Chemin de navigation

Left navigation

Additional tools


CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ

DISCURS

ECA/12/45

Bruxelles, 6 noiembrie 2012

Discursul domnului Vítor Caldeira,
preşedintele Curţii de Conturi Europene

Prezentarea rapoartelor anuale 2011

COMISIA PENTRU CONTROL BUGETAR

A PARLAMENTULUI EUROPEAN

În cazul unor eventuale diferenţe faţă de textul scris, prevalează informaţiile transmise oral.

Stimate domnule preşedinte Theurer, stimaţi membri,

Îmi face o deosebită onoare să pot prezenta, în faţa dumneavoastră, Raportul anual al Curţii de Conturi Europene referitor la execuţia bugetului UE pentru exerciţiul financiar 2011.

Concluziile Curţii pentru exercițiul 2011 nu constituie o surpriză, dat fiind că mecanismele actuale de gestionare a fondurilor UE sunt utilizate de un anumit număr de ani. Conturile aferente exercițiului 2011 prezintă în mod fidel situaţia financiară a Uniunii Europene, precum şi rezultatele operaţiunilor acesteia şi fluxurile sale de numerar pentru exercițiul 2011. Veniturile și angajamentele de plată nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare. În schimb, plățile au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare, indicele de eroare estimat pentru ansamblul bugetului UE fiind de 3,9 %. Indicele de eroare estimat s-a menținut la un nivel similar cu cel pentru 2010, care s-a cifrat la 3,7 %.

Mesajul care se desprinde din acest raport anual este coerent cu mesajele din anii anteriori, însă relevanța sa din acest an este mai mare ca oricând. În condițiile în care, în prezent, finanțele publice europene sunt supuse unor presiuni puternice, există încă loc de îmbunătățiri pentru ca fondurile UE să fie cheltuite într-un mod mai eficient și mai bine direcționat.

Mai simplu spus, Curtea a identificat prea multe cazuri în care fondurile UE nu își ating ținta sau nu sunt folosite în mod optim. Printre exemplele incluse în raport se numără:

  • subvenții acordate pentru terenuri declarate ca „pășuni permanente”, în pofida faptului că aceste suprafețe erau acoperite parţial cu pădure deasă;

  • cursuri de formare care erau destinate în mod specific angajaților din sectorul electronicii au fost urmate de angajați din alte sectoare;

  • rambursarea costurilor aferente unei clădiri declarate ca fiind utilizată în scop agricol, deși, în realitate, clădirea era utilizată în alte scopuri;

  • supradeclararea, în cadrul unor proiecte de cercetare, a costurilor de personal;

  • cazuri de beneficiari ai asistenței pentru dezvoltare care nu au respectat regula de origine atunci când au achiziționat echipamente și

  • cazuri în care procedurile de achiziții publice menite să asigure un raport optim costuri‑beneficii nu s-au desfășurat în mod corespunzător.

Așa cum reiese din aceste exemple, Curtea a identificat erori care afectează plățile în cadrul a numeroase programe și sisteme diferite de cheltuieli. De asemenea, Curtea a constatat că, per ansamblu, sistemele de control examinate erau doar parțial eficace. Cu alte cuvinte, acestea nu își valorificau pe deplin potențialul de a preveni sau de a detecta și a corecta erorile.

De fapt, Curtea a ajuns la concluzia că doar două domenii (sau „grupuri de politici”) nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare în 2011. Aceste domenii sunt Relații externe, ajutor și extindere și Cheltuielile administrative și alte cheltuieli.

Celelalte cinci grupuri de politici au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare, în special grupurile care includ domeniul dezvoltării rurale și pe cel al politicii regionale. Indicele de eroare estimat de Curte pentru cheltuielile din grupul de politici Dezvoltare rurală, mediu, pescuit și sănătate (domeniul de cheltuieli cel mai susceptibil să conțină erori) s-a cifrat la 7,7 %. Indicele de eroare estimat pentru grupul de politici Politica regională, energie și transporturi s-a menținut, de asemenea, la un nivel ridicat, și anume la 6,0 %.

Curtea a constatat că, în aceste domenii, statele membre nu își îndeplinesc în totalitate obligațiile. Autoritățile naționale trebuie să dea dovadă de un angajament mai mare față de gestionarea și controlul fondurilor UE, deoarece ele sunt cele care asigură prima și cea mai importantă linie de apărare în vederea protejării intereselor financiare ale cetăţenilor UE.

Curtea a identificat numeroase cazuri de deficiențe ale controalelor. De exemplu, pentru peste 60 % din operațiunile auditate în domeniul politicii regionale, care erau afectate de eroare, autoritățile statelor membre dispuneau de informații suficiente care le‑ar fi permis detectarea și corectarea a cel puțin unei părți din erori înainte de a solicita Comisiei rambursarea cheltuielilor.

În mod similar, în ceea ce privește domeniul dezvoltării rurale, Curtea a constatat că verificările la fața locului nu fuseseră întotdeauna desfășurate în mod corespunzător. Am menționat mai devreme cazul unei clădiri declarate incorect ca fiind utilizată în scop agricol. Acesta este un exemplu de eroare care nu a fost corectată, în pofida unei verificări la fața locului efectuate de agenția de plăți.

Erorile ar putea fi deci reduse dacă sistemele actuale ar fi aplicate cu o mai mare eficacitate. Însă aceste sisteme, la fel ca și sistemele de cheltuieli vizate, mai pot fi și îmbunătățite.

Uniunea Europeană nu își permite să aștepte. Este necesar şi este posibil să se acţioneze acum. Statele membre ar trebui să convină asupra unor norme îmbunătățite și să asigure apoi aplicarea lor.

La rândul său, Comisia Europeană trebuie, de asemenea, să asigure o supraveghere mai intensă a statelor membre. Pentru aceasta, Comisia are însă nevoie de informații fiabile din partea statelor membre cu privire la modul în care sunt cheltuite fondurile UE și la corecțiile financiare și recuperările pe care acestea le efectuează.

M-am referit până acum la procentul de 80 % din fondurile UE care sunt gestionate de statele membre, însă restul de 20 % din fonduri sunt gestionate direct de către Comisie, inclusiv în domeniul vital al cercetării. Comisia ar trebui să ofere un exemplu de bune practici prin modul în care gestionează respectarea condițiilor de acordare a granturilor UE.

Cu toate acestea, Curtea a concluzionat că domeniul Cercetare și alte politici interne a fost afectat de un nivel semnificativ de eroare. Indicele de eroare estimat de Curte pentru acest grup de politici a fost de 3 % pentru 2011.

Multe dintre tipurile de erori și de deficiențe ale controalelor care au fost identificate în domeniul cercetării au fost similare celor identificate în domeniile care fac obiectul gestiunii partajate. Sursa principală de eroare a fost supradeclararea costurilor de către beneficiari pentru proiectele finanțate de programele-cadru de cercetare.

Conform normelor, declarațiile de cheltuieli trebuie să fie însoțite de certificate de audit emise de societăți de audit independente. Curtea a constatat erori în peste 80 % din proiectele examinate care erau însoțite de un certificat de audit pozitiv.

De asemenea, Curtea a constatat că plățile intermediare și finale din cadrul grupului de politici Relații externe, ajutor și extindere au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare. Și acest domeniu se află în mare măsură sub gestiunea directă a Comisiei. O altă constatare a Curții a fost că plățile din cadrul fondurilor europene de dezvoltare au fost și ele afectate de un nivel semnificativ de eroare.

O altă modalitate prin care Comisia se achită de responsabilitatea care îi revine pentru execuția bugetului UE este raportarea cu privire la gestiunea financiară. Aceasta include raportarea cu privire la regularitatea operațiunilor și la performanța obținută.

Curtea a observat că suma pe care directorii generali ai Comisiei o consideră a fi expusă riscului de neregularitate s-a majorat de la 0,4 miliarde de euro în 2010 la 2,0 miliarde de euro în 2011. Această estimare reflectă faptul că serviciile Comisiei admit existența unui risc ridicat de eroare în domeniul dezvoltării rurale, al coeziunii și al cercetării.

Cu toate acestea, Curtea consideră că este posibil ca suma expusă la risc să fi fost subestimată, dat fiind că aşa-numitul „indice de eroare reziduală”, care stă la baza acestei sume, nu era încă, în 2011, un indicator fiabil al gradului în care operaţiunile rămân afectate de un nivel semnificativ de eroare după aplicarea procedurilor de control.

Raportările Comisiei cu privire la performanţă fac obiectul unui capitol din raportul anual al Curții, intitulat „Obținerea de rezultate pornind de la bugetul UE”.

Comisia utilizează două instrumente principale pentru a raporta cu privire la performanţă, și anume noul raport de evaluare a finanțelor Uniunii pe baza rezultatelor obținute şi rapoartele anuale de activitate ale direcțiilor generale din cadrul Comisiei.

Aşa cum afirma şi în avizul său emis acum câteva luni, Curtea consideră că primul raport de evaluare publicat în februarie 2012 prezintă o valoare adăugată limitată şi recomandă Parlamentului European, Consiliului și Comisiei să identifice soluţii pentru ca acesta să devină mai util în demersul de optimizare a raportului costuri-beneficii obținut în urma cheltuirii fondurilor UE.

De asemenea, Comisia ar trebui să amelioreze calitatea rapoartelor anuale de activitate. Curtea a examinat rapoartele anuale de activitate ale trei direcții generale: Agricultură și Dezvoltare Rurală, Politica Regională și Dezvoltare și Cooperare. În urma acestei examinări, s-a constatat că indicatorii de performanţă ar putea fi definiți astfel încât să aibă un caracter mai relevant în raport cu îndeplinirea obiectivelor în materie de politici. Mai mult, niciuna dintre cele trei direcţii generale nu a raportat cu privire la economicitate și la eficiență.

Capitolul referitor la „Obținerea de rezultate pornind de la bugetul UE” include şi o serie de învăţăminte desprinse din rapoartele speciale ale Curții din 2011, care sunt relevante în vederea îmbunătăţirii raportării cu privire la performanţă. Printre altele, Curtea recomandă Comisiei:

  • să utilizeze analize, de o calitate adecvată, ale nevoilor, pentru a se concentra asupra rezultatelor și impacturilor pe care dorește să le obțină;

  • să definească obiective de politici care să contribuie la demonstrarea valorii adăugate aduse de UE şi

  • să colaboreze cu statele membre în vederea îmbunătățirii calității și a caracterului actual al datelor transmise.

Stimate domnule preşedinte Theurer, stimați membri,

Gestiunea financiară a UE nu se ridică încă la standardele necesare. Numeroase probleme identificate de noi în trecut persistă, chiar dacă la o scară mai redusă.

Aceste probleme sunt mai importante ca niciodată și avem acum posibilitatea de a le trata cauzele subiacente, în contextul dezbaterii actuale a propunerilor legislative pentru următorul cadru financiar. Din 2010, Curtea a subliniat, de asemenea, necesitatea introducerii unor sisteme de cheltuieli mai simple, cu obiective mai clare, cu definirea unor rezultate care să fie mai uşor de măsurat şi cu mecanisme de control mai eficace din punctul de vedere al costurilor.

Raportul anual 2011 include numeroase recomandări specifice, la fel ca avizele pe care Curtea le-a emis cu privire la diferite propuneri. De asemenea, avizele conţin observaţii referitoare la noile provocări care pot apărea la nivelul gestiunii financiare și la nivelul obligației de a da seamă cu privire la gestiunea finanțelor.

În ceea ce privește propunerile referitoare la cadrul strategic comun care va acoperi domeniile de cheltuieli cele mai expuse la erori, Curtea atrage atenția asupra necesității de a se consolida rolul de supraveghere al Comisiei, de a se îmbunătăți mecanismele de corecție financiară și de a se asigura mecanisme adecvate de audit şi de control pentru instrumentele financiare.

Stimate domnule preşedinte Theurer, stimați membri,

Trecem printr-o perioadă dificilă. Statele membre trebuie să convină asupra unor norme îmbunătăţite cu privire la cheltuirea fondurilor UE și să asigure, alături de serviciile Comisiei, punerea lor în aplicare în mod corespunzător. În acest fel, bugetul UE ar putea fi utilizat într-un mod mai eficient şi mai eficace pentru a oferi o valoare adăugată mai mare pentru cetăţeni. Acesta este mesajul raportului anual al Curţii de Conturi Europene, pe care am avut onoarea să vi-l prezint astăzi.

Este un mesaj care vizează, în esență, îmbunătăţirea modului în care se răspunde de gestiunea fondurilor UE. Toate instituţiile UE trebuie să depună eforturi pentru a atinge acest obiectiv, pe care Curtea l-a plasat în centrul strategiei sale pentru anii viitori.

Vă mulţumesc pentru atenţia acordată.


Side Bar

Mon compte

Gérez vos recherches et notifications par email


Aidez-nous à améliorer ce site