Navigation path

Left navigation

Additional tools


CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ

COMUNICAT DE PRESĂ

ECA/13/19

Luxemburg, 25 iunie 2013

Potrivit auditorului extern al UE, fondurile de urgență pentru lucrătorii disponibilizați ca urmare a globalizării ar trebui plătite mai rapid

Fondul special destinat să sprijine lucrătorii disponibilizați ca urmare a globalizării aduce doar o valoare adăugată limitată din partea UE și ar trebui înlocuit cu un sistem mai eficient, potrivit unui nou raport al Curții de Conturi Europene, instituția responsabilă de auditarea modului în care sunt cheltuite fondurile UE.

În perioada martie 2007 - decembrie 2012, peste 600 de milioane de euro au fost acordate din Fondul european de ajustare la globalizare lucrătorilor care și‑au pierdut locurile de muncă în urma unor disponibilizări în masă cauzate de schimbările tiparelor la nivelul comerțului mondial. Auditorii au constatat că majoritatea lucrătorilor eligibili au putut beneficia de o asistență personalizată și bine coordonată. Toate cazurile auditate au inclus însă măsuri de acordare a unui sprijin pentru venit care ar fi fost plătit oricum de statele membre. În toate cazurile examinate, sprijinul pentru venit a reprezentat 33 % din costurile rambursate. În plus, nu existau date adecvate care să permită măsurarea eficacității fondurilor în ceea ce privește reinserția profesională a lucrătorilor disponibilizați.

În recomandările formulate, auditorii arată că o alternativă de înlocuire a Fondului european de ajustare la globalizare ar putea fi reprezentată de adaptarea cadrului Fondului social european, pentru a se acorda sprijin mai rapid lucrătorilor.

„Dovezile colectate în cursul auditului nu ne‑au convins că Fondul european de ajustare la globalizare reprezintă cea mai bună soluție pentru furnizarea acestui sprijin specific atât de necesar”, a declarat domnul Ville Itälä, membrul Curții responsabil de raport. Acesta a mai adăugat că „ar fi mai eficace dacă, pur și simplu, s‑ar aduce o ajustare Fondului social european pentru a putea trata aceste probleme”.

Fondul european de ajustare la globalizare a fost conceput pentru a face față unor situații de urgență de scurtă durată şi punctuale. Sprijinul include cursuri de formare, ajutor pentru desfășurarea de activități independente, îndrumare profesională individualizată și asistență pentru plasarea personalului disponibilizat. Rata de cofinanțare de către FEG a diverselor măsuri poate fi de 50 % sau de 65 %, restul fiind acoperit de statul membru în cauză.

Note către editori:

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene se publică pe tot parcursul anului și prezintă rezultatele unor audituri selectate care au ca obiect domenii specifice ale bugetului UE sau aspecte specifice legate de gestiune.

În acest raport special (RS nr. 7/2013), intitulat „A generat Fondul european de ajustare la globalizare o valoare adăugată din partea Uniunii Europene în demersul de reinserție a lucrătorilor disponibilizați?”, Curtea a evaluat dacă contribuția adusă de Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) la facilitarea întoarcerii cât mai rapide pe piața muncii a lucrătorilor disponibilizați a fost eficace. Curtea a căutat să răspundă la următoarele întrebări: Au reușit toți lucrătorii afectați să beneficieze de măsuri personalizate în cadrul FEG și a existat o coordonare a măsurilor active de ocupare a forței de muncă cofinanțate prin FEG cu alte măsuri similare (și anume, FSE și măsuri finanțate de statele membre)? A fost FEG eficace din punctul de vedere al obiectivului de reinserție pe piața muncii? Este natura măsurilor FEG susceptibilă să genereze o valoare adăugată a Uniunii Europene? A fost procedura de aprobare din cadrul FEG pusă în aplicare cu promptitudine? S-au efectuat vizite la fața locului pentru opt cazuri din patru state membre (câte două în fiecare dintre următoarele state membre: Danemarca, Germania, Irlanda și Lituania) în care a fost implementat FEG.

Fondul european de ajustare la globalizare a fost creat în 2006 pentru a demonstra solidaritatea Uniunii Europene față de lucrătorii afectați de disponibilizările în masă. FEG este menit să faciliteze reinserția profesională a lucrătorilor respectivi prin acordarea unor contribuții financiare pentru pachete coordonate, cu durată limitată, de servicii personalizate. Astfel de pachete cuprind măsuri active de ocupare a forței de muncă precum cursuri de formare, ajutor pentru desfășurarea de activități independente, îndrumare profesională individualizată și asistență pentru plasarea personalului disponibilizat. De foarte multe ori, printre aceste măsuri se numără și acordarea de sprijin pentru venit, precum și diverse alte alocații care se plătesc lucrătorilor.

Lucrătorii disponibilizați pot beneficia de sprijin și prin Fondul social european, îndeosebi prin intermediul programelor de învățare pe tot parcursul vieții. Cu toate acestea, în timp ce obiectivul Fondului social european este de a remedia dezechilibrele structurale pe termen lung, FEG a fost conceput pentru a face față unor situații de urgență de scurtă durată şi punctuale.

Curtea a constatat că aproape toți lucrătorii care erau eligibili pentru FEG au putut beneficia de măsuri personalizate și bine coordonate, dar că orice măsură implementată în cadrul FEG ar fi putut fi eligibilă și în cadrul FSE, iar unele state membre au preferat să recurgă la FSE în detrimentul FEG. Auditorii au constatat, de asemenea, că nu au fost stabilite obiective cantitative în materie de reinserție și că datele existente nu au o calitate adecvată care să permită evaluarea eficacității măsurilor din punctul de vedere al reinserției profesionale a lucrătorilor. FEG a generat o valoare adăugată din partea Uniunii Europene atunci când a fost utilizat cu scopul de a cofinanța servicii prestate pentru lucrători disponibilizați sau alocații care nu existau, în mod normal, în cadrul sistemului indemnizațiilor de șomaj al statului membru în cauză.

Curtea a formulat următoarele recomandări:

(a) Statele membre și Comisia ar trebui să întreprindă demersurile necesare pentru a se asigura că sunt disponibile date actualizate și fiabile, astfel încât să poată fi monitorizată îndeplinirea obiectivelor și să poată fi comparate rezultatele diverselor măsuri.

(b) Parlamentul European, Consiliul și Comisia ar trebui să aibă în vedere limitarea finanțării acordate de UE la măsurile care au probabilitatea de a genera o valoare adăugată din partea Uniunii Europene în loc să finanțeze scheme naționale deja existente care acordă sprijin pentru veniturile lucrătorilor.

(c) Parlamentul European, Consiliul și Comisia ar trebui să analizeze, ca alternativă la mecanismul FEG actual, posibilitatea de a adapta cadrul FSE și alocările financiare din cadrul acestuia, cu scopul de a acorda un sprijin mai rapid lucrătorilor care sunt afectați de disponibilizări în masă.

Persoana de contact:

Aidas Palubinskas

Ofițer de presă, Curtea de Conturi Europeană

Birou: +352 4398 45410 Tel. mobil: +352 621 552224

press@eca.europa.eu www.eca.europa.eu Twitter: @EUAuditorsECA


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website