Navigation path

Left navigation

Additional tools

D/11/4

COMMISSION EUROPÉENNE

SECRETARIAT GENERAL

Bruxelles, le 24 juin 2011

TEXTE RO

CONSEIL EUROPEEN – BRUXELLES

23 & 24 juin 2011

_________________

În anexă, se pun la dispoziția delegațiilor concluziile Consiliului European (23-24 iunie 2011).

________________________

Consiliul European a salutat faptul că este aproape de finalizare punerea în aplicare a pachetului cuprinzător de măsuri pe care l-a aprobat în luna martie a.c. în vederea reașezării Europei pe calea creșterii economice durabile, generatoare de locuri de muncă, și a consolidării guvernanței economice. În special, Consiliul European a salutat acordul la care s-a ajuns cu privire la viitorul MES și la FESF modificat, precum și progresele substanțiale înregistrate în ceea ce privește propunerile legislative privind guvernanța economică. Consiliul European a marcat încheierea primului semestru european, realizând o evaluare colectivă a programelor statelor membre pe baza evaluării Comisiei și aprobând recomandările pentru fiecare țară, care trebuie avute în vedere la luarea viitoarelor decizii la nivel național privind bugetele și reformele structurale. În acest context, a luat act de promisiunea statelor membre care participă la Pactul euro plus de a spori nivelul de ambiție și de precizie al angajamentelor lor în exercițiul din anul viitor. Consiliul European a evaluat situația statelor membre care au un program de ajustare. În ceea ce privește Grecia, șefii de stat sau de guvern din zona euro au convenit asupra unei căi de urmat și au solicitat miniștrilor lor de finanțe să finalizeze lucrările pentru a permite adoptarea deciziilor necesare până la începutul lunii iulie.

După o dezbatere amplă, Consiliul European a stabilit orientări pentru dezvoltarea politicii UE privind migrația, referitoare la guvernanța spațiului Schengen, la controlul frontierelor externe, la dezvoltarea de parteneriate cu țările din vecinătatea sudică și la definitivarea instituirii Sistemului european comun de azil până în 2012.

Consiliul European a convenit că negocierile de aderare cu Croația ar trebui să se încheie până la sfârșitul lunii iunie 2011, confirmându-și astfel angajamentul ferm față de perspectiva de extindere către Balcanii de Vest.

Consiliul European a purtat discuții pe marginea evoluțiilor din vecinătatea sudică și a adoptat o declarație distinctă privind acest subiect.

°

° °

    I. POLITICA ECONOMICĂ

  • Această reuniune a Consiliului European marchează încheierea primului semestru european, care prilejuiește o evaluare colectivă la nivelul UE a măsurilor prevăzute de statele membre la nivel național. Având în vedere această primă experiență, Consiliul European consideră că semestrul european poate deveni o metodă eficientă de guvernare, menită să sprijine procesul decizional național și la nivelul UE într-un mod integrat, transparent și rapid. Prezentarea simultană a programelor de stabilitate și de convergență și a programelor naționale de reformă permite UE să evalueze concomitent creșterea economică națională și strategiile bugetare și să abordeze eventualele riscuri, dezechilibre și compromisuri.

  • Pe baza evaluării furnizate de Comisie, Consiliul European a purtat discuții privind politicile și măsurile prezentate de statele membre. Acestea constituie un punct de plecare pozitiv pentru susținerea redresării Europei, pentru soluționarea dificultăților de natură bugetară și pentru realizarea unor reforme mai ambițioase la nivel național. Consiliul European constată hotărârea fără echivoc a tuturor statelor membre de a face tot ce este necesar pentru a pune în aplicare pe deplin Pactul de stabilitate și de creștere. Statele membre au înregistrat progrese considerabile în definirea acțiunilor necesare în vederea realizării obiectivelor principale ale Strategiei Europa 2020 pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică durabilă. Statele membre se află pe drumul cel bun în ceea ce privește unele dintre aceste obiective, dar altele (privind ocuparea forței de muncă, eficiența energetică, cercetarea și dezvoltarea, reducerea sărăciei și învățământul terțiar) necesită eforturi suplimentare. Ar trebui să se acorde prioritate și asigurării unui mediu macroeconomic solid, restaurării sustenabilității finanțelor publice, corectării dezechilibrelor macroeconomice și consolidării sectorului financiar.

  • Consiliul European aprobă recomandările specifice fiecărei țări aprobate de Consiliu și invită toate statele membre să le reflecte în hotărârile lor naționale în ceea ce privește bugetele și reformele lor structurale și să soluționeze deficiențele constatate cu ocazia acestui exercițiu.

  • Eforturile naționale trebuie sprijinite prin acțiuni la nivelul Uniunii Europene, în scopul principal de a se exploata întreg potențialul Europei de creștere economică și de creare a locurilor de muncă. În acest context, ar trebui accelerate acțiunile în scopul aplicării Actului privind piața unică și a inițiativelor emblematice din cadrul Strategiei Europa 2020, punându-se accentul pe prioritățile identificate de Consiliu la 30 mai 2011. În special, trebuie redusă și mai mult sarcina obligațiilor de natură reglementară impusă IMM-urilor, iar microîntreprinderile ar trebui să fie scutite, acolo unde este cazul, de anumite reglementări viitoare sau, cel puțin, ar trebui să facă obiectul unui regim mai puțin restrictiv. În acest context, Consiliul European salută angajamentul Comisiei de a evalua impactul viitoarelor reglementări privind microîntreprinderile și de a analiza acquis-ul pentru a identifica obligațiile existente de la care ar putea fi scutite microîntreprinderile. Consiliul European a decis să revină asupra acestor chestiuni cu ocazia reuniunii sale din decembrie 2011. Comisia este de asemenea invitată să pregătească o foaie de parcurs privind definitivarea pieței digitale unice până în 2015. Comisia este invitată să raporteze în octombrie 2011 cu privire la aceste domenii de stimulare a creșterii, în vederea realizării de progrese până la Consiliul European din primăvara anului 2012.

  • Statele membre care participă la Pactul euro plus au prezentat angajamente care totalizează peste 100 de măsuri distincte1. Aceste angajamente constituie un prim pas pozitiv pentru realizarea obiectivelor pactului și trebuie în prezent să fie puse în aplicare la nivel național. Șefii de stat sau de guvern vor reveni asupra acestor aspecte ale pactului în decembrie 2011, înainte de lansarea următorului semestru european.

  • La pregătirea următoarelor lor angajamente, statele membre participante vor asigura:

    - un domeniu de aplicare mai larg: angajamentele ar trebui să se axeze mai mult pe concentrarea reformelor de stimulare a creșterii economice la începutul perioadei, în vederea promovării competitivității, de exemplu în industriile de rețea și în sectorul serviciilor, și ar trebui acordată o atenție sporită consolidării stabilității financiare;

    - o abordare mai concretă: statele membre ar trebui să depună eforturi pentru ca angajamentele lor viitoare să fie pe cât de specifice și cuantificabile posibil, furnizând detalii privind modul și termenele în care le vor realiza, astfel încât progresele să poată fi măsurate în timp și să se faciliteze analiza comparativă cu alte state membre, precum și cu partenerii strategici ai Europei;

    - o ambiție sporită: statele membre ar trebui să anunțe proiectele de reformă care au ca obiect acțiuni viitoare și pe care le-au inițiat ca răspuns la pact și să țină seama de cele mai bune practici;

    - coordonarea pragmatică a politicilor fiscale: Comisia și miniștrii de finanțe din statele membre participante sunt invitați să prezinte, până în decembrie 2011, rapoarte privind progresele înregistrate în discuțiile lor structurate referitoare la chestiuni privind politicile fiscale și, în special, să asigure schimbul de bune practici, evitarea practicilor dăunătoare și prezentarea de propuneri de combatere a fraudei și a evaziunii fiscale. În conformitate cu pactul, Comisia a prezentat o propunere privind o bază de impozitare comună consolidată pentru întreprinderi.

  • Progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor Consiliului specifice fiecărei țări și angajamentele asumate în temeiul pactului vor fi evaluate de Consiliul European în martie 2012, pe baza analizei anuale a creșterii, realizată de Comisie.

  • Încheierea Rundei de la Doha pentru dezvoltare ar da un impuls puternic creșterii economice și ar promova competitivitatea. Consiliul European reafirmă angajamentul UE de avansare a procesului de liberalizare a comerțului și de reglementare, în vederea consolidării sistemului multilateral, precum și disponibilitatea sa de a explora toate opțiunile de negociere pentru a trasa concluziile Rundei de la Doha, inclusiv cu privire la prioritățile țărilor cel mai puțin dezvoltate, în conformitate cu mandatul de la Doha.

  • Pachetul cuprinzător aprobat de Consiliul European în luna martie a.c. a fost pus în aplicare aproape în întregime. S-a ajuns la un acord asupra Tratatului privind Mecanismul european de stabilitate și asupra modificărilor la FESF. Statele membre ar trebui să depună toate eforturile necesare în vederea asigurării ratificării Tratatului privind MES până la sfârșitul anului 2012 și a intrării rapide în vigoare a FESF modificat. Activitatea legislativă privind pachetul pentru consolidarea guvernanței economice a înregistrat progrese considerabile, fiind posibilă adoptarea sa la prima lectură. În sectorul bancar sunt în curs de desfășurare teste de rezistență. Este deosebit de important ca acestea să fie pe deplin credibile și transparente și să fie încheiate cu deplina respectare a metodologiei și a orientărilor emise de Autoritatea bancară europeană, precum și ca toți participanții să asigure cel mai înalt nivel de calitate a rezultatelor. Trebuie luate rapid toate măsurile necesare, care respectă pe deplin standardele internaționale, pentru a se soluționa orice vulnerabilități bancare care ar putea fi evidențiate în urma acestor teste de rezistență.

  • Consiliul European salută progresele înregistrate de Irlanda în punerea în aplicare a programului său de reformă, care își urmează cursul stabilit. De asemenea, salută angajamentul ferm asumat de noul guvern desemnat al Portugaliei de a pune în aplicare pe deplin programul său de reforme. Valorificând consensul la care au ajuns partidele cu privire la nevoia de reformă, punerea în aplicare cu strictețe a acestor programe va asigura sustenabilitatea datoriei și va susține întoarcerea Irlandei și a Portugaliei pe piețele financiare.

  • Șefii de stat sau de guvern din zona euro își reiterează angajamentul de a lua toate măsurile necesare în vederea asigurării stabilității financiare a întregii zone euro.

  • Redresarea în interiorul zonei euro își urmează cursul stabilit și a intrat pe o traiectorie sustenabilă de creștere solidă. Euro are baze solide și suntem profund satisfăcuți de bilanțul stabilității prețurilor înregistrat de la crearea monedei euro.

  • În ceea ce privește Grecia, Consiliul European recunoaște progresele considerabile înregistrate pe parcursul ultimului an, în special în domeniul consolidării bugetare. Salută continuarea angajamentului puternic al guvernului elen de a pune în aplicare programul de ajustare.

  • Consiliul European face apel la autoritățile naționale să continue punerea în aplicarea cu hotărâre a eforturilor de ajustare necesare pentru a plasa țara pe o traiectorie sustenabilă. În zilele următoare, trebuie finalizate de urgență un pachet de reforme cuprinzător convenit cu Comisia, în colaborare cu BCE și cu FMI, și adoptarea de către parlamentul elen a legilor-cheie privind strategia bugetară și privatizarea. În urma cererii guvernului elen anunțată de prim-ministrul elen, acestea vor constitui baza pentru stabilirea principalilor parametri ai unui program sprijinit în comun de partenerii săi europeni și de FMI, în conformitate cu practicile existente, precum și pentru posibilitatea de eliberare la timp a plăților pentru a răspunde nevoilor de finanțare ale Greciei în luna iulie.

  • Șefii de stat sau de guvern din zona euro convin că finanțarea suplimentară necesară va proveni atât din surse oficiale, cât și din surse private. Aceștia aprobă abordarea hotărâtă de Eurogrup la 20 iunie cu privire la urmărirea implicării voluntare a sectorului privat, sub formă de refinanțări informale și voluntare a datoriei existente a Greciei la scadență, pentru o reducere substanțială a finanțării de la un an la altul din cadrul programului, evitând totodată un selective default.

  • Șefii de stat sau de guvern ai zonei euro fac apel la miniștrii de finanțe să finalizeze lucrările la elementele rămase nesoluționate, pentru a permite luarea deciziilor necesare până la începutul lunii iulie.

  • Consiliul European solicită tuturor partidelor politice din Grecia să sprijine principalele obiective ale programului și măsurile politice fundamentale menite să asigure o punere în aplicare riguroasă și promptă. Având în vedere durata, amploarea și caracterul reformelor necesare în Grecia, unitatea națională este o condiție preliminară a reușitei.

  • Consiliul European salută intenția Comisiei de a spori sinergiile dintre programul de împrumuturi și fondurile UE. Consiliul European sprijină toate eforturile de creștere a capacității Greciei de a absorbi fondurile UE în vederea stimulării creșterii economice și a ocupării forței de muncă. Acest lucru se poate realiza prin reorientarea acestora către îmbunătățirea competitivității și a creării de locuri de muncă. De asemenea, Consiliul European salută și sprijină pregătirea de către Comisie, împreună cu statele membre, a unui program cuprinzător de asistență tehnică pentru Grecia.

  • Șefii de stat sau de guvern sunt conștienți de eforturile pe care le implică măsurile de ajustare pentru cetățenii greci și sunt convinși de faptul că aceste sacrificii sunt indispensabile pentru redresarea economică și că vor contribui la stabilitatea și bunăstarea viitoare ale țării.

II. MIGRAȚIA

  • Libera circulație a persoanelor, astfel cum este stabilită în tratat, este una dintre cele mai tangibile și de succes realizări ale integrării europene, precum și o libertate fundamentală. Trebuie continuată consolidarea orientării politice și a cooperării în spațiul Schengen, prin sporirea încrederii reciproce între statele membre, care sunt în egală măsură responsabile de garantarea aplicării cu eficacitate a tuturor normelor Schengen în conformitate cu standardele comune convenite, precum și cu principiile și normele fundamentale. Frontierele externe ale Europei trebuie gestionate în mod eficient și coerent, pe baza responsabilității comune, a solidarității și a unei cooperări practice sporite.

  • În conformitate cu concluziile Consiliului din 9-10 iunie 2011, aplicarea normelor comune, în special prin mecanismul de evaluare Schengen, ar trebui îmbunătățită și aprofundată în continuare pentru a putea oferi o reacție eficientă la dificultățile viitoare. În acest scop, trebuie să existe un mecanism de monitorizare și evaluare eficace și fiabil. Viitorul mecanism de evaluare Schengen va permite consolidarea, adaptarea și extinderea criteriilor în temeiul acquis-ului UE. Evaluarea ar trebui să se realizeze la nivelul UE și să implice experți din statele membre, din Comisie și din agențiile competente. Comisia este invitată să raporteze periodic asupra rezultatelor evaluărilor și, după caz, să propună măsuri pentru soluționarea eventualelor deficiențe identificate.

  • Ar trebui introdus un mecanism pentru a răspunde situațiilor excepționale care periclitează funcționarea generală a cooperării Schengen, fără a aduce prejudicii principiului liberei circulații a persoanelor. Acesta ar trebui să cuprindă o serie de măsuri care să fie puse în aplicare în mod treptat, diferențiat și coordonat pentru a sprijini statele membre care se confruntă cu presiuni mari la frontierele externe. Acestea ar putea include vizite de inspecție și sprijin tehnic și financiar, precum și asistență, coordonare și intervenție din partea Frontex.

Ca măsură de ultimă instanță, în cadrul acestui mecanism ar putea fi introdusă o clauză de salvgardare pentru a permite reintroducerea în mod excepțional a controalelor la frontierele interne în situații cu adevărat critice în care un stat membru nu mai este capabil să își respecte obligațiile în temeiul normelor Schengen. Această măsură s-ar lua pe baza unor criterii obiective specifice și a unei evaluări comune, pentru o perioadă de timp și un domeniu de aplicare strict limitate, ținându-se seama de nevoia de a se putea reacționa în situații urgente. Aceasta nu va afecta drepturile persoanelor care beneficiază de libertatea de circulație în temeiul tratatelor.

Comisia este invitată să înainteze o propunere de mecanism în acest sens în luna septembrie.

  • Responsabilitatea pentru controlul și supravegherea frontierelor externe revine statelor membre, care, în îndeplinirea acestei funcții, acționează și în interesul comun al tuturor statelor membre. Pentru a asigura gestionarea eficientă a frontierelor externe ale Europei și aplicarea unor standarde unice, toate instrumentele relevante trebuie folosite într-un mod optim și adaptate după caz. Sistemul european de supraveghere a frontierelor va fi dezvoltat în continuare în mod prioritar pentru a deveni operațional până în 2013 și pentru ca statele membre care desfășoară activități de supraveghere a frontierelor să poată face schimb de informații operaționale și să îmbunătățească cooperarea.

  • Aceste eforturi vor fi consolidate și datorită accelerării lucrărilor cu privire la „frontierele inteligente”, pentru a se asigura valorificarea noilor tehnologii în scopul soluționării problemelor legate de controlul frontierelor. În special, ar trebui introdus un sistem de intrare/ieșire și un program de înregistrare a pasagerilor. Consiliul European salută acordul obținut cu privire la Agenția pentru gestionarea operațională a unor sisteme informatice de mari dimensiuni în spațiul de libertate, securitate și justiție.

  • Funcționarea Frontex și a altor agenții trebuie monitorizată permanent, pentru a asigura eficiența lor constantă în sprijinirea statelor membre la gestionarea frontierelor externe și la combaterea imigrației ilegale și abordarea cazurilor privind refugiații. Frontex va coopera cu țările terțe în cauză. Consiliul European salută acordul obținut cu privire la revizuirea Regulamentului Frontex, care va avea drept efect creșterea eficienței capacităților operaționale ale agenției. În conformitate cu Programul de la Stockholm, va fi dezvoltat și mai mult cadrul pentru cooperarea dintre polițiștii de frontieră naționali, în special prin încurajarea unei formări comune și a punerii în comun a capacităților și a standardelor. Comisia, în strânsă cooperare cu Frontex, este invitată să prezinte și alte idei în acest context până la sfârșitul anului.

  • Luând act de situația dificilă cu care se confruntă în prezent unele state membre, Consiliul European reafirmă necesitatea unei solidarități veritabile și practice față de statele membre afectate în modul cel mai direct de fluxurile de migrație. UE și statele membre vor continua să ofere sprijinul operațional și financiar necesar în funcție de evoluția situației, pe baza măsurilor aprobate de Consiliu la 11 aprilie 2011. Vor fi acordate fondurile necesare și resursele tehnice și umane în vederea continuării și a accelerării acestor activități de sprijinire a statelor membre respective, după caz. Consiliul European salută extinderea în Malta a proiectului-pilot pe bază voluntară pentru beneficiarii protecției internaționale. Consiliul European așteaptă cu interes Comunicarea Comisiei privind solidaritatea în cadrul UE, spre sfârșitul anului curent.

  • Este nevoie de o politică coerentă și strategică pentru a se gestiona mobilitatea într-un mediu sigur. Trebuie să se urmărească abordarea cauzelor principale ale migrației la nivel structural. În acest scop și în cadrul politicii europene de vecinătate, vor fi dezvoltate parteneriate cu țările din vecinătatea sudică și estică.

  • Într-un prim stadiu, după cum s-a propus în comunicarea recentă a Comisiei, se va institui un dialog structurat și amplu privind migrația, mobilitatea și securitatea cu aceste țări, în scopul obținerii unor avantaje tangibile atât pentru acestea, cât și pentru Uniunea Europeană. Aceste dialoguri ar trebui inițiate de urgență cu țările partenere care doresc și sunt în măsură să se angajeze în mod constructiv în legătură cu aceste chestiuni. Parteneriatele în domeniul mobilității vor fi diferențiate în funcție de meritele individuale ale țărilor partenere; vor fi convenite cu fiecare țară parteneră în parte; vor depinde de eforturile și de progresele înregistrate în toate domeniile (migrație, readmisie, mobilitate și securitate); vor cuprinde un mecanism de monitorizare eficient. Ar trebui căutate modalități de majorare a fondurilor consacrate acestor domenii, în limitele pachetelor financiare existente.

  • Comisia este invitată să își prezinte evaluarea referitoare la abordarea globală a migrației, menită să deschidă calea pentru un cadru de politică mai coerent, mai sistematic și mai strategic pentru relațiile noastre cu toate țările terțe relevante și cuprinzând propuneri concrete pentru dezvoltarea parteneriatelor-cheie ale Uniunii, acordând prioritate vecinătății Uniunii în ansamblul său.

  • Evenimentele recente au generat tensiuni cu privire la politica europeană în domeniul azilului. Sunt necesare proceduri sigure și eficiente în domeniul azilului pentru persoanele care au nevoie de protecție. Acest fapt necesită în schimb ca acquis-ul UE în acest domeniu să se aplice pe deplin. Este crucial ca instituirea Sistemului european comun de azil (SECA) să fie definitivată până în 2012, pe baza unor înalte standarde de protecție combinate cu proceduri echitabile și eficiente menite să preîntâmpine abuzurile și să permită examinarea rapidă a cererilor de azil pentru a se asigura durabilitatea sistemului. Prezentarea recentă de către Comisie a propunerilor modificate referitoare la Directiva privind procedurile de azil și la Directiva privind condițiile de primire ar trebui să ofere o nouă bază pentru negocierile care urmează să demareze în legătură cu două componente importante ale SECA. Modificările aduse nu ar trebui să ducă la încurajarea înaintării unor cereri nefondate sau la creșterea costurilor totale pentru statele membre. Aceste negocieri ar trebui să fie acum continuate cu atenție pe baza unei abordări generale echilibrate care să înglobeze toate propunerile existente pentru a se realiza obiectivele-cheie menționate anterior.

III. CROAȚIA

  • Consiliul European salută eforturile intense ale Croației, care au permis ajungerea în stadiul final al negocierilor de aderare. Examinarea în curs a capitolelor de negociere restante de către Consiliu se realizează cu respectarea deplină a unei condiționalități stricte și în conformitate cu cadrul de negociere. Având în vedere progresele înregistrate și evaluarea pozitivă a Comisiei, Consiliul European a invitat Consiliul să ia toate deciziile necesare pentru încheierea negocierilor de aderare cu Croația până la sfârșitul lunii iunie 2011, pe baza proiectelor de poziții comune prezentate recent de Comisie, în vederea semnării Tratatului de aderare până la sfârșitul anului. Croația ar trebui să își continue eforturile de reformă cu aceeași cadență, în special în privința sistemului judiciar și a drepturilor fundamentale, astfel încât să poată să își asume pe deplin obligațiile care îi revin în calitate de stat membru începând cu data aderării. Monitorizarea până la aderare a acestor eforturi de realizare a reformei vor conferi Croației și statelor membre actuale încrederea necesară. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, la propunerea Comisiei, poate lua toate măsurile corespunzătoare.

  • Aceste evoluții aduc un nou impuls perspectivei europene a Balcanilor de Vest, în condițiile în care aceste țări continuă pe calea reformelor. Consiliul European va reveni asupra acestei chestiuni în cadrul reuniunii sale din decembrie 2011. În acest context, salută arestarea și transferul lui Ratko Mladic la Tribunalul de la Haga, care constituie un pas înainte pentru justiția internațională, precum și pentru perspectiva Serbiei de aderare la UE.

o

o o

ALTE PUNCTE

    Consiliul European:

  • l-a numit pe domnul Mario Draghi în calitate de președinte al Băncii Centrale Europene pentru perioada 1 noiembrie 2011-31 octombrie 2019;

  • a adoptat o declarație privind vecinătatea sudică (anexă); a aprobat noua abordare a relațiilor cu vecinătatea Uniunii Europene, astfel cum este redată în concluziile Consiliului din 20 iunie 2011 și a subliniat importanța reuniunii la nivel înalt privind parteneriatul estic, care se va desfășura la Varșovia în perioada 29-30 septembrie 2011;

  • a aprobat Strategia UE pentru regiunea Dunării și a solicitat tuturor actorilor relevanți să o pună în aplicare fără întârziere, astfel cum se subliniază în concluziile Consiliului din 13 aprilie 2011; Statele membre sunt invitate să își continue, în colaborare cu Comisia, activitatea consacrată unor posibile strategii macroregionale viitoare, în special cu privire la regiunea Mărilor Adriatică și Ionică;

    • a aprobat raportul Președinției privind incluziunea romilor, luând act de importanța primordială a acestuia, și a solicitat punerea în aplicare rapidă a concluziilor Consiliului din 19 mai 2011 privind cadrul UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020, în special în direcția pregătirii, actualizării sau elaborării până la sfârșitul anului 2011 a unor strategii naționale ale statelor membre de incluziune a romilor sau a unor seturi integrate de măsuri de politică în cadrul politicilor mai generale de incluziune socială, în vederea îmbunătățirii situației romilor;

    • a salutat raportul anual privind obiectivele UE în materie de ajutor pentru dezvoltare, constatând totodată că, deși UE rămâne de departe cel mai important donator din lume în 2010, nu a fost îndeplinit obiectivul colectiv intermediar pentru 2010; și-a reafirmat angajamentul de a îndeplini obiectivele în materie de ajutor pentru dezvoltare până în 2015, astfel cum menționează în concluziile sale din iunie 2005.

    ANEXĂ

    DECLARAȚIE PRIVIND VECINĂTATEA SUDICĂ

    • Consiliul European confirmă principiile și obiectivele definite în declarația și în concluziile sale privind vecinătatea sudică adoptate la 11 martie 2011 și, respectiv, la 25 martie 2011. Consiliul European salută Comunicarea comună a Înaltului Reprezentant și a Comisiei Europene privind un răspuns nou în contextul schimbărilor din țările vecine, prezentată la 25 mai 2011. Consiliul European aprobă pe deplin Concluziile Consiliului privind politica europeană de vecinătate adoptate la 20 iunie 2011 și face apel la înregistrarea de progrese rapide în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor concrete, în conformitate cu principiile și obiectivele convenite de Consiliu.

    • Consiliul European salută sprijinul G8 acordat transformării democratice a vecinătății sudice a Europei. Consiliul European subliniază încă o dată importanța Uniunii pentru Mediterana și importanța lansării rapide a unor proiecte concrete și semnificative în cadrul acesteia.

    • Consiliul European salută eforturile întreprinse în prezent în regiune pe calea transformării democratice, în special în Egipt și în Tunisia. Consiliul European salută anunțarea principalelor elemente ale unei noi constituții în Maroc, angajamentul reînnoit pentru reformele politice, inclusiv prin revizuirea constituției, în Iordania și ia act cu satisfacție de ridicarea stării de urgență și de reforma constituțională planificată în Algeria. Consiliul European subliniază nevoia de reprezentativitate și de dialog în procesul de reformă și va urmări îndeaproape punerea în aplicare a acestor reforme.

    • Consiliul European confirmă sprijinul său deplin față de Rezoluțiile 1970 și 1973 privind Libia ale Consiliului de Securitate al ONU și față de eforturile întreprinse de statele membre ale UE în vederea punerii în aplicare a acestor rezoluții. Consiliul European aprobă pe deplin Concluziile Consiliului privind Libia adoptate la 20 iunie 2011 și își reafirmă apelul adresat colonelului Kadhafi de a se retrage imediat de la putere. Transformarea democratică a Libiei rămâne de interes primordial pentru Uniunea Europeană. Consiliul European subliniază rolul esențial jucat de Consiliul național de tranziție în acest proces, în calitatea sa de reprezentant al aspirațiilor poporului libian.

    • Consiliul European condamnă în termeni categorici actuala represiune și violențele inacceptabile și șocante pe care regimul sirian continuă să le practice împotriva propriilor cetățeni. Ia act cu profundă îngrijorare de informațiile legate de activitatea militară a Siriei în apropierea graniței cu Turcia la Khirbet al-Jouz și lansează un nou apel la o abordare cât mai reținută. Prin alegerea unei căi de represiune și prin neîndeplinirea propriilor promisiuni privind reforme cuprinzătoare, regimul ridică semne de întrebare asupra legitimității sale. Cei care se fac responsabili de crime și de violențe împotriva civililor trebuie să fie trași la răspundere. Aprobând Concluziile privind Siria adoptate de Consiliu la 20 iunie 2011, Consiliul European salută adoptarea de noi sancțiuni. Consiliul European acordă, de asemenea, sprijin deplin eforturilor diplomatice menite să asigure faptul că Consiliul de Securitate al ONU își poate asuma responsabilitatea și poate da răspunsul cuvenit situației din Siria.

    • Consiliul European este în continuare preocupat de situația din Yemen și încurajează toate părțile să înceteze violențele, să respecte drepturile omului și să urmărească ajungerea la un acord permanent de încetare a focului, salutând angajamentul vicepreședintelui în acest sens. Consiliul European reafirmă caracterul urgent al necesității unei tranziții ordonate și cuprinzătoare, în conformitate cu Inițiativa Consiliului de Cooperare al Golfului. Consiliul European este preocupat de procesele și de condamnarea unor membri ai opoziției din Bahrain. Acesta încurajează Bahrain să asigure respectarea deplină a drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

    • Consiliul European constată că situația din Gaza rămâne îngrijorătoare. Asistența umanitară acordată populației din Gaza ar trebui să respecte cadrul corespunzător și hotărârile ONU și ar trebui să evite punerea în pericol a vieților omenești.

    • Schimbările fundamentale din toată lumea arabă subliniază necesitatea realizării unor progrese în procesul de pace din Orientul Mijlociu pentru a depăși impasul actual, respectând, în același timp, acordurile și obligațiile anterioare. Consiliul European solicită tuturor părților să demareze de urgență negocieri. Numai reluarea negocierilor directe ar putea oferi o șansă reală de îmbunătățire a situației pe teren, ducând astfel la o soluție cuprinzătoare și de durată. Subliniind rolul central al Cvartetului, Consiliul European salută eforturile întreprinse în acest sens de statele membre ale UE și de Înaltul Reprezentant, precum și propunerile recente ale președintelui Obama, în conformitate cu pozițiile anterioare ale UE. Consiliul European sprijină pe deplin solicitarea Înaltului Reprezentant adresată Cvartetului de a crea o perspectivă credibilă de relansare a procesului de pace, ca subiect de maximă urgență. Consiliul European face apel la toate părțile să evite demersurile unilaterale, care nu ar conduce la o soluție cuprinzătoare. De asemenea, sprijină inițiativa convocării unei conferințe la Paris pentru a oferi sprijin economic în vederea construcției statului palestinian, ca parte a relansării procesului de pace. Consiliul European își exprimă profunda preocupare cu privire la soarta lui Gilad Shalit, ținut prizonier de către Hamas, prin încălcarea evidentă a dreptului internațional umanitar universal. Cu ocazia împlinirii a cinci ani de la capturarea sa, Consiliul European solicită eliberarea imediată a lui Gilad Shalit.

    1 :

    A se vedea EUCO 24/11.


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website