Navigation path

Left navigation

Additional tools


CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ

ECA/12/55

Luxemburg, 14 ianuarie 2013

Eficiența energetică în UE: obiectivele privind investițiile nu au fost realizate; perioada medie de amortizare depășește 50 de ani (în cazuri extreme, 150 de ani)

Costul consumului crescut de energie, epuizarea rezervelor de combustibili fosili și efectul activităților umane asupra schimbărilor climatice de la nivel mondial sunt vectori ai politicilor recente privind eficiența energetică. Începând cu 2000, Uniunea Europeană, prin fondurile politicii sale de coeziune, a cheltuit aproximativ cinci miliarde de euro pentru cofinanțarea de măsuri privind eficiența energetică în statele membre. Atât Comisia Europeană, cât și statele membre sunt responsabile de buna gestiune financiară a acestor fonduri.

Curtea de Conturi Europeană a evaluat dacă investițiile în eficiența energetică efectuate în cadrul politicii de coeziune prezentau un bun raport cost‑eficacitate.

Curtea a constatat că proiectele selectate pentru finanțare de autoritățile statelor membre nu aveau obiective raționale din perspectiva raportului cost-eficacitate, și anume costul pe unitate de energie economisită. Obiectivele proiectelor erau economisirea de energie și îmbunătățirea confortului, dar proiectele nu erau selectate pentru finanțare pe baza potențialului lor de a produce avantaje financiare prin economisirea de energie, ci, mai degrabă, pe baza faptului că, în general, clădirile care făceau obiectul acestor proiecte erau privite ca „pregătite” pentru finanțare dacă necesitau renovare și dacă documentația acestora respecta cerințele.

„Niciunul dintre proiectele pe care le‑am analizat nu conținea o evaluare a nevoilor sau, cel puțin, o analiză a potențialului de economisire a energiei în raport cu investițiile efectuate”, a declarat domnul Harald Wögerbauer, membrul Curții responsabil de acest raport. „Statele membre utilizau acești bani în principal pentru renovarea clădirilor publice, în timp ce eficiența energetică reprezenta, în cel mai bun caz, o preocupare de ordin secundar.”

Perioada de amortizare planificată pentru investiții era, în medie, de 50 de ani, iar în anumite cazuri putea ajunge la 150 de ani, ceea ce înseamnă că fondurile nu erau cheltuite în mod rațional, întrucât durata de viață a componentelor sau a clădirilor renovate este mai scăzută. Această situație poate fi considerată, în mare măsură, ca reprezentând o pierdere din punctul de vedere al eficienței energetice.

Note către editori:

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene se publică pe tot parcursul anului și prezintă rezultatele unor audituri selectate care au ca obiect domenii specifice ale bugetului UE sau aspecte specifice legate de gestiune.

Acest raport special (RS nr. 21/2012), intitulat „Raportul cost-eficacitate al investițiilor în eficiența energetică efectuate în cadrul politicii de coeziune”, a urmărit să evalueze dacă investițiile în eficiența energetică efectuate în cadrul politicii de coeziune prezentau un bun raport cost‑eficacitate. Pentru a putea furniza un răspuns, Curtea a întrebat dacă (i) au fost stabilite, în cadrul programării și al finanțării, condițiile adecvate pentru a permite realizarea unor investiții în eficiența energetică cu un bun raport cost‑eficacitate și dacă (ii) proiectele privind eficiența energetică a clădirilor publice prezentau un bun raport cost-eficacitate.

Auditul a fost realizat în Republica Cehă, Italia și Lituania – țările care au primit cele mai mari contribuții din partea Fondului de coeziune și a Fondului european de dezvoltare regională pentru măsuri privind eficiența energetică pentru perioada de programare 2007-2013 și care au alocat, de asemenea, cele mai mari sume pentru proiecte până în 2009. Auditul a inclus o examinare a patru programe operaționale și a unui eșantion de 24 de proiecte de investiții privind eficiența energetică a clădirilor publice.

Auditul a concluzionat că nu au fost stabilite, în cadrul programării și al finanțării, condițiile adecvate pentru a permite realizarea unor investiții în eficiența energetică cu un bun raport cost-eficacitate și că proiectele auditate privind eficiența energetică a clădirilor publice nu prezentau un bun raport cost-eficacitate. Această situație se explică prin faptul că programele operaționale auditate nu au beneficiat de evaluări adecvate ale nevoilor pentru a identifica sectoarele specifice în care se pot obține economii de energie și opțiunile pentru obținerea acestor economii într‑un mod care să asigure un bun raport cost-eficacitate, justificând astfel măsurile alese și costul acestora.

Conceptul de cost-eficacitate sau cel mai bun raport între resursele utilizate și rezultatele obținute nu a fost un factor determinant în momentul în care statele membre au alocat finanțarea pentru măsuri privind eficiența energetică și pentru proiecte concrete. De asemenea, acest concept nu a făcut parte din evaluarea Comisiei anterioară aprobării programelor operaționale.

Deși toate proiectele auditate au înregistrat realizările fizice planificate, cum ar fi înlocuirea ferestrelor și a ușilor sau izolarea pereților și a acoperișurilor, costul raportat la eventualele economii de energie era ridicat. Un criteriu mai important decât eficiența energetică era necesitatea renovării clădirilor publice. Deși proiectele auditate vizau economisirea de energie și îmbunătățirea confortului, acestea nu au generat un bun raport între economiile de energie și costul corespunzător al investițiilor. Perioada medie de amortizare planificată pentru investiții era de aproximativ 50 de ani, interval care este mult prea lung având în vedere durata de viață a componentelor renovate și chiar a clădirilor înseși.

Auditurile energetice fie nu erau obligatorii (Italia, Lituania), fie, în cazul în care erau impuse (Republica Cehă), opțiunile de investiții recomandate în cadrul acestora erau mult prea costisitoare. În 18 dintre cele 24 de proiecte auditate, nu au putut fi verificate economiile reale de energie deoarece acestea nu au fost măsurate în mod fiabil.

Pentru a ameliora investițiile în eficiența energetică, Curtea recomandă Comisiei să se asigure că finanțarea acordată prin politica de coeziune pentru măsurile privind eficiența energetică se supune următoarelor condiții: realizarea unei evaluări adecvate a nevoilor, efectuarea unei monitorizări regulate, utilizarea unor indicatori de performanță comparabili, precum și utilizarea unor criterii transparente de selecție a proiectelor și a unor costuri standard de investiție pe unitate de energie care trebuie economisită, cu o perioadă simplă de amortizare maximă acceptabilă.

Persoană de contact:

Aidas Palubinskas

Ofițer de presă, Curtea de Conturi Europeană

Birou: +352 4398 45410 Tel. mobil: +352 621 552224

press@eca.europa.eu www.eca.europa.eu Twitter: @EUAuditorsECA


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website