Navigation path

Left navigation

Additional tools

CONSILIUL EUROPEAN 4 februarie 2011 CONCLUZII

European Council - DOC/11/1   04/02/2011

Other available languages: EN FR DE DA ES NL IT SV PT FI EL CS ET HU LT LV MT PL SK SL BG GA

D/11/1

Figures and graphics available in PDF and WORD PROCESSED

COMMISSION EUROPÉENNE

SECRETARIAT GENERAL

Bruxelles, le 4 février 201

TEXTE RO

CONSEIL EUROPEEN – BRUXELLES
04 février 2011
CONCLUSIONS DE LA PRÉSIDENCE

_________________

În anexă, se pun la dispoziția delegațiilor concluziile Consiliului European (4 februarie 2011).

________________________

  • Pe lângă acțiunea imediată necesară pentru abordarea celor mai presante provocări generate de criza economică și financiară, este importantă continuarea punerii unor baze solide pentru o creștere economică durabilă și generatoare de locuri de muncă. Acesta este scopul Strategiei pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică Europa 2020, adoptată în iunie anul trecut. În cursul reuniunii de astăzi, Consiliul European s-a concentrat asupra a două sectoare - energia și inovarea - esențiale pentru creșterea economică și prosperitatea viitoare a Europei. Consiliul European a convenit asupra unor acțiuni prioritare a căror punere în aplicare va contribui semnificativ la consolidarea creșterii economice și la crearea de locuri de muncă, precum și la promovarea competitivității Europei.

    I. ENERGIE

  • Energia sigură, garantată, durabilă și necostisitoare, care contribuie la competitivitatea europeană, rămâne o prioritate pentru Europa. Acțiunea la nivelul UE poate și trebuie să creeze valoare adăugată în sensul acestui obiectiv. De-a lungul anilor, s-a lucrat intens la aspectele principale ale unei politici energetice a UE, printre care se numără stabilirea de obiective ambițioase în ceea ce privește energia și schimbările climatice și adoptarea unei legislații cuprinzătoare în sprijinul acestor obiective. Reuniunea de astăzi a Consiliului European a evidențiat angajamentul UE față de aceste obiective sub forma unor concluzii operaționale, prezentate în continuare.

  • UE are nevoie de o piață internă a energiei pe deplin funcțională, interconectată și integrată. Legislația privind piața internă a energiei trebuie așadar pusă în aplicare de statele membre rapid și integral, respectând fără excepție termenii conveniți. Consiliul European și Parlamentul sunt invitate să facă eforturi în direcția unei adoptări rapide a propunerii Comisiei de regulament privind integritatea și transparența piețelor energiei.

  • Piața internă a energiei ar trebui finalizată până în 2014, pentru a permite circulația liberă a gazelor și a electricității. Aceasta necesită în special ca, în cooperare cu ACER, autoritățile naționale de reglementare și operatorii de sisteme de transport să își accelereze activitatea în ceea ce privește cuplarea piețelor, orientările și codurile de rețea aplicabile în toate rețelele europene. Statele membre, în colaborare cu organismele europene de standardizare și cu sectorul industrial, sunt invitate să accelereze lucrările în vederea adoptării unor standarde tehnice privind sistemele de încărcare pentru vehiculele electrice până la jumătatea anului 2011 și privind rețelele și contoarele inteligente până la sfârșitul anului 2012. Comisia va prezenta periodic rapoarte privind funcționarea pieței interne a energiei, acordând o atenție deosebită consumatorilor, inclusiv celor mai vulnerabili dintre ei, în conformitate cu concluziile Consiliului din 3 decembrie 2010.

  • Sunt necesare eforturi majore pentru a moderniza și a extinde infrastructura energetică a Europei și pentru a realiza interconectarea transfrontaliera a rețelelor, în conformitate cu prioritățile identificate în Comunicarea Comisiei privind infrastructura energetică. Acest lucru este crucial pentru a garanta faptul că solidaritatea între statele membre va deveni operațională, că rutele de aprovizionare/tranzit și sursele de energie alternative se vor materializa și că sursele regenerabile de energie se vor dezvolta și vor concura cu sursele tradiționale. Este important să se raționalizeze și să se îmbunătățească procedurile de autorizare, respectând în același timp competențele și procedurile naționale, pentru construirea noilor infrastructuri; Consiliul European așteaptă cu interes viitoarea propunere din partea Comisiei în acest sens. Diversele inițiative demarate de statele membre în ceea ce privește integrarea piețelor și a rețelelor la nivel regional, precum și cele prezentate în comunicarea Comisiei, contribuie la acest obiectiv și merită să fie sprijinite. Niciun stat membru al UE nu ar trebui să rămână izolat de rețelele europene de gaz și electricitate după 2015 sau să se confrunte cu amenințări la adresa securității energetice din cauza absenței unor conexiuni adecvate.

  • Marea parte a costurilor importante de finanțare a investițiilor în infrastructură va trebui să fie furnizată de piață, costurile fiind recuperate prin intermediul tarifelor. Este vitală promovarea unui cadru de reglementare care să atragă investițiile. Ar trebui acordată o atenție deosebită stabilirii tarifelor într-un mod transparent și nediscriminatoriu, la niveluri corespunzătoare nevoilor de finanțare și unei alocări adecvate a costurilor în cazul investițiilor transfrontaliere, în condițiile consolidării concurenței și competitivității, precum și luării în considerare a impactului asupra consumatorilor. Cu toate acestea, anumite proiecte care și-ar găsi justificarea din perspectiva securității aprovizionării sau a solidarității, dar care nu pot atrage o finanțare suficientă bazată pe piață, pot necesita finanțare publică, la un nivel restrâns, pentru atragerea finanțării private. Astfel de proiecte ar trebui selecționate pe baza unor criterii clare și transparente. Comisia este invitată să înainteze Consiliului, până în iunie 2011, rapoarte cu estimări ale investițiilor care pot fi necesare, cu sugestii privind modul de a răspunde cerințelor de finanțare și cu modalități de abordare a posibilelor obstacole care stau în calea investițiilor în infrastructură.

  • Pentru a-și consolida și mai mult securitatea aprovizionării, ar trebui evaluat potențialul Europei pentru extragerea și utilizarea durabilă a resurselor de combustibili fosili convenționali și neconvenționali (gaze naturale de șist și șisturi bituminoase).

  • Investițiile în eficiența energetică sporesc competitivitatea și susțin securitatea aprovizionării cu energie și durabilitatea cu costuri reduse. Obiectivul de creștere cu 20% a eficienței energetice până în 2020, astfel cum a fost convenit de Consiliul European din iunie 2010 și pentru îndeplinirea căruia nu există încă toate premisele, trebuie realizat. Acest lucru presupune o acțiune hotărâtă pentru a valoriza potențialul considerabil de creștere a economiilor de energie ale clădirilor, ale transporturilor și ale produselor și proceselor. Începând cu 1 ianuarie 2012, toate statele membre ar trebui să includă standarde de eficiență energetică ținând seama de obiectivul principal al UE în achizițiile publice pentru clădirile și serviciile publice relevante. Consiliul este invitat să analizeze cu promptitudine propunerea care va fi prezentată în curând de Comisie privind noul plan de eficiență energetică, care va detalia o serie de politici și de măsuri referitoare la întregul lanț de aprovizionare cu energie. Acesta va revizui punerea în aplicare a obiectivului de eficiență energetică al UE până în 2013 și va analiza și alte măsuri în caz de necesitate.

  • Comisia este invitată să își intensifice colaborarea cu statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a Directivei privind energia regenerabilă, în special în ceea ce privește scheme de sprijin și mecanisme de cooperare naționale consecvente.

  • UE și statele sale membre vor promova investițiile în surse regenerabile și în tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon sigure și durabile și se vor axa pe punerea în aplicare a priorităților tehnologice stabilite în Planul strategic european pentru tehnologiile energetice. Comisia este invitată să propună noi inițiative în ceea ce privește rețelele inteligente, inclusiv legate de proiectarea unor vehicule nepoluante, stocarea energiei, biocombustibilii durabili și soluțiile de economisire a energiei pentru orașe.

  • Există necesitatea unei coordonări mai bune a activităților UE și ale statelor membre în vederea asigurării consecvenței și coerenței în relațiile externe ale UE cu țările producătoare, de tranzit și consumatoare cu rol-cheie. Comisia este invitată să prezinte până în iunie 2011 o comunicare privind securitatea aprovizionării și cooperarea internațională în scopul sporirii consecvenței și coerenței acțiunii externe a UE în domeniul energetic. Începând cu 1 ianuarie 2012, statele membre sunt invitate să informeze Comisia cu privire la toate acordurile lor bilaterale noi și existente cu țările terțe; Comisia va pune aceste informații la dispoziția tuturor celorlalte state membre în forma cuvenită, ținând seama de necesitatea de a proteja informațiile sensibile din punct de vedere comercial. Înaltul Reprezentant este invitat să țină seama pe deplin de dimensiunea securității energetice în activitatea sa. Securitatea energetică ar trebui, de asemenea, să se reflecte pe deplin în politica de vecinătate a UE.

  • UE ar trebui să ia inițiative, în conformitate cu tratatele, în forurile internaționale relevante și să dezvolte parteneriate energetice reciproc avantajoase cu factori-cheie și în jurul coridoarelor strategice, acoperind o gamă largă de chestiuni, inclusiv abordările de reglementare, cu privire la toate subiectele de interes comun, precum securitatea energetică, tehnologiile sigure și durabile cu emisii reduse de dioxid de carbon, eficiența energetică, un mediu de investiții care să mențină și să promoveze cele mai înalte standarde de securitate nucleară. Ar trebui să încurajeze țările învecinate să adopte normele sale relevante pentru piața internă a energiei, îndeosebi prin extinderea și aprofundarea Tratatului de instituire a Comunității Energetice și prin promovarea unor inițiative de cooperare regională. De asemenea, în contextul strategiei energetice 2020, ar trebui să elaboreze măsuri în funcție de necesități, pentru a asigura condiții de concurență echitabile pentru producătorii de energie din UE în raport cu producătorii din afara Spațiului Economic European. Este necesar ca Europa să își diversifice rutele și sursele de aprovizionare. Prin urmare, Comisia este invitată să își continue eforturile în direcția facilitării dezvoltării coridoarelor strategice pentru transportul volumelor mari de gaze, precum coridorul sudic.

  • Ar trebui continuate cât mai curând posibil lucrările de dezvoltare a unui parteneriat fiabil, transparent și normativ cu Rusia în domenii de interes energetic comun, ca parte a negocierilor privind procesul ulterior acordului de parteneriat și cooperare și din perspectiva lucrărilor în curs privind parteneriatul pentru modernizare și dialogul în materie de energie.

  • UE va coopera cu țările terțe pentru a aborda volatilitatea prețurilor energiei și va continua această activitate în cadrul G20.

  • Consiliul European a așteptat cu interes elaborarea unei strategii care vizează emisii reduse de dioxid de carbon în 2050, care să ofere un cadru de acțiune pe termen lung în sectorul energetic și în alte sectoare conexe. Atingerea obiectivului UE, în contextul reducerilor necesare, conform IPCC, de către țările dezvoltate, ca grup, de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 80-95% până în 2050 în raport cu nivelul anului 1990, astfel cum s-a convenit în octombrie 2009, va necesita o revoluție a sistemelor energetice, care trebuie să înceapă în prezent. Ar trebui acordată suficientă atenție stabilirii unor etape intermediare în vederea atingerii obiectivului în 2050. Consiliul European va monitoriza periodic evoluțiile în acest sens.

    II. INOVARE

  • Investițiile în educație, cercetare, tehnologie și inovare reprezintă vectorul principal al creșterii, iar ideile inovatoare care pot fi transformate în noi produse și servicii comercializabile contribuie la stimularea creșterii economice și la crearea unor locuri de muncă de calitate. Consiliul European a solicitat punerea în aplicare a unei abordări strategice și integrate în vederea stimulării inovării și a valorificării integrale a capitalului intelectual al Europei, în beneficiul cetățenilor, al întreprinderilor (în special IMM-uri) și al cercetătorilor. Acesta va monitoriza progresele înregistrate în cadrul acțiunilor ulterioare Strategiei Europa 2020.

  • Din acest punct de vedere, Consiliul European a luat act de tendințele și de evoluțiile scoase în evidență de actualul Tablou de bord privind inovarea al Comisiei. Acesta a invitat Comisia să dezvolte rapid un indicator integrat unic pentru a permite o mai bună monitorizare a progreselor în domeniul inovării. Consiliul va urmări în continuare evoluțiile privind chestiunile sus-menționate.

  • Inovarea contribuie la abordarea celor mai importante provocări societale cu care ne confruntăm. Experiența și resursele Europei trebuie mobilizate într-un mod coerent, iar sinergiile dintre UE și statele membre trebuie promovate pentru a garanta că inovațiile care prezintă avantaje pentru societate ajung mai rapid pe piață. Ar trebui dezvoltată programarea comună. Lansarea parteneriatului-pilot pentru inovare privind îmbătrânirea activă și sănătoasă este un pas important în contextul respectiv. Monitorizarea periodică efectuată de Consiliu va fi necesară pentru atingerea obiectivelor pe termen lung, precum și a țintelor concrete care urmează să fie stabilite în fiecare an. Consiliul va adopta deciziile politice necesare referitoare la viitoarele parteneriate pentru inovare, înainte de lansarea acestora.

  • Europa are nevoie de un spațiu de cercetare unificat pentru a atrage talente și investiții. Prin urmare, deficiențele restante trebuie abordate rapid, iar Spațiul european de cercetare trebuie finalizat până în 2014, pentru a crea o piață unică autentică pentru cunoștințe, cercetare și inovare. În special, ar trebui depuse eforturi pentru îmbunătățirea mobilității și a perspectivelor de carieră ale cercetătorilor, a mobilității studenților din ciclurile post-universitare și a atractivității Europei pentru cercetătorii străini. În plus, informațiile privind cercetarea și dezvoltarea finanțate din fonduri publice ar trebui difuzate mai bine, în condițiile respectării drepturilor de proprietate intelectuală, în special prin stabilirea unui inventar al programelor de cercetare și dezvoltare finanțate de UE, coordonat cu inventare similare ale programelor de cercetare și dezvoltare finanțate la nivel național.

  • Ar trebui încurajate investițiile private în produse și servicii inovatoare, în special prin îmbunătățirea condițiilor-cadru. În această privință, Comisia este invitată:

  • să prezinte propuneri în vederea accelerării, a simplificării și a modernizării procedurilor de standardizare, în special pentru a permite transformarea standardelor elaborate în sectorul industrial în standarde la nivel european, în anumite condiții;

  • să furnizeze orientări legate de aplicarea directivelor privind achizițiile publice; în general, achizițiile publice ar trebui mai bine direcționate către sporirea cererii de bunuri și servicii inovatoare;

  • în cursul anului 2011, să întreprindă o evaluare la jumătatea perioadei a cadrelor relevante privind ajutorul de stat;

  • să examineze opțiunile referitoare la instituirea unui instrument de valorizare a drepturilor de proprietate intelectuală la nivel european, în special pentru a facilita accesul IMM-urilor pe piața cunoașterii, și să raporteze Consiliului până la sfârșitul anului 2011.

  • Comisia este invitată să facă progrese rapide în domenii-cheie ale economiei digitale pentru a asigura crearea pieței digitale unice până în 2015, inclusiv promovarea și protejarea creativității, dezvoltarea comerțului electronic și disponibilitatea informațiilor din sectorul public.

  • Ar trebui depuse toate eforturile necesare în vederea eliminării obstacolelor de natură juridică și administrativă restante din calea funcționării transfrontaliere a capitalului de risc. Comisia este invitată să înainteze, până la sfârșitul anului 2011, propuneri:

  • de instituire a unui sistem de capital de risc la nivel european, pe baza FEI și a altor instituții financiare relevante și în cooperare cu operatorii naționali;

  • de extindere a mecanismului de finanțare cu partajarea riscurilor;

  • și de evaluare a celor mai bune modalități de a răspunde nevoilor întreprinderilor inovatoare cu creștere rapidă, printr-o abordare din perspectiva pieței. În acest sens, Comisia este invitată de asemenea să examineze fezabilitatea unui sistem de cercetare pentru inovare adresat întreprinderilor mici.

  • Atunci când întreprind măsuri de consolidare fiscală, statele membre ar trebui să acorde prioritate cheltuielilor care favorizează creșterea durabilă, în domenii precum cercetarea și inovarea, educația și energia.

  • Astfel de eforturi ar trebui însoțite de măsuri clare de reformă în vederea consolidării eficienței sistemelor de cercetare și inovare ale statelor membre. La nivel național, statele membre reamintesc disponibilitatea lor de a aloca cel puțin 50% din venitul generat de schema de comercializare a certificatelor de emisii pentru finanțarea acțiunilor din domeniul climatic, inclusiv a proiectelor inovatoare. De asemenea, acestea ar trebui să îmbunătățească utilizarea fondurilor structurale existente alocate proiectelor de cercetare și inovare.

  • Simplificarea instrumentelor UE care vizează promovarea cercetării, a dezvoltării și a inovării reprezintă un element esențial în vederea facilitării adoptării acestora de către cei mai buni omeni de știință și de cele mai inovatoare întreprinderi, în special prin obținerea unui acord între instituțiile relevante cu privire la un nou echilibru între încredere și control, precum și între asumarea riscurilor și evitarea acestora. Comisia este invitată să prezinte propuneri până la sfârșitul acestui an, garantând faptul că gama completă de instrumente de finanțare a cercetării și inovării converge către un cadru strategic comun. Ar trebui examinată elaborarea unor mecanisme de finanțare adecvate pentru finanțarea proiectelor europene majore care reprezintă vectori importanți ai cercetării și inovării. Este esențial, mai mult ca oricând, să fie îmbunătățită eficiența cheltuielilor publice la nivel național și la nivelul UE. În acest sens, simplificarea regulamentului financiar ar trebui adoptată până la sfârșitul anului, pentru a asigura mecanisme de execuție eficiente pentru politicile UE.

    III. SITUAȚIA ECONOMICĂ

  • Consiliul European a analizat situația economică și a luat act de faptul că perspectiva economică globală se îmbunătățește, deși persistă dificultăți importante. Acesta a convenit asupra căii de urmat până la Consiliul European din martie.

  • Consiliul European a solicitat Consiliului să ajungă în martie la o abordare generală referitoare la propunerile legislative ale Comisiei privind guvernanța economică, asigurând punerea în aplicare deplină a recomandărilor Grupului operativ, astfel încât să se ajungă la un acord final cu Parlamentul European până la sfârșitul lui iunie. Aceasta va permite consolidarea Pactului de stabilitate și de creștere și punerea în aplicare a unui nou cadru macroeconomic.

  • Acesta a solicitat Autorității bancare europene și altor autorități relevante să efectueze simulări de criză ambițioase, iar statelor membre să garanteze că există planuri concrete, conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat, pentru toate cazurile în care o bancă se dovedește a fi vulnerabilă în urma simulărilor de criză.

  • În contextul semestrului european și pe baza analizei anuale a creșterii prezentate de Comisie, Consiliul European din martie va identifica prioritățile reformelor structurale și ale consolidării fiscale pentru următoarea etapă a programelor de stabilitate și de convergență, precum și în ceea ce privește domeniile de competență ale UE, inclusiv piața unică. Pe baza acestora, și ghidându-se după orientările integrate Europa 2020, statele membre sunt invitate să înainteze în aprilie programe naționale de reformă, precum și programe de stabilitate sau de convergență.

  • Consiliul European din martie va adopta, de asemenea, decizia finală privind modificarea limitată a tratatului în vederea instituirii Mecanismului european de stabilitate.

  • Consiliul European a salutat declarația anexată a șefilor de stat sau de guvern din zona euro și a instituțiilor UE.

IV. RELAȚII EXTERNE

32. Consiliul European a adoptat o declarație privind Egiptul și situația din regiune (anexa II).

33. Consiliul European a subliniat că evoluțiile din regiunea mediteraneeană dau un caracter și mai urgent obligației de a respecta acordurile de pace anterioare și realizării de progrese rapide în procesul de pace din Orientul Mijlociu. Consiliul European a declarat că așteaptă o contribuție substanțială la acest proces din partea reuniunii Cvartetului care se va desfășura la 5 februarie 2011 la München .

34. Consiliul European a aprobat Concluziile privind Belarus, adoptate de Consiliul Afaceri Externe la 31 ianuarie, inclusiv decizia de a impune măsuri restrictive. Uniunea Europeană își reafirmă hotărârea fermă de a consolida angajamentul său în ceea ce privește societatea civilă din Belarus. Uniunea Europeană își reafirmă angajamentul față de politica sa de dialog critic, inclusiv prin intermediul dialogului și al Parteneriatului estic, cu condiția respectării principiilor democrației, a statului de drept și a drepturilor omului. Consiliul Afaceri Externe va reexamina cu regularitate situația din Belarus, fiind pregătit să aibă în vedere, după caz, noi măsuri punctuale în toate domeniile.

________________________

ANEXA I

DECLARAȚIA ȘEFILOR DE STAT SAU DE GUVERN DIN ZONA EURO ȘI A INSTITUȚIILOR UE

În urma declarației lor din decembrie 2010, și reiterându-și disponibilitatea de a face tot ce este necesar pentru a asigura stabilitatea zonei euro în ansamblu, șefii de stat sau de guvern din zona euro și instituțiile UE au analizat progresele înregistrate în procesul de implementare a strategiei globale de menținere a stabilității financiare și de asigurare a faptului că zona euro va ieși mai puternică din criză.

Această strategie cuprinde pachetul legislativ privind guvernanța economică, simulările de criză și soluțiile de însănătoșire a sectorului financiar, precum și implementarea semestrului european. În plus, s-a convenit asupra următoarelor etape ca parte a pachetului global care urmează să fie finalizat în martie:

  • continuarea punerii în aplicare cu succes a programelor existente împreună cu Grecia și Irlanda;

  • evaluarea de către Comisie în colaborare cu BCE a progreselor realizate în statele membre din zona euro, în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor adoptate pentru a consolida pozițiile fiscale și perspectivele de creștere economică;

  • propuneri concrete ale Eurogrupului referitoare la consolidarea FESF, în vederea asigurării eficienței necesare pentru a oferi sprijinul corespunzător;

  • finalizarea, sub conducerea președintelui Eurogrupului, a caracteristicilor operaționale ale Mecanismului european de stabilitate, în conformitate cu mandatul convenit în decembrie.

Pe baza noului cadru privind guvernanța economică, șefii de stat sau de guvern vor continua demersurile în vederea obținerii unui nou standard de calitate a coordonării politicilor economice în zona euro pentru a spori competitivitatea, ceea ce va conduce la un grad mai înalt de convergență fără a periclita piața unică. Statele care nu sunt membre ale zonei euro vor fi invitate să participe la procesul de coordonare. Președintele Consiliului European va desfășura consultări cu șefii de stat sau de guvern din statele membre ale zonei euro și va înainta ulterior un raport care să identifice modalitățile concrete de urmat în conformitate cu Tratatul. În acest scop, acesta va coopera îndeaproape cu președintele Comisiei. De asemenea, se va asigura că șefii de stat sau de guvern din statele membre interesate care nu fac parte din zona euro sunt implicați în acest proces în mod corespunzător.

_____________________

ANEXA II

DECLARAȚIE PRIVIND EGIPTUL ȘI SITUAȚIA DIN REGIUNE

Consiliul European urmărește cu cel mai mare interes situația în curs de deteriorare din Egipt. Consiliul a condamnat în termenii cei mai fermi violențele și pe cei care fac uz de violență și care o încurajează. Acesta a subliniat dreptul tuturor cetățenilor de a demonstra liber și pașnic, sub protecția corespunzătoare a autorităților de aplicare a legii. Orice încercare de îngrădire a fluxului liber de informații, inclusiv agresarea și intimidarea ziariștilor și a apărătorilor drepturilor omului, este inacceptabilă.

Consiliul European a invitat autoritățile egiptene să răspundă aspirațiilor poporului egiptean prin reforme politice și nu prin represiune. Toate părțile ar trebui să dea dovadă de reținere, să evite noi violențe și să inițieze un proces de tranziție ordonat către un guvern de largă reprezentare. Consiliul European a subliniat că acest proces de tranziție trebuie să înceapă acum. Relația dintre UE și Egipt trebuie să se bazeze pe principiile cuprinse în Acordul de asociere și pe angajamentele asumate.

Consiliul European a salutat expresia pașnică și demnă de către popoarele tunisian și egiptean a aspirațiilor lor legitime, democratice, economice și sociale care sunt în acord cu valorile promovate de Uniunea Europeană pe plan intern și în lume. Consiliul European a subliniat că ar trebui ca aspirațiilor democratice ale cetățenilor să li se răspundă prin dialog și reforme politice, în condițiile respectării depline a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, și prin alegeri libere și corecte. Consiliul European a invitat toate părțile să se angajeze într-un dialog real în acest scop.

Uniunea Europeană este hotărâtă să acorde sprijin deplin procesului de tranziție către guvernanță democratică, pluralism, oportunități îmbunătățite de prosperitate economică și incluziune socială, precum și către o stabilitate regională consolidată. Consiliul European își exprimă angajamentul față de un nou parteneriat care să implice un sprijin mai eficient pe viitor pentru țările care urmăresc reforme politice și economice, inclusiv prin intermediul politicii europene de vecinătate și al Uniunii pentru Mediterana.

În acest context, Consiliul European:

  • a invitat Înaltul Reprezentant să trasmită mesajul nostru cu ocazia vizitei pe care o va efectua în curând în Tunisia și Egipt;

  • a invitat Înaltul Reprezentant să elaboreze, în cadrul acestui parteneriat, un pachet de măsuri având drept obiectiv sprijinul Uniunii Europene acordat procesului de tranziție și transformare (consolidarea instituțiilor democratice, promovarea guvernanței democratice și a justiției sociale, precum și oferirea de asistență pentru pregătirea și desfășurarea de alegeri libere și corecte); și să coreleze mai strâns politica europeană de vecinătate și Uniunea pentru Mediterana cu aceste obiective; și

  • a invitat Înaltul Reprezentant și Comisia să adapteze rapid instrumentele Uniunii Europene, să pună la dispoziție ajutor umanitar și să propună măsuri și proiecte pentru stimularea cooperării, schimburilor și investițiilor în regiune, în scopul promovării dezvoltării economice și sociale, inclusiv un statut avansat pentru Tunisia.


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website