Navigation path

Left navigation

Additional tools

Potrivit auditorului extern al UE, sprijinul acordat de UE în vederea îmbunătățirii guvernanței în Egipt are un obiectiv lăudabil, dar este ineficace

Court of Auditors - ECA/13/18   18/06/2013

Other available languages: EN FR DE DA ES NL IT SV PT FI EL CS ET HU LT LV MT PL SK SL BG

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ

COMUNICAT DE PRESĂ

ECA/13/18

Luxemburg, 18 iunie 2013

Potrivit auditorului extern al UE, sprijinul acordat de UE în vederea îmbunătățirii guvernanței în Egipt are un obiectiv lăudabil, dar este ineficace

Un raport publicat de Curtea de Conturi Europeană este extrem de critic cu privire la ajutorul acordat de UE Egiptului în vederea îmbunătățirii guvernanței în anumite domenii primordiale în perioada de dinainte și de după revolta din ianuarie 2011. „Abordarea timidă și precaută nu a dat roade și a sosit momentul să se treacă la o abordare mai focalizată, care va conduce la rezultate semnificative și va garanta o utilizare mai bună a banilor plătiți de contribuabilii europeni”, a declarat domnul Karel Pinxten, membrul Curții responsabil de raport.

Auditul s‑a axat, pe de o parte, pe gestiunea finanțelor publice și pe combaterea corupției și, pe de altă parte, pe drepturile omului și pe democrație.

În perioada 2007-2013, UE a alocat Egiptului un ajutor în valoare de aproximativ 1 miliard de euro. Întrucât mai mult de jumătate din această sumă este canalizată prin intermediul trezoreriei egiptene, utilizându‑se mecanismul de ajutor cunoscut sub denumirea de „sprijin bugetar”, o încredere considerabilă este acordată modului în care sunt gestionate finanțele publice în Egipt.

Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) nu au reușit să asigure remedierea de către autoritățile egiptene a deficiențelor majore care afectează gestiunea finanțelor publice. Lipsa transparenței bugetare, o funcție de audit ineficace și corupția endemică reprezintă exemple ale acestor deficiențe. Comisia și SEAE nu au reacționat la lipsa de progrese prin adoptarea unor măsuri decisive care să asigure răspunderea pentru gestiunea unor fonduri considerabile ale UE, aceste fonduri continuând să fie acordate în mod direct autorităților egiptene.

În mod similar, progresele realizate în urma intervențiilor UE pentru sprijinirea drepturilor omului și a democrației au fost limitate. Principalul program în domeniul drepturilor omului a fost în mare parte lipsit de succes. Programul a suferit întârzieri la demarare și a fost afectat de atitudinea negativă a autorităților egiptene. Comisia și SEAE nu au utilizat pârghiile financiare și politice pe care le aveau la dispoziție pentru a înlătura această intransigență, fiind așadar necesar să se renunțe în mod complet la anumite elemente ale programului. Fondurile canalizate prin organizațiile societății civile nu erau suficiente pentru a avea un impact vizibil.

În urma revoltei populare, nu s‑au introdus inițiative noi majore pentru a se aborda aspecte esențiale privind drepturile omului, iar măsurile adoptate au avut un impact redus până în prezent. În revizuirea care a avut loc ulterior, nu s‑a pus în mod suficient accentul pe drepturile femeilor și ale minorităților, în ciuda nevoii imperative de a se lua măsuri urgente pentru a se contracara valul de intoleranță crescândă.

Note către editori:

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene se publică pe tot parcursul anului și prezintă rezultatele unor audituri selectate care au ca obiect domenii specifice ale bugetului UE sau aspecte specifice legate de gestiune.

În acest raport special (RS nr. 4/2013), intitulat „Cooperarea Uniunii Europene cu Egiptul în domeniul guvernanței”, Curtea a evaluat dacă Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) au gestionat în mod eficace sprijinul acordat de UE pentru a îmbunătăți guvernanța în Egipt înainte și după revolta din ianuarie 2011. Raportul conține multe constatări ilustrative care oferă o imagine asupra lipsei de eficacitate a ajutorului oferit de UE în ceea ce privește îmbunătățirea guvernanței în Egipt.

Gestiunea finanțelor publice

Lipsa transparenței bugetare și a răspunderii pentru actul de gestiune

  • O serie de domenii importante ale bugetului sunt lipsite de transparență. Cheltuielile militare nu sunt declarate și, în plus, nu există informații cu privire la cheltuielile administrației prezidențiale [a se vedea punctul 47 litera (a)].

  • O sumă de cel puțin 36 de miliarde de lire egiptene (aproximativ 4 miliarde de euro), echivalentul a 2,4 % din PIB-ul egiptean, este deținută de autoritățile egiptene în afara bugetului de stat, în așa-numitele „fonduri speciale”. Nu se cunosc nici volumul exact al acestor fonduri, nici scopurile sau modalitățile în care se utilizează acestea [a se vedea punctul 47 litera (b)].

  • Nu s-au realizat deloc progrese în ceea ce privește reforma auditului extern. Organizația Centrală de Audit (Central Auditing Organisation - CAO), instituția supremă de audit a Egiptului, era direct subordonată președintelui Mubarak, iar rapoartele sale de audit sunt în cea mai mare parte secrete. Lipsa de reformă și de transparență a CAO constituie un impediment grav în calea îmbunătățirii gestiunii finanțelor publice [a se vedea punctul 47 litera (c)].

În ciuda problemelor grave cu care se confruntă Egiptul în domeniul corupției, UE nu a realizat prea multe, prin intermediul ajutorului său, în direcția abordării directe a acestora. În alte țări, unele programe de sprijin bugetar acordat de UE cuprindeau condiții speciale referitoare la corupție, dar nu același lucru s-a întâmplat și în cazul Egiptului. Trebuie de asemenea menționat faptul că Comisia este singurul donator care a acordat sprijin bugetar Egiptului.

Drepturile omului și democrația

O caracteristică esențială a acordului de asociere dintre UE și Egipt constă în aceea că se insistă asupra respectării principiilor democratice și a drepturilor fundamentale ale omului, fapt ce reflectă angajamentul de lungă durată asumat de UE de a promova drepturile omului și democrația în cadrul relațiilor sale internaționale, astfel cum se arată la articolul 21 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană.

Principalul program era afectat de numeroase probleme, multe dintre acestea având drept cauză lipsa de angajament din partea autorităților egiptene:

  • la 30 de luni de la semnarea acordului de finanțare, doar 22 % din fonduri fuseseră cheltuite [a se vedea punctul 29 litera (b)];

  • o componentă majoră (4 milioane de euro) vizând consolidarea capacității organizațiilor societății civile a fost anulată [a se vedea punctul 29 litera (c)].

De la revoltă încoace, drepturile minorităților sunt din ce în ce mai periclitate, violențele sectare s-au intensificat, creștinii fiind grupul care este cel mai grav afectat de acestea. Anchetele în legătură cu violențele fie au avansat extrem de încet, fie sunt inexistente.

În ceea ce privește drepturile femeilor, în urma revoltei, noul parlament a cerut desființarea unui număr de instituții care sprijineau aceste drepturi. Parlamentul a mai solicitat și reducerea vârstei legale de căsătorie, dezincriminarea mutilării genitale feminine și revizuirea Legii privind statutul persoanelor și a Legii copilului în conformitate cu principiile Sharia (a se vedea punctul 63 din raport).

Recomandări

Recomandările cuprinse în raportul Curții (punctele 80-82) au fost practic acceptate în totalitate de Comisie și de SEAE.


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website