Chemin de navigation

Left navigation

Additional tools


CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ

COMUNICAT DE PRESĂ

ECA/13/22

Luxemburg, 15 iulie 2013

„Există diferențe considerabile în ceea ce privește costurile între proiectele rutiere cofinanțate de UE”

Previziunile prea optimiste privind traficul au dus la proiecte rutiere mai costisitoare

Între 2000 și 2013, UE a alocat aproximativ 65 de miliarde de euro din cadrul Fondului european de dezvoltare regională (FEDER) și al Fondului de coeziune în vederea cofinanțării construcției și modernizării drumurilor. Auditul Curții a vizat 24 de proiecte de investiții rutiere din cadrul FEDER și al Fondului de coeziune în Germania, Grecia, Polonia și Spania pentru a evalua dacă acestea și-au îndeplinit obiectivele la un cost rezonabil. Costul total al proiectelor auditate a depășit trei miliarde de euro.

Curtea a constatat un aspect foarte interesant, și anume acela că au existat diferențe considerabile între proiectele rutiere cofinanțate de UE.

Curtea a calculat totalul, costul total al construcției și costul construcției șoselelor pe o suprafață de drum de 1 000 m2. Proiectele auditate din Germania au fost realizate la cele mai mici costuri per suprafață de 1 000 m2 pentru toate cele trei categorii (costul total mediu a fost de 287 043 de euro în Germania și de 496 208 euro în Spania; a se vedea figura 2 din cadrul raportului). Nu există nicio dovadă care să ateste că această situație se poate explica prin costurile cu forța de muncă.

Toate proiectele rutiere examinate de auditorii Curții au contribuit la reducerea duratei deplasării și la îmbunătățirea siguranței rutiere. Cu toate acestea, auditorii Curții au constatat că nu s-a acordat suficientă atenție asigurării unui raport optim cost-eficacitate al proiectelor. În cazul majorității proiectelor auditate, previziunile privind traficul s-au dovedit inexacte. Astfel, în multe cazuri, tipul de drum ales nu era cel mai potrivit pentru traficul efectuat. Autostrăzile au reprezentat opțiunea preferată chiar și în cazurile în care drumurile expres ar fi putut răspunde nevoilor de trafic. 14 din 19 proiecte au înregistrat niveluri de trafic mai reduse decât se preconizase. Creșterea costului mediu comparativ cu planificarea inițială a fost de 23 %. Durata medie de întârziere față de termenele stabilite inițial a fost de 9 luni sau de 41 %.

Mai mare nu înseamnă întotdeauna mai bun”, a declarat domnul Harald Wögerbauer, membrul Curții responsabil de acest raport. „Autostrăzile ar trebui să beneficieze de sprijin financiar din partea UE numai în cazul în care există o nevoie evidentă în acest sens în materie de trafic. Furnizarea unor informații exacte proiectanților și inginerilor îi va ajuta pe aceștia să limiteze costul construcției șoselelor.”

Curtea formulează trei recomandări principale: cofinanțarea proiectelor rutiere de către UE ar trebui să fie condiționată de existența unor obiective clare, care să fie însoțite de niveluri-țintă privind reducerea duratei deplasării, creșterea siguranței rutiere, sporirea capacității și efectele asupra economiei; efectuarea plăților ar trebui să depindă de întrebuințarea unor tehnici de construcție a șoselelor care să asigure un raport optim cost-eficacitate și care să fie în conformitate cu cele mai bune practici; de asemenea, statele membre ar trebui să asigure concurența internațională în ceea ce privește proiectele de construcție și să își axeze sistemele de achiziții pe obținerea ofertelor celor mai avantajoase din punct de vedere economic.

Note către editori:

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene se publică pe tot parcursul anului și prezintă rezultatele unor audituri selectate care au ca obiect domenii specifice ale bugetului UE sau aspecte specifice legate de gestiune.

În acest raport special (RS nr. 5/2013), intitulat „ Sunt fondurile politicii de coeziune a UE cheltuite în mod corespunzător pentru proiectele rutiere?”, Curtea a evaluat dacă proiectele de infrastructură rutieră cofinanțate din fondurile aferente politicii de coeziune a UE și-au atins obiectivele la un cost rezonabil. Auditul a vizat o serie de proiecte rutiere cofinanțate în Germania (DE), Grecia (EL), Polonia (PL) și Spania (ES). Aceste patru state membre beneficiază de cele mai mari alocări de fonduri destinate drumurilor în cadrul politicii de coeziune, în perioada 2000-2013, alocări ce reprezintă aproximativ 62 % din totalul cofinanțării din partea UE a infrastructurii rutiere. Auditul a inclus autostrăzi (10 proiecte), drumuri expres (10 proiecte) și drumuri principale obișnuite cu două benzi de circulație (4 proiecte).

În urma auditului, s-a constatat că toate proiectele auditate au contribuit la creșterea capacității și a calității rețelelor rutiere și au dus la reducerea duratei deplasării și la îmbunătățirea siguranței rutiere. Cu toate acestea, obiectivele în materie de dezvoltare economică nu erau măsurabile și nu este disponibilă nicio informație cu privire la impactul proiectelor asupra economiei locale sau naționale. În cazul a jumătate dintre proiecte, viabilitatea economică efectivă, calculată cu ajutorul unui raport costuri-beneficii pe baza costului efectiv și a întrebuințării efective, a fost în mod semnificativ mai redusă față de estimările avute în vedere în etapa de planificare, acestea din urmă fiind bazate pe costuri mult mai reduse și/sau pe un volum mai ridicat al traficului.

Curtea a constatat că nu s-a acordat suficientă atenție asigurării unui raport optim cost-eficacitate al proiectelor: (a) În cazul majorității proiectelor auditate, previziunile privind traficul s-au dovedit inexacte. Numai patru din 19 proiecte pentru care au fost disponibile suficiente informații au înregistrat volume de trafic în conformitate cu previziunile; (b) Tipul de drum ales nu era cel mai potrivit pentru traficul efectuat: autostrăzile, care sunt mult mai costisitoare decât drumurile expres (costul total mediu pe km este de aproximativ 11 milioane de euro pentru autostrăzi și de 6,2 milioane de euro, și anume cu 43 % mai puțin, pentru drumurile expres), au reprezentat opțiunea preferată pentru lucrările de construcție, chiar și pentru tronsoanele în care drumurile expres ar fi putut răspunde nevoilor de trafic; (c) În timpul implementării, proiectele auditate au devenit mai costisitoare și au fost afectate de întârzieri, întrucât creșterea medie a prețului față de cel stabilit inițial în contract a fost de 23 % și întârzierile au fost, în medie, de 9 luni sau de 41 % față de termenul planificat.

Pe baza rezultatelor auditului, Curtea formulează următoarele recomandări:

(a) Comisia ar trebui să analizeze diferențele de costuri în materie de construcție a șoselelor, existente între statele membre, în vederea identificării cauzelor diferențelor semnificative de preț aferente și să se asigure că în viitor sunt aplicate cele mai bune practici în materie;

(b) cofinanțarea proiectelor rutiere de către UE ar trebui să fie condiționată de existența unor obiective clare, care să fie însoțite de indicatori privind reducerea duratei deplasării, creșterea siguranței rutiere, sporirea capacității și efectele asupra economiei. Cofinanțarea ar trebui să depindă de întrebuințarea unor soluții tehnice rezonabile și eficace din punctul de vedere al costurilor, care să fie în conformitate cu cele mai bune practici identificate și cu măsurile adoptate de către statele membre în vederea asigurării concurenței internaționale pe piețele naționale și/sau regionale ale construcțiilor, precum și în vederea axării sistemelor de achiziții pe obținerea ofertelor celor mai avantajoase din punct de vedere economic;

(c) Comisia ar trebui să promoveze schimbul celor mai bune practici între administrațiile rutiere naționale cu privire la soluțiile tehnice optime pentru proiectele rutiere, pe baza unor previziuni fiabile referitoare la trafic; și

(d) Comisia ar trebui să ia în considerare instituirea, la nivelul Uniunii Europene, a unei baze de date care să conțină informații cu privire la costurile unitare, destinată inginerilor care estimează costurile noilor proiecte, astfel încât beneficiarii să fie sprijiniți în vederea reducerii prețurilor de achiziție.

Persoana de contact:

Aidas Palubinskas

Ofițer de presă, Curtea de Conturi Europeană

Birou: +352 4398 45410 Tel. mobil: +352 621 552224

press@eca.europa.eu www.eca.europa.eu Twitter: @EUAuditorsECA


Side Bar

Mon compte

Gérez vos recherches et notifications par email


Aidez-nous à améliorer ce site