsabil de raport. În opinia domniei sale, „Comisia ar trebui să aprobe numai programele care îndeplinesc aceste cerințe; în caz contrar, această măsură devine pur și simplu un sprijin general oferit întreprinderilor din sectorul prelucrării produselor agroalimentare.”

Note către editori:

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene se publică pe tot parcursul anului și prezintă rezultatele unor audituri selectate care au ca obiect domenii specifice ale bugetului UE sau aspecte specifice legate de gestiune.

În acest raport special (RS nr. 1/2013), intitulat „Sprijinul acordat de UE pentru industria de prelucrare a produselor agroalimentare a contribuit în mod eficace și eficient la creșterea valorii adăugate a produselor agricole?”, Curtea a analizat dacă măsura a fost concepută și implementată astfel încât să asigure finanțarea eficientă a proiectelor care răspund unor nevoi clar identificate și dacă măsura este monitorizată și evaluată într-un mod care să permită demonstrarea rezultatelor sale.

În contextul acestui audit, s-a considerat că un proiect era eficace dacă era sustenabil și dacă acesta contribuia la realizarea unor obiective specifice ale programelor de dezvoltare rurală pentru măsura în cauză, precum și la creșterea valorii adăugate a produselor agricole. S-a considerat că finanțarea era eficientă dacă efectul de balast era limitat și dacă eventualele dislocări erau justificate.

Activitatea de audit a inclus o examinare a programelor de dezvoltare rurală, o examinare a sistemelor de gestiune ale statelor membre, precum și vizite separate de audit pentru 24 de proiecte finalizate din domeniul prelucrării produselor agroalimentare și desfășurate în aceste state membre, inclusiv pentru patru proiecte desemnate de statele membre ca exemple de bune practici. Restul proiectelor au fost selectate de Curte astfel încât să se acopere proiecte tipice pentru cele finanțate în statele membre vizate.

Curtea a constatat că proiectele au contribuit în principal la ameliorarea performanței financiare a societăților vizate și este posibil ca un număr de proiecte auditate să conducă la o anumită creștere a valorii adăugate. Aceste rezultate nu pot fi însă atribuite modului în care a fost concepută măsura și nici procedurilor de selecție utilizate de statele membre. Nu existau suficiente probe care să demonstreze că societățile care au beneficiat de sprijin aveau într‑adevăr nevoie de o subvenție sau care să pună în evidență obiectivele de politică specifice care ar fi trebuit atinse cu ajutorul subvenției. Curtea a concluzionat că sprijinul nu fusese direcționat sistematic către proiecte care să fi contribuit în mod eficace și eficient la creșterea valorii adăugate a produselor agricole.

Curtea a formulat următoarele recomandări:

        • programele elaborate de statele membre ar trebui să identifice în mod clar nevoile de finanțare și să stabilească obiective pertinente și măsurabile; Comisia ar trebui să aprobe numai programele care îndeplinesc aceste cerințe;

        • criteriile de selecție ar trebui să fie definite astfel încât să permită identificarea celor mai eficace proiecte. Pentru a se garanta utilizarea eficientă a fondurilor UE, aceste criterii ar trebui să fie aplicate cu rigurozitate, chiar și atunci când există suficiente resurse bugetare pentru finanțarea tuturor proiectelor eligibile;

        • Comisia și statele membre ar trebui să promoveze adoptarea unor bune practici cu privire la atenuarea riscului de apariție a efectului de balast și a efectului de dislocare;

        • cadrul de monitorizare și de evaluare care se aplică proiectelor finanțate ar trebui să fie îmbunătățit pentru următoarea perioadă de programare, astfel încât să se asigure faptul că eficacitatea fondurilor cheltuite poate fi măsurată în mod corespunzător.

Persoana de contact:

Aidas Palubinskas

Ofițer de presă, Curtea de Conturi Europeană

Birou: +352 4398 45410 Tel. mobil: +352 621 552224

press@eca.europa.eu www.eca.europa.eu Twitter: @EUAuditorsECA


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website