Chemin de navigation

Left navigation

Additional tools

CONSILIUL EUROPEAN – CONCLUZII Bruxelles, 07-08/02/2013 (MULTIANNUAL FINANCIAL FRAMEWORK)

Conseil de l'Europe - DOC/13/2   08/02/2013

Autres langues disponibles: FR EN DE DA ES NL IT SV PT FI EL CS ET HU LT LV MT PL SL BG GA

Concluzii –7 - 8 februarie 2013

Concluzii –7 - 8 februarie 2013

Concluzii –7 - 8 februarie 2013

COMISIA EUROPEANĂ

Secretariatul General

D/13/2

Bruxelles, 8 februarie 2013

CONSILIUL EUROPEAN CONCLUZII
Bruxelles, 07-08/02/2013
(MULTIANNUAL FINANCIAL FRAMEWORK)

Î În anexă, se pun la dispoziția delegațiilor concluziile Consiliului European (7-8 februarie 2013) privind punctul referitor la Cadrul Financiar Multianual1.

________________________

DISPOZIȚII GENERALE

  1. În ultimii ani, Uniunea Europeană și statele sale membre au luat măsuri importante pentru a răspunde la provocările aduse de criza economică și financiară. Privind spre viitor, următorul cadru financiar multianual (CFM) trebuie să asigure o direcționare a bugetului Uniunii Europene care să scoată Europa din criză. Bugetul Uniunii Europene trebuie să constituie un catalizator al creșterii economice și al locurilor de muncă în întreaga Europă, în special prin imprimarea unui efect de pârghie pentru investițiile productive și de capital uman. În viitorul cadru financiar multianual, cheltuielile ar trebui să fie mobilizate în sprijinul creșterii, al ocupării forței de muncă, al competitivității și al convergenței, în conformitate cu Strategia Europa 2020. În același timp, pe măsură ce se consolidează disciplina fiscală în Europa, este esențial ca viitorul CFM să reflecte eforturile de consolidare întreprinse de statele membre pentru a orienta deficitul și datoria pe o cale mai sustenabilă. Valoarea fiecărui euro cheltuit trebuie atent analizată, asigurând o creștere a valorii adăugate europene și a calității cheltuielilor în cadrul viitorului CFM, nu în cele din urmă prin punerea în comun a resurselor, acționând ca un catalizator și oferind economii de scară, efecte transfrontaliere și de contaminare pozitive, contribuind astfel la realizarea mai eficace sau mai rapidă a țintelor comune de politică convenite și reducând cheltuielile la nivel național. Creșterea economică și ocuparea forței de muncă durabile vor fi reluate numai dacă se va urmări o abordare consecventă și de anvergură, care să combine o consolidare fiscală inteligentă, prin care să se mențină investițiile în viitoarea creștere, politici macroeconomice solide și o strategie activă de ocupare a forței de muncă, care să mențină coeziunea socială. Politicile UE trebuie să fie consecvente cu principiile subsidiarității, proporționalității și solidarității, oferind în același timp o reală valoare adăugată.

  1. Viitorul cadru financiar trebuie să asigure nu numai nivelul adecvat al cheltuielilor, ci și calitatea acestora. Calitatea cheltuielilor va permite o dezvoltare mai bună a politicilor, profitându-se astfel pe deplin de oportunitățile pe care acestea le oferă în materie de valoare adăugată europeană, în special în perioadele în care se impun restricții mari asupra bugetelor naționale. Prin urmare, toate instrumentele de finanțare ar trebui să fie utilizate cât mai eficient cu putință. Eforturile de ameliorare a calității cheltuirii fondurilor Uniunii trebuie să includă, printre altele, mai buna guvernanță a politicilor, inclusiv anumite condiționalități, concentrarea și orientarea mai precisă a fondurilor, atunci când este posibil, pentru toate programele și instrumentele de finanțare de la toate rubricile, în domeniile care au contribuție maximă în ceea ce privește creșterea, crearea de locuri de muncă și competitivitatea. Ar trebui să se asigure raportarea periodică la nivel politic a evaluării rezultatelor tuturor politicilor și instrumentelor de finanțare. În plus, elementele care asigură o calitate adecvată a cheltuielilor trebuie să includă flexibilitatea, stimulentele, concentrarea fondurilor pe măsurile care favorizează creșterea economică, evaluarea și revizia, accentul pus pe rezultate, simplificarea acordării, o asistență tehnică corespunzătoare, aplicarea principiului concurenței la selectarea proiectelor și o utilizare adecvată a instrumentelor financiare. Concluziile includ un număr de elemente care prevăd aplicarea principiilor de mai sus. În plus, toate instituțiile Uniunii ar trebui să depună toate eforturile pentru ca legislația sectorială aplicabilă instrumentelor de finanțare relevante să includă dispoziții menite să îmbunătățească calitatea cheltuirii.

  1. Pentru a permite realizarea unei evaluări detaliate a calității cheltuirii consecventă cu raportul anual de evaluare a finanțelor Uniunii prezentat de Comisie în temeiul articolului 318 din TFUE, Comisia va transmite în fiecare an Consiliului și Parlamentului European un raport de sinteză privind toate programele din CSC (cadrul strategic comun) - pe baza rapoartelor anuale de implementare ale statelor membre - precum și o sinteză a tuturor evaluărilor disponibile ale programelor. În plus, două rapoarte strategice privind programele din CSC vor fi prezentate pe parcursul perioadei de programare.

  1. Noul CFM va acoperi perioada de șapte ani dintre 2014 și 2020 și va fi întocmit având în vedere o Uniune Europeană cu 28 de state membre, pornind de la ipoteza de lucru că, în 2013, Croația va adera la Uniune.

  1. Cheltuielile vor fi grupate sub șase rubrici menite să reflecte prioritățile politice ale Uniunii și oferind flexibilitatea necesară în interesul alocării eficiente a resurselor.

Cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020 va avea următoarea structură:

  • subrubrica 1a, „Competitivitate pentru creștere economică și locuri de muncă”, care va include mecanismul Conectarea Europei;

  • subrubrica 1b, „Coeziune economică, socială și teritorială”;

  • rubrica 2, „Creștere durabilă: resurse naturale”, care va include un subplafon pentru cheltuieli legate de piață și plăți directe;

  • rubrica 3, „Securitate și cetățenie”;

  • rubrica 4, „Europa globală”;

  • rubrica 5, „Administrație”, care va include un subplafon pentru cheltuieli administrative;

  • rubrica 6, „Compensări”.

  1. Consiliul European a ajuns la un acord politic conform căruia cifra maximă totală a cheltuielilor pentru UE 28 pentru perioada 2014-2020 este de 959 988 de milioane EUR în credite de angajament, reprezentând 1,00 % din VNB-ul UE și de 908 400 de milioane EUR în credite de plată, reprezentând 0,95 % din VNB-ul UE. Defalcarea creditelor de angajament este descrisă mai jos. Aceleași sume sunt menționate și în tabelul care figurează în anexa I, care stabilește, de asemenea, calendarul creditelor de plată. Toate cifrele sunt exprimate în prețuri constante la nivelul anului 2011. Se vor realiza ajustări tehnice anuale automate pentru inflație. Aceasta este baza pe care Consiliul va solicita aprobarea Parlamentului European, în conformitate cu articolul 312 alineatul (2) din TFUE, care stipulează adoptarea de către Consiliu a regulamentului privind CFM după aprobarea Parlamentului European.

Pentru a se asigura posibilitatea Uniunii de a-și îndeplini toate obligațiile financiare care rezultă din angajamentele existente și viitoare în perioada 2014-2020 în conformitate cu articolul 323 din TFUE, se vor stabili norme specifice pentru gestionarea plafoanelor de plăți anuale.

Datele statistice și prognozele utilizate pentru a stabili eligibilitatea și pachetele financiare pentru fondurile CSC, precum și pentru calcularea VNB-ului total sunt cele utilizate de Comisie la actualizarea propunerii de regulament privind CFM în iulie 2012 - COM(2012) 388.

  1. Ținând seama de nevoile financiare necesare pentru a dezvolta investițiile în Europa și de obiectivul de a maximiza efectul de levier al acțiunilor finanțate din bugetul UE, instrumentele financiare, inclusiv obligațiunile pentru finanțarea proiectelor, vor fi folosite în manieră mai amplă, ca parte a punerii în aplicare a următorului CFM. Instrumentele financiare trebuie să se adreseze unuia sau mai multor obiective de politică specifice ale Uniunii, să funcționeze pe baze nediscriminatorii, să aibă o dată limită clară, să respecte principiile bunei gestiuni financiare și să fie complementare instrumentelor tradiționale, cum ar fi granturile. Răspunderea financiară a Uniunii pentru astfel de instrumente financiare în următorul cadru financiar multianual va fi limitată la contribuția bugetului UE și nu va da naștere unor pasive contingente pentru bugetul Uniunii.

Instrumentele financiare pot fi implementate doar atunci când îndeplinesc condițiile stricte care figurează în noul Regulament financiar. Finanțarea instrumentelor financiare de la bugetul UE ar trebui să aibă loc doar la o scară rezonabilă și doar acolo unde se creează valoare adăugată.

  1. Angajamentele restante - RAL (reste à liquider) reprezintă un produs secundar inevitabil al programării multianuale și al creditelor diferențiate. Totuși, din diverse motive, până la sfârșitul cadrului financiar pentru perioada 2007-2013, RAL vor fi semnificativ mai ridicate decât se aștepta. În consecință, pentru a asigura un nivel și un profil gestionabil al plăților în cadrul tuturor rubricilor, mai multe inițiative fac parte integrantă din acordul privind cadrul financiar pentru perioada 2014-2020:

  • nivelurile angajamentelor sunt stabilite la un nivel corespunzător în cadrul tuturor rubricilor;

  • normele privind dezangajarea se vor aplica cu strictețe în cadrul tuturor rubricilor, în special normele privind dezangajările automate;

  • ratele de prefinanțare sunt reduse comparativ cu perioada 2007-2013;

  • nu se prevede caracterul degresiv al angajamentelor anuale pentru procedurile legate de „plasa de siguranță” regională din cadrul politicii de coeziune, în vederea contribuției la realizarea unui profil gestionabil al angajamentelor și al plăților;

  1. UE are responsabilitatea, prin intermediul anumitor condiționalități, al unor verificări amănunțite și al măsurării eficiente a performanțelor, să asigure o cheltuire corectă a fondurilor. De asemenea, trebuie să răspundă nevoii de simplificare a programelor sale de cheltuieli, pentru a reduce sarcina administrativă și costurile pentru beneficiarii acestora și pentru toate părțile implicate, atât la nivelul UE, cât și la nivel național. Întreaga legislație sectorială referitoare la următorul CFM, precum și noul Regulament financiar și Acordul interinstituțional privind cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară ar trebui, în consecință, să conțină elemente substanțiale care să contribuie la simplificarea și îmbunătățirea responsabilității și a cheltuirii cu eficacitate a fondurilor UE. Se va face un efort special, atât în ceea ce privește legislația, cât și în ceea ce privește punerea sa în aplicare, pentru a asigura respectarea deplină a principiilor subsidiarității și proporționalității și faptul că în definirea unor norme mai puțin stricte se ține seama de caracterul specific al micilor programe din statele membre care cuprind o singură regiune.

  1. Realizarea în mod optim a obiectivelor în unele domenii de politică depinde de integrarea priorităților precum protecția mediului într-o serie de instrumente din alte domenii de politică. Obiectivele legate de acțiunea împotriva schimbărilor climatice vor reprezenta cel puțin 20 % din cheltuielile Uniunii în perioada 2014-2020 și vor fi, în consecință, reflectate în instrumentele adecvate pentru a garanta că acestea contribuie la consolidarea securității energetice, construind o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, eficientă din punct de vedere al resurselor și rezistentă la schimbările climatice, care va spori competitivitatea Europei și va crea mai multe locuri de muncă și mai ecologice.

  1. Pentru a permite bugetului UE să își joace rolul esențial în stimularea creșterii economice, a creării de locuri de muncă și a competitivității, trebuie să se adopte în prezent următoarele texte legislative, cât mai repede posibil, în conformitate cu procedurile consfințite de tratat și cu respectarea rolului fiecărei instituții în parte. În mod concret:

  • regulamentul de stabilire a CFM pentru anii 2014-2020;

  • Acordul interinstituțional privind cooperarea în domeniul bugetar și buna gestiune financiară;

  • decizia privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene, precum și măsurile de punere în aplicare a acesteia;

Pe baza nivelurilor angajamentelor din prezentul acord și luând act de sumele orientative propuse de Comisie pentru obiectivele care figurează în cadrul tuturor rubricilor, Consiliul și Parlamentul European sunt invitate să ajungă la un acord rapid privind finanțarea adecvată a fiecăruia din instrumentele, programele și fondurile propuse, finanțate în cadrul CFM, incluzând posibilitatea unei revizuiri.

Reamintind contactele intense care au avut loc în ultimele luni cu Parlamentul European, atât în marjele reuniunilor Consiliului Afaceri Generale, cât și la nivelul președinților instituțiilor, în conformitate cu articolul 324 din TFUE, Consiliul European invită Președinția să avanseze rapid discuțiile cu Parlamentul European.

Comisia este invitată să asigure toată asistența și sprijinul pe care le consideră utile pentru derularea procesului decizional.

  1. Consiliul European îi îndeamnă pe colegislatori să adopte rapid programele de finanțare care pun în aplicare Cadrul financiar multianual 2014-2020, astfel încât să asigure desfășurarea lor în timp util, de la 1 ianuarie 2014. Consiliul reamintește obiectivul și responsabilitatea comune ale instituțiilor și ale statelor membre de a simplifica normele și procedurile de finanțare. Consiliul European salută progresele înregistrate în negocierile aflate în derulare și cere colegislatorilor să convină asupra unor programe mai simple, care marchează o reducere clară a poverii administrative pentru autoritățile publice și pentru beneficiari. Aceasta ar spori accesibilitatea programelor și flexibilitatea acestora, precum și concentrarea puternică pe obținerea de rezultate în ceea ce privește creșterea economică și crearea de locuri de muncă, în conformitate cu Strategia Europa 2020.

PARTEA I: CHELTUIELI

SUBRUBRICA 1a – COMPETITIVITATE PENTRU CREȘTERE ȘI LOCURI DE MUNCĂ

  1. Creșterea inteligentă și favorabilă incluziunii corespunde unui domeniu în care acțiunile UE au o valoare adăugată semnificativă. Programele din cadrul acestei rubrici au un potențial ridicat de a contribui la îndeplinirea Strategiei Europa 2020, în special în ceea ce privește promovarea cercetării, a inovării și a dezvoltării tehnologice; acțiunile specifice în favoarea competitivității societăților și a IMM-urilor; investițiile în educație și în competențele umane prin intermediul programului ERASMUS pentru toți și dezvoltarea agendei sociale. În alocarea finanțării din cadrul acestei rubrici, se va acorda o prioritate specială sporirii substanțiale și progresive a eforturilor UE în domeniul cercetării, educației și inovației, inclusiv prin proceduri de simplificare.

  1. Având în vedere contribuția lor specială la obiectivele Strategiei Europa 2020, finanțarea pentru programele Orizont 2020 și ERASMUS pentru toți va reprezenta o creștere reală în comparație cu nivelul din 2013.

  1. Nivelul angajamentelor pentru această subrubrică nu va depăși 125 614 de milioane EUR:

SUBRUBRICA 1a - „Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă”

(milioane EUR, la prețurile din 2011)

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

15 605

16 321

16 726

17 693

18 490

19 700

21 079

  1. Există o nevoie urgentă de a consolida și extinde excelența bazei științifice a Uniunii. Efortul în domeniul cercetării și dezvoltării se va baza, în consecință, pe excelență, asigurând în același timp accesul larg al participanților din toate statele membre; acest lucru, împreună cu o simplificare amănunțită a programului, va asigura în viitor o politică europeană în domeniul cercetării eficientă și eficace, asigurând și posibilități mai bune pentru IMM-uri de a participa la programele respective. Toate politicile vor fi utilizate pentru a contribui la creșterea competitivității, urmând a se acorda o atenție deosebită coordonării activităților finanțate prin intermediul inițiativei Orizont 2020 cu cele sprijinite de alte programe ale Uniunii, inclusiv prin intermediul politicii de coeziune. În acest context, vor fi necesare sinergii importante între inițiativa Orizont 2020 și fondurile structurale pentru a crea o „cale către excelență” și a spori astfel capacitățile regionale în materie de cercetare și inovare, precum și posibilitatea pentru regiunile mai puțin performante și cele mai puțin dezvoltate de a crea poluri de excelență.

Mecanismul Conectarea Europei

  1. Rețelele de transport, energetice și digitale interconectate sunt un element important pentru finalizarea pieței unice europene. În plus, investițiile în infrastructuri-cheie cu o valoare adăugată pentru UE pot stimula competitivitatea Europei pe termen mediu și lung într-un context economic dificil, marcat de creștere lentă și rigoare bugetară. În fine, astfel de investiții în infrastructură sunt, de asemenea, esențiale pentru realizarea obiectivelor de creștere durabilă ale UE, prezentate în cadrul Strategiei Europa 2020, precum și a obiectivelor „20-20-20” ale UE în materie de energie și climă. Măsurile din acest domeniu vor respecta, totodată, principalele responsabilități ale actorilor de pe piață în ceea ce privește planificarea și investițiile în infrastructuri energetice și digitale.

Pachetul financiar pentru implementarea mecanismului Conectarea Europei pentru perioada 2014-2020 va fi de 29 299 de milioane EUR, care va include suma de 10 000 de milioane EUR care va fi transferată din Fondul de coeziune, după cum se prevede la litera (a) mai jos. Suma totală va fi distribuită între sectoare după cum urmează:

(a) transporturi: 23 174 de milioane EUR, din care suma de 10 000 de milioane EUR va fi transferată din Fondul de coeziune pentru a fi cheltuită în conformitate cu Regulamentul privind MCE în statele membre eligibile pentru finanțare din partea Fondului de coeziune;

(b) energie: 5 126 de milioane EUR;

(c) telecomunicații: 1 000 de milioane EUR.

Transferul din Fondul de coeziune către infrastructura de transporturi în cadrul mecanismului Conectarea Europei va cofinanța proiectele identificate preliminar incluse în anexa la Regulamentul privind MCE. Până la 31 decembrie 2016, selecția proiectelor eligibile pentru finanțare ar trebui realizată cu respectarea alocărilor naționale transferate din Fondul de coeziune către mecanismul Conectarea Europei. Ulterior, fondurile neutilizate ar trebui realocate unor noi proiecte prin intermediul unor noi proceduri competitive.

  1. Cele trei mari proiecte de infrastructură - Galileo, ITER și GMES - vor fi finanțate în cadrul subrubricii 1a cu suma de 12 793 de milioane EUR. În scopul asigurării unei bune gestiuni financiare și a disciplinei financiare, nivelul maxim de angajamente pentru fiecare dintre aceste trei proiecte va fi stabilit în Regulamentul privind CFM după cum urmează:

    • Galileo: 6 300 de milioane EUR

    • ITER: 2 707 de milioane EUR

    • GMES: 3 786 de milioane EUR

  1. Pentru a sprijini securitatea nucleară în Europa, va fi acordat sprijin în vederea dezafectării următoarelor centrale nucleare1:

  • 400 de milioane EUR pentru Ignalina din Lituania pentru 2014-2020;

  • 200 de milioane EUR pentru Bohunice din Slovacia pentru 2014-2020;

  • 260 de milioane EUR pentru Kozloduy din Bulgaria pentru 2014-2020.

SUBRUBRICA 1b - COEZIUNE ECONOMICĂ, SOCIALĂ ȘI TERITORIALĂ

Politica de coeziune

  1. Unul dintre obiectivele importante ale Uniunii Europene îl constituie promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale și a solidarității între statele membre. Politica de coeziune constituie, în acest sens, principalul instrument de reducere a disparităților dintre regiunile Europei și, prin urmare, aceasta trebuie să se axeze pe regiunile și pe statele membre cel mai puțin dezvoltate. Politica de coeziune reprezintă un instrument esențial pentru investiții, creștere economică și crearea de locuri de muncă de la nivelul UE și pentru reformele structurale de la nivel național. Aceasta corespunde unei părți importante a investițiilor publice în UE, contribuie la aprofundarea pieței interne și, astfel, joacă un rol important în impulsionarea creșterii economice, a ocupării forței de muncă și a competitivității. De asemenea, politica de coeziune contribuie la Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în întreaga Uniune Europeană. Prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională (FEDER), al Fondului social european (FSE) și al Fondului de coeziune, aceasta va urmări următoarele obiective: „investiții pentru creștere și locuri de muncă” în statele membre și în regiuni, beneficiind de contribuții din partea tuturor fondurilor și „cooperare teritorială europeană”, beneficiind de contribuții din partea FEDER. Fondul de coeziune va sprijini proiecte în domeniul mediului și al rețelelor transeuropene de transport. Sprijinul necesar pentru dezvoltarea capitalului uman va fi asigurat printr-o pondere adecvată a FSE în politica de coeziune.

  1. În ceea ce privește structura rubricii și având în vedere particularitățile politicii de coeziune, cheltuielile pentru coeziune vor fi cuprinse într-o subrubrică în cadrul rubricii 1, sub titlul „Coeziune economică, socială și teritorială”.

Nivelul global al alocărilor

  1. Nivelul angajamentelor pentru subrubrica 1b, „Coeziune economică, socială și teritorială” nu va depăși 325 149 de milioane EUR:

SUBRUBRICA 1b: Coeziune economică, socială și teritorială

(milioane EUR, la prețurile din 2011)

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

44 678

45 404

46 045

46 545

47 038

47 514

47 925

  1. Resursele destinate obiectivului „investiții pentru creștere și locuri de muncă” se vor ridica la o valoare totală de 313 197 de milioane EUR și se vor aloca după cum urmează:

        • un total de 164 279 de milioane EUR pentru regiunile mai puțin dezvoltate;

        • un total de 31 677 de milioane EUR pentru regiunile de tranziție;

          un total de 49 492 de milioane EUR pentru regiunile mai dezvoltate;

          un total de 66 362 de milioane EUR pentru statele membre care beneficiază de contribuții din Fondul de coeziune;

        • un total de 1 387 de milioane EUR ca finanțare suplimentară pentru regiunile ultraperiferice menționate la articolul 349 din tratat și pentru regiunile nordice cu o densitate redusă a populației care îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Tratatul privind aderarea Austriei, Finlandei și Suediei.

    1. Resursele destinate obiectivului „cooperare teritorială europeană” se vor ridica la o valoare totală de 8 948 de milioane EUR și se vor distribui după cum urmează:

    (a) un total de 6 627 de milioane EUR pentru cooperarea transfrontalieră;

    (b) un total de 1 822 de milioane EUR pentru cooperarea transnațională;

    (c) un total de 500 de milioane EUR pentru cooperarea interregională.

    1. La inițiativa Comisiei, 0,35 % din resursele globale se vor aloca asistenței tehnice. Se va utiliza asistența tehnică în special pentru a sprijini consolidarea instituțională și a capacității administrative în vederea unei gestionări eficiente a fondurilor și a sprijinirii statelor membre în ceea ce privește identificarea și realizarea unor proiecte utile în cadrul programelor operaționale pentru a depăși dificultățile economice actuale.

    1. 330 de milioane EUR din resursele din fonduri structurale destinate obiectivului referitor la investițiile pentru creștere și locuri de muncă se vor aloca acțiunilor inovatoare la inițiativa Comisiei în domeniul dezvoltării urbane durabile.

    Definiții și eligibilitate

    1. Resursele destinate obiectivului „investiții pentru creștere și locuri de muncă” vor fi alocate pentru trei tipuri de regiuni, definite în funcție de modul în care PIB-ul lor pe cap de locuitor, măsurat în funcție de paritatea puterii de cumpărare și calculat pe baza cifrelor Uniunii pentru perioada 2007 - 2009, se raportează la PIB-ul mediu al UE-27 pentru aceeași perioadă de referință, după cum urmează:

          • (a) regiuni mai puțin dezvoltate, al căror PIB pe cap de locuitor este mai mic de 75 % din PIB-ul mediu al UE-27;

            (b) regiuni de tranziție, al căror PIB pe cap de locuitor se situează între 75 % și 90 % din PIB-ul mediu al UE-27;

            (c) regiuni mai dezvoltate, al căror PIB pe cap de locuitor este mai mare de 90 % din PIB-ul mediu al UE-27.

    1. Fondul de coeziune va sprijini statele membre al căror venit național brut (VNB) pe cap de locuitor, măsurat în funcție de paritatea puterii de cumpărare și calculat pe baza cifrelor Uniunii pentru perioada 2008 – 2010, este mai mic de 90 % din VNB-ul mediu pe cap de locuitor al UE-27 pentru aceeași perioadă de referință.

    1. Pentru cooperarea transfrontalieră, regiunile care urmează să fie sprijinite sunt regiunile de nivel NUTS 3 ale Uniunii de-a lungul tuturor frontierelor terestre interne și externe și toate regiunile de nivel NUTS 3 ale Uniunii de-a lungul frontierelor maritime separate de cel mult 150 de km, fără a aduce atingere eventualelor ajustări necesare pentru asigurarea coerenței și continuității zonelor vizate de programele de cooperare stabilite pentru perioada de programare 2007-2013.

    1. Pentru cooperarea transnațională, Comisia va adopta lista zonelor transnaționale care urmează să primească sprijin, defalcată pe programe de cooperare și vizând regiunile de nivel NUTS 2, asigurând, în același timp, continuitatea unei astfel de cooperări în zone coerente mai extinse, pe baza programelor anterioare.

    1. Pentru cooperarea interregională, sprijinul din partea FEDER vizează întregul teritoriu al Uniunii.

    1. La cererea unui stat membru, Regiunile de nivel NUTS 2 care au fost reunite prin Regulamentul (UE) nr. 31/2011 al Comisiei din 17 ianuarie 2011 și în cazul cărora aplicarea rezultatelor nomenclatorului NUTS modificate aduce schimbări în ceea ce privește statutul categoriei de eligibilitate a uneia sau mai multe dintre regiunile vizate, fac parte din categoria determinată de nivelul regiunii NUTS modificate.

    Metoda de alocare

    Metoda de alocare pentru regiunile mai puțin dezvoltate

    1. Nivelul alocărilor specific fiecărui stat membru se va baza pe o metodă obiectivă și va fi calculat după cum urmează:

    Alocarea corespunzătoare fiecărui stat membru reprezintă suma alocărilor pentru fiecare dintre regiunile sale eligibile, calculate conform următoarelor etape:

    (i) stabilirea unei sume absolute (în euro) obținute prin înmulțirea populației regiunii în cauză cu diferența dintre PIB-ul pe cap de locuitor al regiunii, măsurat în funcție de paritatea puterii de cumpărare (PPP), și PIB-ul mediu pe cap de locuitor al UE-27 (PPP);

    (ii) aplicarea unui procent la suma absolută menționată anterior pentru a determina pachetul financiar al regiunii în cauză; procentul respectiv se modulează pentru a reflecta prosperitatea relativă, măsurată în funcție de paritatea puterii de cumpărare (PPP), comparativ cu media UE 27, a statului membru în care se situează regiunea eligibilă, și anume:

    • pentru regiunile din statele membre al căror VNB pe cap de locuitor este mai mic de 82 % din media UE: 3,15%

    • pentru regiunile din statele membre al căror VNB pe cap de locuitor este situat între 82 % și 99 % din media UE: 2,70%

    • pentru regiunile din statele membre al căror VNB pe cap de locuitor este mai mare de 99 % din media UE: 1,65 %;

    (iii) la suma obținută în etapa (ii) se adaugă, după caz, suma rezultată din acordarea unei prime de 1 300 EUR pe persoană fără loc de muncă pe an, aplicată numărului de persoane fără loc de muncă din regiunea în cauză care depășesc numărul celor care nu ar avea loc de muncă dacă s-ar aplica rata medie a șomajului din toate regiunile mai puțin dezvoltate ale UE;

    (iv) Nu se va aplica nicio primă urbană.

    1. Rezultatul aplicării acestei metodologii face obiectul plafonării.

    Metoda de alocare pentru regiunile de tranziție

    1. Nivelul alocărilor specific fiecărui stat membru se va baza pe o metodă obiectivă și va fi calculat după cum urmează:

    Alocarea corespunzătoare fiecărui stat membru reprezintă suma alocărilor pentru fiecare dintre regiunile sale eligibile, calculate conform următoarelor etape:

    (i) stabilirea intensității teoretice minime și maxime a ajutorului pentru fiecare regiune de tranziție eligibilă. Nivelul minim al sprijinului este determinat de intensitatea medie a ajutorului pe cap de locuitor pentru fiecare stat membru înainte de alocarea „plasei de siguranță” de 60 % regiunilor mai dezvoltate ale statului membru respectiv. Nivelul maxim al sprijinului se referă la o regiune teoretică al cărei PIB pe cap de locuitor se ridică la 75 % din media UE-27 și se calculează prin metoda definită la punctul 33 subpunctele (i) și (ii) de mai sus. Din suma obținută prin această metodă, se ia în considerare 40 %;

    (ii) calcularea alocărilor regionale inițiale, ținând seama de PIB-ul regional pe cap de locuitor, prin interpolarea liniară a prosperității relative a regiunii în raport cu UE-27;

    (iii) la suma obținută în etapa (ii) se adaugă, după caz, suma rezultată din acordarea unei prime de 1 100 EUR pe persoană fără loc de muncă pe an, aplicată numărului de persoane fără loc de muncă din regiunea în cauză care depășesc numărul celor care nu ar avea loc de muncă dacă s-ar aplica rata medie a șomajului din toate regiunile mai puțin dezvoltate ale UE;

    (iv) Nu se va aplica nicio primă urbană.

    1. Rezultatul aplicării acestei metodologii face obiectul plafonării.

    Metoda de alocare pentru regiunile mai dezvoltate

    1. Valoarea inițială a pachetului financiar teoretic total se obține prin înmulțirea unei intensități medii anuale a ajutorului pe cap de locuitor de 19,8 EUR cu populația eligibilă.

    1. Partea fiecărui stat membru vizat este reprezentată de suma părților fiecăreia dintre regiunile sale eligibile, determinate pe baza următoarelor criterii, ponderate după cum urmează:

    • populația regională totală (pondere de 25 %),

    • numărul de șomeri din regiunile de nivel NUTS 2 cu o rată a șomajului care depășește media tuturor regiunilor mai dezvoltate (pondere de 20 %),

    • numărul de locuri de muncă suplimentare necesare pentru a se atinge obiectivul Strategiei Europa 2020 referitor la rata regională a ocupării forței de muncă de 75 % (pentru vârstele cuprinse între 20 și 64 de ani) (pondere de 20 %),

    • valoarea cu care trebuie să crească numărul persoanelor cu vârsta între 30 și 34 de ani care sunt absolvenți de învățământ terțiar pentru a se atinge obiectivul de 40 % al Strategiei Europa 2020 (pondere de 12,5 %),

    • valoarea cu care trebuie să scadă numărul persoanelor care au părăsit timpuriu sistemul de educație și formare profesională (cu vârsta între 18 și 24 de ani) pentru a se atinge obiectivul de 10 % al Strategiei Europa 2020 (pondere de 12,5 %),

    • diferența dintre PIB-ul constatat al regiunii (în PPP) și PIB-ul regional teoretic dacă regiunea ar avea același PIB pe cap de locuitor ca regiunea NUTS2 cea mai prosperă (pondere de 7,5 %),

    • populația regiunilor de nivel NUTS 3 cu o densitate a populației sub 12,5 locuitori/km² (pondere de 2,5 %).

    Nu se va aplica nicio primă urbană.

    Metoda de alocare pentru Fondul de coeziune

    1. Pachetul financiar teoretic total se obține prin înmulțirea intensității medii a ajutorului pe cap de locuitor, în valoare de 48 EUR, cu populația eligibilă. Partea din acest pachet financiar teoretic alocată a priori fiecărui stat membru eligibil corespunde unui procent bazat pe populația, suprafața și prosperitatea națională a statului și se obține în conformitate cu următoarele etape:

    (i) calcularea mediei aritmetice a părții populației și a celei a suprafeței statului membru respectiv în comparație cu populația totală și suprafața totală a tuturor statelor membre eligibile. În cazul în care, totuși, partea populației totale a unui stat membru depășește partea suprafeței sale totale cu un factor de 5 sau mai mult, ceea ce corespunde unei densități extrem de mari a populației, se utilizează numai partea populației totale în această etapă;

    (ii) ajustarea procentelor astfel obținute cu un coeficient care reprezintă o treime din procentul prin care VNB-ul pe cap de locuitor (în PPP) al statului membru respectiv pentru perioada 2008-2010 depășește media VNB-ului pe cap de locuitor din toate statele membre eligibile (medie egală cu 100 %) sau este inferior acestei medii.

    1. Pentru a se ține seama de nevoile importante ale statelor membre care au aderat la Uniunea Europeană la 1 mai 2004 sau ulterior, în ceea ce privește infrastructurile de transport și de mediu, partea lor din Fondul de coeziune se stabilește la o treime din pachetul financiar total după plafonare (fonduri structurale și Fondul de coeziune în combinație) primit în medie pe parcursul perioadei.

    1. Statele membre pe deplin eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune în perioada 2007-2013, dar al căror VNB nominal pe cap de locuitor depășește 90 % din VNB-ul mediu pe cap de locuitor din UE-27 vor beneficia de sprijin din Fondul de coeziune pe o bază tranzitorie și specifică. Acest sprijin tranzitoriu va fi de 48 EUR pe cap de locuitor în 2014 și va fi eliminat treptat până în 2020.

    1. Rezultatul aplicării acestei metodologii face obiectul plafonării.

    Metoda de alocare pentru „cooperarea teritorială europeană”

    1. Alocarea pe state membre a resurselor pentru cooperare transfrontalieră și transnațională se determină ca sumă ponderată între partea populației regiunilor de frontieră și partea populației totale a fiecărui stat membru. Ponderea este determinată de părțile respective ale componentelor transfrontaliere și transnaționale. Părțile componentelor de cooperare transfrontalieră și transnațională sunt de 77,9 %, respectiv 22,1 %.

    Metoda de alocare pentru regiunile ultraperiferice, cu densitate redusă a populației și pentru insule

    1. Regiunile ultraperiferice și regiunile nordice cu o densitate redusă a populației de nivel NUTS 2 vor beneficia de o alocare suplimentară specială, cu o intensitate a ajutorului de 30 EUR pe cap de locuitor pe an. Alocarea va fi distribuită pe regiuni și pe state membre, proporțional cu populația totală a acestor regiuni. De asemenea, trebuie luată în considerare situația specială a regiunilor insulare.

          • Plafonare

    1. Pentru a contribui la obținerea unei concentrări adecvate a finanțării provenind din fondurile de coeziune asupra regiunilor și statelor membre cel mai puțin dezvoltate, precum și la reducerea disparităților la nivelul intensității medii a ajutorului pe cap de locuitor, nivelul maxim al transferurilor către fiecare stat membru în parte se va stabili la 2,35 % din PIB. Plafonarea se va aplica pe o bază anuală și va reduce, după caz, în mod proporțional toate transferurile (cu excepția celor pentru regiunile mai dezvoltate și pentru „cooperarea teritorială europeană”) către statul membru vizat, astfel încât să se obțină nivelul maxim al transferurilor. Pentru statele membre care au aderat la Uniune înainte de 2013 și a căror creștere medie reală a PIB-ului în perioada 2008-2010 a fost mai scăzută decât -1 %, nivelul maxim al transferurilor crește cu 10 %, ducând la o plafonare de 2,59 %.

    1. Ținând seama de contextul economic actual, normele privind plafonarea nu pot avea drept rezultat alocări naționale care să depășească 110 % din nivelul lor în termeni reali pentru perioada 2007-2013.

    „Plasele de siguranță”

    1. Pentru toate regiunile al căror PIB pe cap de locuitor din perioada 2007-2013 a fost mai mic de 75 % din media UE-25, dar al căror PIB pe cap de locuitor depășește 75 % din media UE-27, nivelul minim al sprijinului pentru perioada 2014-2020 din cadrul obiectivului privind „investițiile pentru creștere și locuri de muncă” va corespunde în fiecare an cu 60 % din alocarea anuală orientativă medie anterioară în cadrul obiectivului de convergență, calculată de Comisie în cadrul financiar multianual pentru perioada 2007-2013.

    1. Alocarea minimă totală (din Fondul de coeziune și fondurile structurale) pentru un stat membru corespunde unui procent de 55 % din alocarea totală a acestuia pentru perioada 2007-2013. Ajustările necesare pentru îndeplinirea acestei cerințe se aplică proporțional alocărilor din Fondul de coeziune și din fondurile structurale, excluzând alocările pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană.

    2. Nicio regiune de tranziție nu primește mai puțin decât ar fi primit dacă ar fi fost o regiune mai dezvoltată. Pentru a determina nivelul acestei alocări minime, metoda de distribuție a alocărilor pentru regiunile mai dezvoltate va fi aplicată tuturor regiunilor care au un PIB pe cap de locuitor de cel puțin 75 % din media UE-27.

    Alte dispoziții speciale privind alocarea

    1. O serie de state membre au fost deosebit de afectate de criza economică din zona euro, care a avut un efect direct asupra nivelului lor de prosperitate. Pentru a aborda această situație și pentru a stimula creșterea economică și crearea de locuri de muncă în respectivele state membre, fondurile structurale vor furniza următoarele alocări suplimentare: 1,375 miliarde EUR pentru regiunile mai dezvoltate din Grecia, 1,0 miliarde EUR pentru Portugalia, distribuite după cum urmează: 450 de milioane EUR pentru regiunile mai dezvoltate, din care 150 de milioane EUR pentru Madeira, 75 de milioane EUR pentru regiunea de tranziție și 475 de milioane EUR pentru regiunile mai puțin dezvoltate, 100 de milioane EUR pentru regiunile Border, Midland și Western din Irlanda, 1,824 miliarde EUR pentru Spania, din care 500 de milioane EUR pentru Extremadura și 1,5 miliarde EUR pentru regiunile mai puțin dezvoltate din Italia, din care 500 de milioane EUR pentru zonele neurbane.

    1. În vederea recunoașterii provocărilor reprezentate de situația statelor membre insulare și de izolarea anumitor părți ale Uniunii Europene, Malta și Cipru primesc, după aplicarea punctului 48, un pachet suplimentar de 200 de milioane EUR și, respectiv, 150 de milioane EUR în cadrul obiectivului „investiții pentru creștere și locuri de muncă”, distribuit după cum urmează: o treime pentru Fondul de coeziune și două treimi pentru fondurile structurale. Regiunilor Ceuta și Melilla li se alocă un pachet financiar suplimentar de 50 de milioane EUR în cadrul fondurilor structurale. Regiunii ultraperiferice Mayotte îi este alocat un pachet financiar total de 200 de milioane EUR în cadrul fondurilor structurale.

    1. Pentru a facilita adaptarea anumitor regiuni fie la schimbarea statutului lor, fie la efectele pe termen lung ale evoluțiilor recente din economia lor, se efectuează următoarele alocări: Belgia (133 de milioane EUR, din care 66,5 de milioane EUR pentru Limburg și 66,5 de milioane EUR pentru Valonia), Germania (710 milioane EUR, din care 510 milioane EUR pentru fostele regiuni de convergență și 200 de milioane EUR pentru Leipzig). Fără a aduce atingere punctului 45, regiunilor mai puțin dezvoltate din Ungaria li se alocă un pachet suplimentar de 1,560 miliarde EUR, regiunilor mai puțin dezvoltate din Republica Cehă, un pachet suplimentar de 900 de milioane EUR (din care 300 de milioane EUR se vor transfera de la alocarea pentru dezvoltare rurală a Republicii Cehe), iar regiunii mai puțin dezvoltate din Slovenia, un pachet suplimentar de 75 de milioane EUR, în cadrul fondurilor structurale.

    1. Un total de 150 de milioane EUR va fi alocat pentru Programul PEACE.

    Clauza de revizuire

    1. Pentru a se ține cont de situația deosebit de dificilă a Greciei și a altor țări care suferă de pe urma crizei, în 2016, Comisia va revizui toate alocările totale ale satelor membre în cadrul obiectivului „investiții pentru creștere și locuri de muncă” al politicii de coeziune pentru 2017-2020, aplicând metoda de alocare definită la punctele 33-49 pe baza statisticilor cele mai recente disponibile în momentul respectiv și a comparării PIB-ului național cumulat observat pentru anii 2014-2015 cu PIB-ul național cumulat estimat în 2012. Comisia va ajusta aceste alocări totale ori de câte ori va exista o divergență cumulată de peste +/- 5 %. Efectul total net al ajustărilor nu poate depăși 4 miliarde EUR. Ajustarea necesară va fi împărțită în proporții egale în perioada 2017-2020, iar plafonul corespunzător al cadrului financiar se va modifica în consecință.

    Ratele de cofinanțare

    1. Rata de cofinanțare la nivelul fiecărei axe prioritare a programelor operaționale din cadrul obiectivului privind „investițiile pentru creștere și locuri de muncă” nu depășește:

          • (a) 85 % pentru Fondul de coeziune;

            (b) 85 % pentru regiunile mai puțin dezvoltate ale statelor membre în care PIB-ul mediu pe cap de locuitor în perioada 2007 - 2009 a reprezentat sub 85 % din media UE-27 din aceeași perioadă și pentru regiunile ultraperiferice;

            (c) 80 % pentru regiunile mai puțin dezvoltate ale statelor membre, altele decât cele menționate la litera (b) și care la data de 1 ianuarie 2014 sunt eligibile pentru regimul de tranziție al Fondului de coeziune;

            (d) 80 % pentru regiunile mai puțin dezvoltate ale statelor membre, altele decât cele menționate la literele (b) și (c) și pentru toate regiunile al căror PIB pe cap de locuitor în perioada 2007-2013 a reprezentat sub 75 % din media UE-25 pentru perioada de referință, dar al căror PIB pe cap de locuitor depășește 75 % din PIB-ul mediu al UE-27, precum și pentru regiunile definite la articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul 1083/2006 care beneficiază de sprijin tranzitoriu pentru perioada 2007-2013;

            (e) 60 % pentru regiunile de tranziție, altele decât cele menționate la litera (d);

            (f) 50 % pentru regiunile mai dezvoltate, altele decât cele menționate la litera (d).

    Rata de cofinanțare la nivelul fiecărei axe prioritare a programelor operaționale din cadrul obiectivului de „cooperare teritorială europeană” nu depășește 85 %. Pentru programele la care participă cel puțin o regiune mai puțin dezvoltată, rata de cofinanțare în temeiul obiectivului de „cooperare teritorială europeană” poate fi ridicată până la 85 %.

    Rata de cofinanțare a alocării suplimentare pentru regiunile ultraperiferice menționate la articolul 349 din tratat și pentru regiunile de nivel NUTS 2 care îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Tratatul privind aderarea Austriei, Finlandei și Suediei nu depășește 50 %.

    1. Mărirea cuantumului plăților pentru un stat membru care se confruntă cu probleme bugetare temporare.

    O rată de cofinanțare mai ridicată (cu 10 puncte procentuale) se poate aplica în cazul în care un stat membru beneficiază de asistență financiară în conformitate cu articolele 136 și 143 din TFUE, reducându-se astfel eforturile cerute din partea bugetelor naționale într-un moment de consolidare fiscală, menținându-se, în același timp, același nivel global al finanțării UE. Această normă se aplică în continuare acestor state membre până în 2016, când se reevaluează în cadrul revizuirii prevăzute la punctul 54.

    Ajutoarele regionale

    1. Normele referitoare la ajutoarele de stat regionale nu trebuie să denatureze concurența. Consiliul European încurajează Comisia să adopte rapid orientările revizuite privind ajutoarele regionale, pe care le-a lansat. În acest context, Comisia se va asigura că statele membre se pot adapta la situația specifică a regiunilor învecinate regiunilor de convergență.

    Ajutor pentru persoanele cele mai defavorizate

    1. Ajutorul pentru persoanele cele mai defavorizate se va ridica la valoarea de 2 500 de milioane EUR pentru perioada 2014-2020 și va fi luat din cadrul sumei alocate din FSE.

    IniȚiativa privind ocuparea forȚei de muncă în rândul tinerilor

    1. Consiliul European a subliniat în mai multe rânduri faptul că cea mai înaltă prioritate ar trebui să o reprezinte promovarea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor. Acesta a consacrat o reuniune specială acestei teme în ianuarie 2012 și a evidențiat-o în mod ferm în cadrul Pactului pentru creștere economică și locuri de muncă. Consiliul European așteaptă Consiliul să adopte în curând recomandarea privind o garanție pentru tineret. Consiliul European invită Comisia să finalizeze cadrul de calitate pentru stagii, să instituie alianța pentru ucenicii și să facă propuneri pentru un nou regulament EURES în următoarele săptămâni. Bugetul UE ar trebui mobilizat în vederea sprijinirii acestor eforturi. Recunoscând situația deosebit de dificilă a tinerilor din anumite regiuni, Consiliul European a hotărât să creeze o inițiativă privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, care să se adauge la susținerea deja considerabilă acordată prin intermediul fondurilor structurale ale UE și să o consolideze. Inițiativa va fi deschisă tuturor regiunilor (nivel NUTS 2) care au un nivel de șomaj în rândul tinerilor care depășește pragul de 25 %. Aceasta va susține măsurile prevăzute în cadrul pachetului privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor propus de Comisie în decembrie 2012 și va sprijini în special garanția pentru tineret ulterior adoptării sale. Sprijinul pentru inițiativă se va ridica la o valoare de 6 000 de milioane EUR pentru perioada 2014-2020.

    1. 3 000 de milioane EUR vor proveni din investițiile orientate ale Fondului social european în regiunile de nivel NUTS 2 eligibile, proporțional cu numărul de tineri șomeri din respectivele regiuni, iar 3 000 de milioane EUR dintr-o linie bugetară dedicată ocupării forței de muncă în rândul tinerilor în cadrul subrubricii 1 b). Eligibilitatea și numărul tinerilor șomeri vor fi determinate pe baza cifrelor Uniunii pentru anul 2012. Pentru fiecare intervenție a FSE în regiunea eligibilă, se va adăuga o sumă echivalentă din linia bugetară dedicată. Această sumă echivalentă nu va face obiectul normelor privind plafonarea de la punctele 45 și 46.

    RUBRICA 2 - CREȘTERE DURABILĂ: RESURSE NATURALE

    1. Obiectivele politicii agricole comune (PAC) constau în creșterea productivității agriculturii prin promovarea progresului tehnic, prin asigurarea dezvoltării raționale a producției agricole, precum și prin utilizarea optimă a factorilor de producție și, în special, a forței de muncă, cu scopul de a asigura un standard de viață echitabil pentru comunitatea agricolă, în special prin creșterea veniturilor individuale ale persoanelor implicate în agricultură, de a stabiliza piețele, de a garanta siguranța aprovizionărilor și de a asigura prețuri rezonabile de livrare către consumatori. Trebuie să se țină cont de structura socială a agriculturii și de decalajele structurale și naturale dintre diversele regiuni agricole.

    1. În acest context, reformele trebuie să asigure 1) o producție alimentară viabilă; 2) gestionarea durabilă a resurselor naturale și politicile climatice și 3) dezvoltarea teritorială echilibrată. În plus, PAC trebuie să fie integrată pe deplin în cadrul obiectivelor Strategiei Europa 2020, în special în cadrul obiectivului de creștere durabilă, cu respectarea deplină a obiectivelor acestei politici, conform tratatului.

    1. Creditele de angajament pentru această rubrică, în care sunt incluse agricultura, dezvoltarea rurală, pescuitul și un instrument financiar pentru mediu și combaterea schimbărilor climatice, nu vor depăși 373 179 de milioane EUR, din care 277 851 de milioane EUR vor fi alocate cheltuielilor legate de piață și plăților directe.

    CREȘTERE DURABILĂ: RESURSE NATURALE

    (milioane EUR, la prețurile din 2011)

    2014

    2015

    2016

    2017

    2018

    2019

    2020

    55 883

    55 060

    54 261

    53 448

    52 466

    51 503

    50 558

    din care: cheltuieli de piață și plăți directe

    41 585

    40 989

    40 421

    39 837

    39 079

    38 335

    37 605

    Politica agricolă comună pentru perioada 2014-2020 va continua să se bazeze pe structura cu doi piloni:

    1. Pilonul I va furniza sprijin direct pentru fermieri și va finanța măsurile de piață. Sprijinul direct și măsurile de piață vor fi finanțate integral și exclusiv din bugetul UE, astfel încât să se asigure aplicarea unei politici comune pe întreg teritoriul pieței unice și utilizând sistemul integrat de administrare și control (IACS).

    1. Pilonul II al PAC va continua să furnizeze bunuri publice de mediu specifice, să amelioreze competitivitatea sectoarelor agricol și forestier, să promoveze diversificarea activității economice și calitatea vieții în zonele rurale, inclusiv în regiunile cu probleme specifice. Măsurile din cadrul pilonului II vor fi cofinanțate de statele membre în conformitate cu dispozițiile de la punctul 73, ceea ce contribuie la garantarea îndeplinirii obiectivelor subiacente și consolidează efectul de levier al politicii de dezvoltare rurală.

    Pilonul I

    Nivelul și modelul pentru redistribuirea sprijinului direct - detalii de convergență între statele membre

    1. Pentru a ajusta nivelul global al cheltuielilor din cadrul rubricii 2, respectând totodată principiile introducerii treptate a plăților directe, astfel cum prevăd tratatele de aderare, nivelul mediu la nivelul UE al plăților directe la hectar în prețuri curente se va reduce pentru perioada în cauză. Sprijinul direct va fi distribuit mai echitabil între statele membre, ținând totodată seama de diferențele care persistă în ceea ce privește nivelul salariilor, puterea de cumpărare, producția industriei agricole și costurile de producție, prin reducerea treptată a legăturii cu referințele istorice și având în vedere contextul general al politicii agricole comune și al bugetului Uniunii. Ar trebui luate în considerare, în alocarea generală a sprijinului pentru PAC, circumstanțele specifice, precum zonele agricole cu valoare adăugată mare și cazurile în care efectele convergenței sunt resimțite în mod disproporționat.

    În perioada următoare, toate statele membre care acordă plăți directe la hectar sub nivelul de 90 % din media UE vor elimina o treime din decalajul dintre nivelul lor actual de plăți directe și nivelul de 90 % din media UE. Cu toate acestea, toate statele membre ar trebui să atingă cel puțin nivelul de 196 EUR la hectar în prețuri curente până în 2020. Această convergență va fi finanțată de către toate statele membre care acordă plăți directe peste media UE, proporțional cu diferența acestora față de media UE. Acest proces va fi implementat progresiv pe parcursul a șase ani, între exercițiul financiar 2015 și exercițiul financiar 2020.

    Plafonarea sprijinului destinat exploatațiilor agricole mari

    1. Plafonarea plăților directe destinate marilor beneficiari va fi introdusă de către statele membre pe bază voluntară.

    Metoda pentru disciplina financiară

    1. Pentru a garanta că sumele destinate finanțării PAC respectă plafoanele anuale stabilite în cadrul financiar multianual, mecanismul de disciplină financiară care este prevăzut în prezent la articolul 11 din Regulamentul 73/2009, conform căruia nivelul sprijinului direct este ajustat atunci când previziunile indică faptul că subplafonul de la rubrica 2 este depășit în decursul unui exercițiu financiar, ar trebui menținut, însă fără marja de siguranță de 300 de milioane EUR.

    Ecologizarea plăților directe

    1. Performanța generală de mediu a PAC va fi sporită prin ecologizarea plăților directe cu ajutorul anumitor practici agricole benefice pentru climă și mediu pe care vor trebui să le aplice toți fermierii și care urmează să fie stabilite în Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune, evitându-se în același timp o sarcină administrativă inutilă. În vederea finanțării respectivelor practici, statele membre vor utiliza 30 % din plafonul național anual, acestea beneficiind de o flexibilitate clar definită în ceea ce privește alegerea unor măsuri de ecologizare echivalente. Cerința de a avea o zonă de interes ecologic pentru fiecare exploatație agricolă va fi pusă în aplicare în moduri care nu impun ca terenul în cauză să fie scos din producție și care evită pierderi nejustificate în materie de venituri pentru fermieri.

    Flexibilitatea între piloni

    1. Statele membre pot decide să pună la dispoziție, sub formă de sprijin suplimentar pentru măsurile din cadrul programelor de dezvoltare rurală finanțate din FEADR, până la 15 % din plafoanele lor naționale anuale pentru anii calendaristici 2014-2019, prevăzute în anexa II la Regulamentul privind plățile directe. Ca urmare, cuantumul corespunzător nu va mai fi disponibil pentru acordarea plăților directe.

    1. Statele membre pot decide să pună la dispoziție, sub formă de plăți directe în temeiul Regulamentului privind plățile directe, până la 15 % din suma alocată pentru sprijinirea măsurilor din cadrul programelor de dezvoltare rurală finanțate din FEADR în perioada 2015-2020. Statele membre care acordă plăți directe la hectar sub nivelul de 90 % din media UE pot decide să pună la dispoziție, sub formă de plăți directe, un procent suplimentar de 10 % din suma alocată pentru susținerea măsurilor din cadrul programelor de dezvoltare rurală. Prin urmare, cuantumul corespunzător nu mai este disponibil pentru măsuri de sprijin în cadrul programelor de dezvoltare rurală.

    Pilonul II

    Principiile de distribuire a sprijinului pentru dezvoltare rurală

    1. Sprijinul pentru dezvoltare rurală va fi distribuit între statele membre, pe bază de criterii obiective și de performanțele anterioare, ținând totodată seama de obiectivele dezvoltării rurale și având în vedere contextul global al politicii agricole comune și al bugetului Uniunii.

    1. Cuantumul total al sprijinului pentru dezvoltare rurală va fi de 84 936 de milioane EUR. Defalcarea anuală va fi stabilită de Parlamentul European și de Consiliu. Cuantumurile pentru fiecare stat membru vor fi adaptate pentru a se ține seama de dispozițiile menționate anterior la punctele 68 și 69.

    1. Distribuirea cuantumului total pentru dezvoltare rurală între statele membre va avea la bază criterii obiective și performanțele anterioare.

    Pentru un număr limitat de state membre, care se confruntă cu provocări structurale deosebite în sectorul agricol sau care au efectuat investiții masive într-un cadru eficace de îndeplinire a obiectivelor pentru cheltuielile din pilonul 2, se fac următoarele alocări suplimentare: Austria (700 de milioane EUR), Franța (1 000 de milioane EUR), Irlanda (100 de milioane EUR), Italia (1 500 de milioane EUR), Luxemburg (20 de milioane EUR), Malta (32 milioane EUR), Lituania (100 de milioane EUR), Letonia (67 de milioane EUR), Estonia (50 de milioane EUR), Suedia (150 de milioane EUR), Portugalia (500 de milioane EUR), Cipru (7 milioane EUR), Spania (500 de milioane EUR), Belgia (80 de milioane EUR), Slovenia (150 de milioane EUR) și Finlanda (600 de milioane EUR). Pentru statele membre care primesc asistență financiară în conformitate cu articolele 136 și 143 din TFUE, această alocare suplimentară va fi supusă unei rate de cofinanțare de 100%. Această normă continuă să se aplice acestor state membre până în 2016, când va fi reevaluată.

    Ratele de cofinanțare a sprijinului pentru dezvoltare rurală

    1. Programele de dezvoltare rurală vor stabili o rată unică a contribuției FEADR, aplicabilă tuturor măsurilor. Dacă este cazul, se va stabili o rată separată a contribuției FEADR pentru regiunile mai puțin dezvoltate, pentru regiunile de tranziție, precum și pentru regiunile ultraperiferice și insulele mici din Marea Egee, în sensul Regulamentului (CEE) nr. 2019/93. Rata maximă a contribuției FEADR va fi de:

      • 75 % din cheltuielile publice eligibile în regiunile mai puțin dezvoltate, în regiunile ultraperiferice și în insulele mici din Marea Egee, în sensul Regulamentului (CEE) nr. 2019/93;

        • 75 % din cheltuielile publice eligibile în regiunile al căror PIB pe cap de locuitor în perioada 2007-2013 a reprezentat sub 75 % din media UE-25 pentru perioada de referință, dar al căror PIB pe cap de locuitor depășește 75 % din PIB-ul mediu al UE-27;

          • 63 % din cheltuielile publice eligibile în regiunile de tranziție, altele decât cele prevăzute la liniuța precedentă;

            • 53% din cheltuielile publice eligibile în celelalte regiuni;

              • 75% pentru operațiunile care contribuie la obiectivele legate de mediu, de atenuarea efectelor schimbărilor climatice și de adaptarea la acestea;

                • 100 % în cazul sumelor transferate de la pilonul I la pilonul II menționate la punctul 68 ca sprijin suplimentar pentru dezvoltare rurală.

                Rata minimă a contribuției FEADR este de 20 %. Alte rate maxime ale contribuției FEADR pentru măsuri specifice vor fi stabilite în Regulamentul privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR).

                O rată de cofinanțare mai ridicată (cu 10 puncte procentuale) se poate aplica în cazul în care un stat membru beneficiază de asistență financiară în conformitate cu articolele 136 și 143 din TFUE, reducându-se astfel eforturile cerute din partea bugetelor naționale într-un moment de consolidare fiscală, menținându-se, în același timp, același nivel global al finanțării UE. Această normă se aplică în continuare acestor state membre până în 2016, când se reevaluează în cadrul revizuirii prevăzute la punctul 54;

                * *

                *

                1. Finanțarea din cadrul rubricii 2 va sprijini, de asemenea, politica comună în domeniul pescuitului și politicile maritime integrate, în special prin intermediul Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime și al unui pachet financiar dedicat dimensiunii internaționale a politicii comune în domeniul pescuitului, precum și activități din domeniul climatic și al mediului prin intermediul Programului pentru mediu și politici climatice (LIFE).

                O nouă rezervă pentru crize în sectorul agricol

                1. O nouă rezervă pentru situațiile de criză din sectorul agricol, care să acorde sprijin în situația unor crize majore care ar afecta producția sau distribuția agricolă, va fi inclusă la rubrica 2, cu o sumă de 2 800 de milioane EUR. Rezerva va fi constituită prin aplicarea la începutul fiecărui an a unei reduceri la plățile directe prin intermediul mecanismului de disciplină financiară. Cuantumul rezervei va fi introdus direct în cadrul bugetului anual și, dacă nu este pus la dispoziție pentru măsurile de criză, va fi rambursat sub formă de plăți directe.

                DISPOZIȚII RELEVANTE PENTRU FEDER, FSE, FC, FEADR ȘI FEPAM

                Cadrul strategic comun

                1. Fondurile structurale și Fondul de coeziune vor fi reunite cu Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) într-un cadru strategic comun - pentru a maximiza eficiența acestora și a optimiza sinergiile dintre ele. Aceasta va implica alcătuirea unei liste de obiective tematice conforme cu Strategia Europa 2020.

                Condiționalitatea macroeconomică

                1. Consolidarea legăturii dintre politica de coeziune și guvernanța economică a Uniunii va garanta că eficacitatea cheltuielilor efectuate în temeiul fondurilor cadrului strategic comun (CSC) este susținută de politici economice solide și că fondurile CSC pot, dacă este necesar, să fie redirecționate pentru abordarea problemelor economice cu care se confruntă o țară. Din acest motiv, se va stabili o condiționalitate macroeconomică progresivă în cadrul Regulamentului CSC.

                1. Comisia poate solicita unui stat membru să revizuiască contractul său de parteneriat și programele relevante și să propună modificări la acestea, în cazul în care acest lucru este necesar pentru a sprijini punerea în aplicare a recomandărilor relevante ale Consiliului sau pentru a maximiza impactul fondurilor CSC asupra creșterii în statele membre care beneficiază de asistență financiară din partea UE. O astfel de solicitare poate fi făcută pentru a sprijini punerea în aplicare a:

                (a) recomandărilor din cadrul orientărilor generale pentru politica economică;

                (b) recomandărilor cu privire la ocuparea forței de muncă;

                (c) măsurilor specifice adresate statelor membre din zona euro în conformitate cu articolul 136 alineatul (1);

                (d) recomandărilor din cadrul procedurii privind deficitul excesiv;

                (e) recomandărilor din cadrul procedurii aplicabile dezechilibrelor excesive;

                (f) sprijinului din partea Uniunii din cadrul mecanismului pe termen mediu pentru balanța de plăți;

                (g) sprijinului din partea Uniuni din cadrul mecanismului european de stabilizare financiară;

                (h) asistenței financiare în cadrul mecanismului european de stabilitate.

                1. Dacă un stat membru nu reușește să întreprindă acțiuni eficace ca răspuns la o solicitare din partea Comisiei de a revizui și propune modificări la contractul său de parteneriat și la programele relevante, toate plățile sau o parte din acestea pot fi suspendate.

                1. În cazul în care se trage concluzia că un stat membru nu a întreprins suficiente acțiuni în cadrul:

                (a) măsurilor specifice adresate statelor membre din zona euro în conformitate cu articolul 136 alineatul (1);

                (b) procedurii deficitului excesiv;

                (c) procedurii privind dezechilibrele macro-economice;

                (d) unui program din cadrul mecanismului pe termen mediu pentru balanța de plăți;

                (e) unui program din cadrul mecanismului european de stabilizare financiară;

                (f) asistenței financiare în cadrul mecanismului european de stabilitate.

                toate angajamentele și plățile sau o parte din acestea se suspendă.

                1. Propunerea de suspendare a angajamentelor este făcută de către Comisie și va fi considerată adoptată în mod automat de către Consiliu, cu excepția situației în care acesta respinge o astfel de propunere cu majoritate calificată în termen de o lună. Decizia de suspendare a plăților este luată de către Consiliu, la propunerea Comisiei. Eventualele decizii privind suspendările vor fi proporționale și eficace, ținând seama de circumstanțele economice și sociale ale statului membru vizat, și vor respecta egalitatea de tratament între statele membre, în special în ceea ce privește impactul suspendării asupra economiei statului membru în cauză. Ar trebui să se acorde prioritate suspendării angajamentelor; plățile ar trebui suspendate numai în cazul în care se urmărește adoptarea unor măsuri imediate și în caz de neconformitate.

                1. Suspendarea angajamentelor face obiectul metodologiei „dublei plafonări”.

                  • o plafonare de maximum 50 % din fondurile CSC la primul caz în care se utilizează procedura aplicabilă deficitelor excesive (EDP) și de maximum 25 % din fondurile CSC la primul caz în care se utilizează procedura de dezechilibru excesiv (EIP). Nivelul suspendării ar trebui să fie progresiv și să fie majorat până la maximum 100 % din fondurile CSC în cazul unei proceduri aplicabile deficitelor excesive și până la 50 % din fondurile CSC în cazul unei proceduri de dezechilibru excesiv, în funcție de gravitatea încălcării;

                  • o plafonare de maximum 0,5 % din PIB-ul nominal care se aplică la prima încălcare a procedurii aplicabile deficitelor excesive (EDP), în conformitate cu articolul 21 alineatul (6b) din Regulamentul CSC, și de maximum 0,25 % din PIB-ul nominal care se aplică la prima încălcare a procedurii de dezechilibru excesiv (EIP), în conformitate cu articolul 21 alineatul (6c) din Regulamentul CSC. Dacă neconformitatea persistă, procentul acestei plafonări raportate la PIB ar trebui majorat progresiv până la maximum 1 % din PIB-ul nominal în cazul unei noi încălcări a procedurii aplicabile deficitelor excesive (EDP), în conformitate cu articolul 21 alineatul (6b) din Regulamentul CSC, și până la maximum 0,5 % din PIB-ul nominal în cazul unei noi încălcări a procedurii de dezechilibru excesiv (EIP), în conformitate cu articolul 21 alineatul (6c) din Regulamentul CSC, în funcție de gravitatea încălcării.

                1. Fără a aduce atingere normelor privind dezangajarea, Comisia va înceta suspendarea angajamentelor. În ceea ce privește plățile, decizia de a înceta suspendarea se adoptă de către Consiliu la propunerea Comisiei. Fondurile sunt puse din nou la dispoziția statului membru în cauză de îndată ce acesta ia măsurile necesare.

                1. Punctul 79 în relație cu punctul 78 literele (a), (b), (d) și (e) și punctul 80 literele (b) și (c) nu se aplică Regatului Unit ca urmare a Protocolului (nr. 15) anexat la TUE și TFUE ( a se vedea raportul „Consolidarea guvernanței economice în UE” întocmit de grupul operativ la 21 octombrie 2010).

                Rezerva de performanță

                1. Toate statele membre creează o rezervă națională de performanță destinată obiectivului referitor la investițiile pentru creștere și locuri de muncă al politicii de coeziune, precum și destinată FEADR și FEPAM, constând în 7% din alocarea lor totală, care va facilita orientarea asupra performanțelor și atingerea obiectivelor Europa 2020. Cuantumurile angajamentelor care sunt alocate anual rezervei naționale de performanță sunt scutite de la norma de dezangajare n+3 cât timp rezerva nu este alocată. Alocarea rezervei se va face după revizuirea performanței din 2019.

                Ratele de prefinanțare

                1. Plata de prefinanțare la începutul programelor garantează că statele membre dispun de mijloacele necesare pentru a oferi beneficiarilor sprijin pentru punerea în aplicare a programului încă de la început. Prin urmare, ar trebui să se aplice următoarele niveluri de prefinanțare:

                Suma prefinanțării inițiale este plătită în tranșe după cum urmează:

                (a) în 2014: 1 % din cuantumul contribuției din partea fondurilor pentru întreaga perioadă de programare, pentru programul operațional și 1,5 % in cuantumul contribuției din partea fondurilor pentru întreaga perioadă de programare, pentru programul operațional atunci când un stat membru primește asistență financiară începând cu 2010, în conformitate cu articolele 122 și143 din TFUE sau din partea FESF, ori primește asistență financiară la 31 decembrie 2013 în conformitate cu articolele 136 și 143;

                (b) în 2015: 1 % din cuantumul contribuției din partea fondurilor pentru întreaga perioadă de programare, pentru programul operațional și 1,5 % in cuantumul contribuției din partea fondurilor pentru întreaga perioadă de programare, pentru programul operațional atunci când un stat membru primește asistență financiară începând cu 2010, în conformitate cu articolele 122 și143 din TFUE sau din partea FESF, ori primește asistență financiară la 31 decembrie 2014 în conformitate cu articolele 136 și 143;

                (c) în 2016: 1 % din cuantumul contribuției din partea fondurilor pentru întreaga perioadă de programare, pentru programul operațional.

                În cazul în care un program operațional este adoptat în 2015 sau ulterior, primele tranșe se plătesc în anul adoptării.

                Alte dispoziții normative

                1. Toate programele vor face obiectul unei proceduri de dezangajare stabilite pe baza faptului că sumele legate de un angajament care nu sunt acoperite de prefinanțare sau de o cerere de plată pe o perioadă de N+3 vor fi dezangajate.

                Pentru România și Slovacia, Consiliul European invită Comisia să examineze soluțiile practice pentru a reduce riscul dezangajării automate a fondurilor din pachetul național pentru perioada 2007-2013, inclusiv modificarea Regulamentului 1083/2006.

                Evaluare

                1. Pe baza celor precizate la punctul 3, Consiliul Afaceri Generale va discuta, din doi în doi ani, punerea în aplicare și rezultatele fondurilor CSC și își va aduce contribuția la evaluarea generală realizată de Consiliul de primăvară pentru toate politicile și instrumentele UE privind asigurarea creșterii și a creării de locuri de muncă în întreaga Uniune Europeană.

                1. Proiectele al căror cost total eligibil este de mai mult de 50 de milioane EUR (75 de milioane EUR în cazul proiectelor din domeniul transporturilor) vor face obiectul unei evaluări ex ante mai extinse de către Comisie, pentru a se asigura faptul că sunt coerente cu contractul de parteneriat, contribuie la obiectivul programului și sunt solide din punct de vedere economic.

                1. Comisia și statele membre trebuie să convină asupra unor obiective ambițioase la începutul perioadei de programare. Obiectivele trebuie să poată fi măsurate și să includă indicatori financiari și de realizare. Comisia revizuiește periodic progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor și raportează Consiliului și Parlamentului European în conformitate cu punctul 3. În cazul în care există dovezi privind neîndeplinirea într-o măsură semnificativă a obiectivelor convenite, Comisia poate aplica corecții financiare.

                Aplicarea principiului concurenței în cazul selectării proiectelor

                1. Statele membre trebuie să asigure faptul că selectarea proiectelor se bazează pe proceduri și criterii nediscriminatorii, transparente și care respectă pe deplin dreptul Uniunii și dreptul național, astfel încât să fie selectate doar cele mai bune proiecte.

                TVA

                1. TVA nu este eligibilă pentru o contribuție din partea fondurilor CSC și din partea celor 10 000 de milioane EUR transferate de la Fondul de coeziune la mecanismul Conectarea Europei. Cu toate acestea, sumele TVA sunt eligibile în cazul în care nu sunt recuperabile în temeiul legislației naționale privind TVA.

                RUBRICA 3 - SECURITATE ȘI CETĂȚENIE

                1. Acțiunile din cadrul acestei rubrici constituie o gamă diversificată de programe destinate securității și cetățenilor, domenii în care cooperarea la nivelul Uniunii oferă valoare adăugată. Printre acestea se numără în special acțiuni privind azilul și migrația, inițiative din domeniile frontierelor externe și securității interne, precum și măsuri din domeniul justiției. Un accent special se va pune pe societățile insulare care se confruntă cu provocări legate de migrația disproporționată. Acțiunile din cadrul acestei rubrici sprijină totodată eforturile de promovare a participării cetățenilor în Uniunea Europeană, inclusiv prin intermediul culturii, diversității lingvistice și sectorului creativ. În plus, această rubrică acoperă măsurile de îmbunătățire a sănătății publice și a protecției consumatorului. Simplificarea programelor va asigura în viitor o punere în aplicare mai eficientă și mai eficace a acțiunilor în acest domeniu.

                Nivelul angajamentelor în cadrul acestei rubrici nu va depăși 15 686 de milioane EUR:

                RUBRICA 3 - SECURITATE ȘI CETĂȚENIE

                (milioane EUR, la prețurile din 2011)

                2014

                2015

                2016

                2017

                2018

                2019

                2020

                2 053

                2 075

                2 154

                2 232

                2 312

                2 391

                2 469

                RUBRICA 4 – EUROPA GLOBALĂ

                1. Politicile externe sunt un domeniu de acțiune important pentru UE, care a fost consolidat în contextul noului cadru instituțional introdus prin Tratatul de la Lisabona. CFM trebuie să stea la baza hotărârii UE de a-și dezvolta rolul de actor important pe scena internațională, cu interese și responsabilități la nivel regional și mondial. Instrumentele financiare ale acestuia vor consolida cooperarea dintre UE și partenerii săi, vor sprijini obiectivele privind promovarea valorilor UE peste hotare, elaborarea de politici ale UE pentru a sprijini abordarea dificultăților majore la nivel mondial, sporirea impactului cooperării pentru dezvoltare a UE, investițiile în prosperitatea și stabilitatea pe termen lung a vecinătății UE, sprijinirea procesului de extindere a UE, consolidarea solidarității europene în urma unor dezastre naturale sau provocate de om, îmbunătățirea capacității de prevenire și soluționare a crizelor și combaterea schimbărilor climatice. Dacă este cazul și pe baza unor criterii obiective, sprijinul acordat partenerilor va fi adaptat la situația dezvoltării acestora și la angajamentul și progresul înregistrat în domeniul drepturilor omului, democrației, statului de drept și bunei guvernanțe. La baza acestor acțiuni vor sta flexibilitatea sporită în cadrul rubricii 4 și eficiența în punerea în aplicare.

                Nivelul angajamentelor în cadrul acestei rubrici nu va depăși 58 704 de milioane EUR:

                RUBRICA 4 – EUROPA GLOBALĂ

                (milioane EUR, la prețurile din 2011)

                2014

                2015

                2016

                2017

                2018

                2019

                2020

                7 854

                8 083

                8 281

                8 375

                8 553

                8 764

                8 794

                1. O prioritate-cheie pentru statele membre constă în respectarea angajamentului oficial al UE de a aloca în mod colectiv 0,7 % din venitul național brut asistenței oficiale pentru dezvoltare până în 2015, făcând astfel un pas decisiv în direcția îndeplinirii Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului. Prin urmare, Uniunea Europeană ar trebui, în contextul acestui angajament, să se asigure că, în perioada 2014-2020, cel puțin 90 % din asistența sa externă globală este considerată drept asistență oficială pentru dezvoltare, conform actualei definiții stabilite de Comitetul de asistență pentru dezvoltare (CAD) al OCDE.

                RUBRICA 5 - ADMINISTRAȚIE

                1. Necesitatea de consolidare a finanțelor publice pe termen scurt, mediu și lung implică un efort deosebit din partea fiecărei administrații publice și a personalului aferent în vederea îmbunătățirii eficienței, eficacității și a adaptării la contextul economic în schimbare. Cheltuielile în cadrul acestei rubrici trebuie să țină seama de capacitatea instituțiilor de a-și îndeplini atribuțiile în temeiul tratatelor, de obligațiile juridice în creștere ale UE și de următoarea extindere a UE. Instituțiile UE trebuie de asemenea să își mențină capacitatea de a atrage și menține o administrație a UE la un nivel înalt de profesionalism și echilibrată din punct de vedere geografic.

                1. Nivelul angajamentelor în cadrul acestei rubrici nu va depăși 61 629 de milioane EUR:

                RUBRICA 5 - ADMINISTRAȚIE

                (milioane EUR, la prețurile din 2011)

                2014

                2015

                2016

                2017

                2018

                2019

                2020

                8 218

                8 385

                8 589

                8 807

                9 007

                9 206

                9 417

                1. În cadrul unui astfel de plafon, cheltuielile administrative ale instituțiilor, excluzându-le pe cele legate de pensii și de școlile europene, nu vor depăși 49 798 de milioane EUR în cadrul următorului subplafon.

                Subplafonul cheltuieli administrative (în afară de pensii și școlile europene)

                (milioane EUR, la prețurile din 2011)

                2014

                2015

                2016

                2017

                2018

                2019

                2020

                6 649

                6 791

                6 955

                7 110

                7 278

                7 425

                7 590

                1. Aceste plafoane includ efectele următoarelor economii:

                • o reducere aplicată tuturor instituțiilor, organelor și agențiilor UE și administrațiilor acestora de 5% a personalului în perioada 2013-2017. Acest lucru se compensează printr-o creștere a programului săptămânal de lucru pentru personal, fără ajustarea salariului.

                • reduceri ale cheltuielilor, altele decât cele aferente personalului, reforme suplimentare ale Statutului funcționarilor și alte măsuri administrative interne.

                • În cadrul reformei Statutului funcționarilor, ajustarea salariilor și pensiilor tuturor categoriilor de personal prin metoda de adaptare a remunerațiilor va fi suspendată pentru o perioadă de doi ani.

                • Economiile menționate mai sus se împart în mod egal între toate instituțiile, precum și alte organisme, în conformitate cu o metodă de distribuție, iar acest lucru devine obligatoriu prin inserarea lor în Acordul interinstituțional privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară. Fiecare instituție, organ sau agenție urmează să prezinte cheltuieli estimative în cadrul procedurii bugetare anuale, coerente cu orientările de mai sus. În cadrul reformei Statutului funcționarilor vor fi, de asemenea, abordate evoluțiile în materie de costuri aferente pensiilor. În cadrul reformei Statutului funcționarilor, noua taxă de solidaritate va fi reintrodusă la nivelul de 6% ca parte a reformei metodei de adaptare a remunerațiilor. Aceste măsuri vor avea un impact semnificativ asupra costurilor aferente pensiilor pe termen mediu și lung.

                1. Plafoanele indicate mai sus stabilesc cadrul pentru procesul de codecizie care va decide punerea în aplicare concretă a acestor măsuri și a altor măsuri propuse de Comisie (cum ar fi restricții legate de pensionarea anticipată, creșterea vârstei de pensionare, precum și metoda de stabilire a ajustărilor anuale).

                CHESTIUNI ORIZONTALE - INSTRUMENTE ÎN AFARA CFM ȘI FLEXIBILITATEA

                1. CFM va include, de regulă, toate posturile pentru care este prevăzută finanțarea din partea UE, ca mijloc de asigurare a transparenței și a unei discipline bugetare corespunzătoare. Cu toate acestea, dat fiind specificul lor, instrumentul de flexibilitate, Fondul de solidaritate, Fondul european de ajustare la globalizare, rezerva pentru ajutoare de urgență și Fondul european de dezvoltare vor fi plasate în afara CFM.

                1. Uniunea trebuie să aibă capacitatea de a reacționa în circumstanțe excepționale, fie interne, fie externe. În același timp, trebuie să existe un echilibru între nevoia de flexibilitate și principiul disciplinei bugetare și transparența cheltuielilor UE, inclusiv nivelul de cheltuieli convenit. În consecință, următorul instrument de flexibilitate este încorporat în CFM: în cadrul rubricii 2 se creează o nouă rezervă pentru crize în sectorul agricol pentru a furniza sprijin în cazul crizelor majore care afectează producția agricolă sau distribuția.

                Instrumentele de flexibilitate, prin natura lor, sunt mobilizate numai în caz de nevoie.

                1. Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, al cărui obiectiv este de a oferi asistență financiară în cazul unor dezastre majore, va continua să fie finanțat în afara CFM, cu o sumă maximă anuală de 500 de milioane EUR (la prețurile din 2011).

                1. Instrumentul de flexibilitate, al cărui obiectiv este finanțarea unor cheltuieli clar identificate și neprevăzute, va continua să fie finanțat în afara CFM, cu o sumă maximă anuală de 471 de milioane EUR (la prețurile din 2011).

                1. Rezerva pentru ajutoare de urgență, al cărei obiectiv este asigurarea capacității de a răspunde rapid necesităților de asistență specifice și neprevăzute ale țărilor terțe (operații umanitare, gestionarea civilă a crizelor și protecția civilă, presiuni exercitate de migrație), va fi finanțată în continuare în afara CFM cu o sumă maximă anuală de 280 de milioane EUR (la prețurile din 2011).

                1. Fondul european de ajustare la globalizare va continua să fie finanțat în afara CFM, cu o sumă maximă anuală de 150 de milioane EUR (la prețurile din 2011).

                1. Se constituie o marjă pentru situații neprevăzute de până la 0,03 % din venitul național brut al Uniunii în afara plafoanelor cadrului financiar, pentru perioada 2014-2020, ca instrument ultim de reacție la situații neprevăzute. Decizia de mobilizare a marjei pentru situații neprevăzute se adoptă de comun acord de cele două componente ale autorității bugetare. Consiliul hotărăște cu majoritate calificată. Marja pentru situații neprevăzute utilizată nu trebuie să depășească, în niciun an, suma maximă prevăzută în ajustarea tehnică anuală a CFM și trebuie să respecte plafonul resurselor proprii. Sumele disponibile prin mobilizarea marjei pentru situații neprevăzute se compensează în întregime prin marjele din una sau mai multe rubrici ale cadrului financiar pentru exercițiul financiar curent sau pentru exercițiile financiare viitoare. Sumele astfel compensate nu se mobilizează în contextul cadrului financiar. Marja pentru situații neprevăzute utilizată nu depășește plafoanele totale ale creditelor de angajament și de plată prevăzute pentru exercițiul financiar curent sau pentru exercițiile financiare viitoare.

                1. Asistența acordată de UE țărilor ACP a fost, în mod tradițional, finanțată din afara bugetului UE, din motive istorice și juridice. În situația actuală, având în vedere că Acordul de la Cotonou este prevăzut să expire în 2020, FED va rămâne în afara CFM 2014-2020. S-a luat act de faptul că Comisia intenționează să propună includerea FED în buget începând cu 2021. Suma totală disponibilă pentru FED va fi de 26 984 de milioane EUR. Cheia de contribuție pentru cel de al 11-lea FED figurează în anexa 2.

                1. Se va aplica o flexibilitate specifică și maxim posibilă în vederea respectării articolului 323 din TFUE pentru a permite Uniunii să își îndeplinească obligațiile. Aceasta va face parte din mandatul pe baza căruia Președinția va avansa discuțiile cu Parlamentul European în acord cu punctul 11.

                Îmbunătățirea și sporirea implicării BEI

                1. BEI sprijină deja creșterea economică într-o manieră considerabilă, de exemplu acordând împrumuturi statelor membre care altfel nu ar putea furniza cofinanțarea pentru fondurile structurale sau prin punerea în aplicare a unor instrumente financiare comune. Implicarea BEI ar trebui să fie sporită prin:

                (a) implicarea timpurie a BEI, pe baza know how-ului de care dispune, în proiecte cofinanțate de UE și BEI;

                (b) asigurarea faptului că BEI este informată în legătură cu proiectele care primesc sprijin din partea UE;

                (c) implicarea BEI în evaluarea ex ante a unor proiecte ample, inclusiv prin Jaspers;

                (d) implicarea BEI, ori de câte ori este necesar, în activități aferente asistenței tehnice.

                PARTEA II: VENITURI

                1. Procedurile privind resursele proprii ar trebui să se bazeze pe obiectivele generale de simplitate, transparență și echitate. Valoarea totală a resurselor proprii alocate bugetului Uniunii pentru a acoperi creditele anuale pentru plăți nu depășește 1,23 % din totalul VNB-urilor tuturor statelor membre. Valoarea totală a creditelor pentru angajamente înscrisă în bugetul Uniunii nu depășește 1,29 % din totalul VNB-urilor tuturor statelor membre. Se menține un raport sistematic între creditele pentru angajamente și creditele pentru plăți, pentru a se garanta compatibilitatea acestora.

                1. Noul sistem de resurse proprii al Uniunii Europene va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează primirii notificării referitoare la adoptarea sa de către ultimul stat membru. Toate elementele sale se vor aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2014.

                Resursele proprii tradiționale

                1. Sistemul pentru colectarea resurselor proprii tradiționale va rămâne neschimbat.
                  Cu toate acestea, de la 1 ianuarie 2014, statele membre rețin, sub formă de costuri de colectare, 20 % din sumele încasate de acestea.

                Resursa proprie bazată pe TVA

                1. Consiliul European solicită Consiliului să își continue lucrările pe marginea propunerii Comisiei privind o nouă resursă proprie bazată pe taxa pe valoarea adăugată (TVA) pentru ca aceasta să fie cât mai simplă și mai transparentă cu putință, pentru a consolida legătura cu politica UE în materie de TVA și încasările reale de TVA, precum și pentru a asigura tratamentul egal al contribuabililor în toate statele membre. Noua resursă proprie bazată pe TVA ar putea înlocui actuala resursă proprie bazată pe TVA.

                Resursa proprie bazată pe TTF

                1. La 22 ianuarie 2013 Consiliul a adoptat Decizia Consiliului privind autorizarea unei cooperări consolidate în domeniul taxei pe tranzacțiile financiare. Statele membre participante sunt invitate să examineze posibilitatea transformării acesteia într-o bază pentru o nouă resursă proprie pentru bugetul UE. Aceasta nu ar afecta statele membre neparticipante și nu ar afecta calcularea corecției în favoarea Regatului Unit.

                Resursa proprie bazată pe VNB

                1. Metoda aplicării unei rate uniforme pentru determinarea contribuțiilor statelor membre la resursa proprie existentă bazată pe venitul național brut (VNB) va rămâne neschimbată, fără a aduce atingere punctelor 115 și 118.

                Regulamentul de punere în aplicare

                1. În temeiul articolului 311 alineatul (4) din TFUE, se va institui un regulament al Consiliului de stabilire a măsurilor de punere în aplicare.

                Corecții

                1. Mecanismul de corecție existent pentru Regatul Unit se aplică în continuare.

                Numai pentru perioada 2014-2020

                • rata resursei proprii bazate pe TVA pentru Germania, Țările de Jos și Suedia se fixează la 0,15 %;

                • Danemarca, Țările de Jos și Suedia vor beneficia de reduceri brute ale contribuției lor anuale bazate pe VNB de 130 de milioane EUR, 695 de milioane EUR și respectiv 185 de milioane EUR. Austria va beneficia de o reducere a contribuției sale brute anuale bazate pe VNB de 30 de milioane EUR în 2014, 20 de milioane EUR în 2015 și 10 milioane EUR în 2016.

                ______________

                ANEXA I

                Figures and graphics available in PDF and WORD PROCESSED
                Figures and graphics available in PDF and WORD PROCESSED

                ANEXA II

                Cheia de contribuție pentru cel de al 11-lea Fond european de dezvoltare

                Cheia de contribuție pentru cel de al 11-lea FED

                BE

                3,25%

                BG

                0,22%

                CZ

                0,80%

                DK

                1,98%

                DE

                20,58%

                EE

                0,09%

                IE

                0,94%

                EL

                1,51%

                ES

                7,93%

                FR

                17,81%

                IT

                12,53%

                CY

                0,11%

                LV

                0,12%

                LT

                0,18%

                LU

                0,26%

                HU

                0,61%

                MT

                0,04%

                NL

                4,78%

                AT

                2,40%

                PL

                2,01%

                PT

                1,20%

                RO

                0,72%

                SI

                0,22%

                SK

                0,38%

                FI

                1,51%

                SE

                2,94%

                UK

                14,68%

                HR

                0,23%

                1 :

                Concluziile privind celelalte articole figurează în documentul 3/13.

                1 :

                Fără a aduce atingere: Protocolului nr. 4 privind centrala nucleară de la Ignalina din Lituania și Protocolului nr. 9 cu privire la unitatea 1 și unitatea 2 ale centralei nucleare Bohunice V1 din Slovacia, anexat la Actul de aderare a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungaria, a Republicii Malta, a Republicii Polonia, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 944) precum și Protocolului privind condițiile și aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria și României în Uniunea Europeană.


              Side Bar

              Mon compte

              Gérez vos recherches et notifications par email


              Aidez-nous à améliorer ce site